Comentarii pe articolul Cum e posibil ca intr-un restaurant pustiu, aproape de ora inchiderii, sa primesti 10 feluri de mancare in 15 minute?


.....

Eu la 31 Octombrie 2011, ora 10:25
ce.ar fi, in aceste conditii, daca v.ati duce la restaurant la o ora potrivita astfel incat mancarea servita sa fie pe gustul vostru(3 tele michelin etc).
mi se pare stupid sa te lamentezi ca vrei 15 feluri de mancare proaspata la ora inchiderii, in orice restaurant din lumea asta, cu atat mai mult cu cat stii de la inceput ca nu se poate.
la mcdonalds cred ca gasesti astfel de mancare la orice ora, dar in mod sigur nu se preteaza pt pretentiile unor oameni care fac articole pt wall street si care, de obicei, se duc sa manance la o bodega din lacul tei colt cu barbu vacarescu, nu?
N Helen la 31 Octombrie 2011, ora 10:57
in Romania, orice este posibil...
Marrie la 31 Octombrie 2011, ora 11:04
Nu se lamenta nimeni.... Din ce am inteles eu, ar fi vrut un singur fel dar sa fie proapat, iar faptul ca au comandat mai multe feluri, a fost un test, nu o pretentie. Ce este foarte adevarat e ca nu se serveste mancare proapata nicaieri fiindca nu este timp sa se gateasca atunci cand clientul asteapta. I
n cel mai fericit caz exista semipreparate care s asambleaza la venirea comenzii,in cel mai rau caz, totul este reincalzit.
Nu mai zic de ciorbe care nu pot fi facute pe loc si in cantitati mici, decat daca sunt de la plic.
Daca am sti ce mancam si cum a fost pregatit, nu am mai manca la restaurant cu siguranta!
Bejan Corina la 31 Octombrie 2011, ora 13:23
Ce ar fi, daca un restaurant cu pretentii "germane" si-ar trata clientii asa cum sunt tratati in Germania civilizata: cu respect in primul rand. Cu scuzele de rigoare pentru cei care sunt familiarizati cu aceasta notiune, explicatia care urmeaza este destinata proprietarilor "restaurantului" Louisenhof. O dovada de respect ar fi fost un refuz politicos al clientilor pe motiv ca este ora inchiderii si din aceasta cauza nivelul serviciilor oferite nu se poate ridica la nivelul pretentiilor localului respectiv... Insa aici este de fapt alta problema, Louisenhof nu are standarde de calitate a serviciilor. Proprietarii - Vitu Emil Louis si Vitu Cristina Mihaela (pe care am avut ocazia nefericita sa-i cunosc in calitate de client) nu sunt interesati decat de un castig facil de pe urma unor clienti care au avut nenorocul sa intre in localul lor.
Articolul de mai sus confirma impresia lasata de o experienta personala avuta in localul din strada Stefan Mihaileanu, la inceputul lunii Septembrie, cand m-am oprit cu cativa colegi dupa masa de pranz sa bem pentru o cafea si un desert la terasa acestui local. Socul initial a fost cand unul dintre chelneri insista ca desi suntem un grup numeros (aproximativ 10 persoane), solutia unirii meselor pentru a servi un astfel de grup nefiind binevenita, cu toate ca la acel moment terasa era aproape goala. Punand reactia chelnerului pe seama unei indispozitii personale, am comandat ceea ce am dorit, bucurandu-ne de frumoasa zi de septembrie.
Dupa livrarea produselor comandate, la confirmarea faptului ca nu vom comanda nimic din restaurant, chelnerul ne-a transmis ca Sefa nu va fi foarte incantata de acest aspect dat fiind ca regula localului ar fi ca nu se servesc bauturi fara comanda din restaurant si ca va avea probleme din aceasta cauza... Cu siguranta este o exagerare a chelnerului, ne-am zis, cel mai probabil reprezinta o noua metoda de incurajare a clientilor sa consume cat mai mult, metoda germana, evident, terasa avand aspect de terasa, nicidecum de restaurant. Si chiar asa fiind, dat fiind faptul ca e o confuzie la mijloc, vom termina cat mai repede cele comandate si vom elibera mesele.
Socul final si lovitura de gratie a venit cand Sefa a aparut in persoana cu nota de plata pe care ne-a trantit-o efectiv pe masa urland ca ar fi bine sa invatat sa citim, exprimandu-si foarte clar preferinta de a nu ne agrea drept clienti pentru o eventuala data viitoare si finalizand printr-o plecare teatrala in Cayenne-ul personal. Ceea ce s-a si intamplat. Nu a existat o data viitoare si probabil nu va exista. Poate mancarea mediocra n-ar fi fost un mare soc, insa o astfel de abordare depaseste orice imaginatie.
In final, ca sa punem cireasa pe tort sau mai degraba carnatul pe varza, cei de la Louisenhof au decis ceva ce nu poate fi incadrat in meniul german: au decis igienizarea/spalarea tomberoanelor din local pe trotuarul din fata terasei (voi transmite pozele respective D-lui. Butunoiu in cazul in care considera relevant un astfel de update).
Elena la 31 Octombrie 2011, ora 13:37

Cred ca ar trebui sa fiti mai bine informat inainte de a scrie un asemenea articol in care va aratati lipsa de pregatire. Fuduli si gomosi putem sa fim cu totii, insa in spatele oricarei afaceri exista o echipa care depune eforturi ca sa iasa totul cum trebuie. Si se gaseste cate o persoana ca dumneavoastra sa isi dea cu parerea! Singurul lucru demonstrat aici a fost caracterul frumos pe care il aveti!!
Si o alta parere: http://laceasdeseara.ro/unde-mancam-nemteste/
la 31 Octombrie 2011, ora 15:01
e cam carcoteala articolul. daca nu era servit, spunea ca de ce nu e servit, daca a fost servit, nu e buna mancarea.

apreciez impresiile si citesc cu placere articolele ref la restaurantele bucurestene, dar acesta clar a fost scris doar pt a carcoti si a reprosa. astept un articolul si cu loisenhofful celalalt, la care sper sa mearga la o ora normala...
Maravela Florin la 31 Octombrie 2011, ora 18:03
Probabil ca ultimul comentariu, de la Elena, este chiar de la "Sefa".
Chiar si primul comentator, Eu, se pare ca nu a inteles nimic din cele scrise.
Maravela Florin la 31 Octombrie 2011, ora 18:21
Scuzati-ma doamna sau domnisoara Elena, dar daca link-ul pe care l-ati pus se refera la un review de restaurant, insemna ca nu stiti despre ce este vorba.
Chiar am intrat de curiozitate pe acel blog, iar in afara de un singur fel de mancare si un fel de bere, nu am vazut altceva. Daca va inchipuiti ca acesta poate fi interpretat ca un "review", chiar si pozitiv, atunci...
Irina la 31 Octombrie 2011, ora 19:06
Corina draga, ai inceput foarte bine commentul.. ai intrat intr-un Restaurant nu intr-o cafenea dupa masa de pranz! Intamplator ii cunosc pe proprietari si intr-adevar politica restaurantului este ca nu serveste bauturi in lipsa preparatelor culinare. Legat de ce ai spus despre castigul facil d pe urma clientilor este o adevarata prostie deoarece habar nu ai cata munca se afla in spatele unui restaurant iar cand nu esti informata in legatura cu marcile masinilor existente pe piata, mai bine tineti gura decat sa te faci de ras!
Cat despre tomberoane eu zic sa fi multumita ca se spala si se mentine totul curat ca sa nu stai la masa cu miros de gunoi!
In incheiere as vrea sa adaug faptul ca restaurantul este foarte bunpentru categoria in care se afla si anume de berarie germana, am mancat cu placere de fiecare data si am fost serviti cu amabilitate si la timp. Nu mai dati curs la toate comentariile tendentioase si incercati restaurantele inainte de a le cataloga de pe internet. Eu asa am facut si am avut parte de surprize placute.
Elena la 31 Octombrie 2011, ora 19:31
Nu se refera la un review de restaurant ci la o alta parere legata de restaurant. Daca va uitati atent scrie PARERE! Dar hai sa ne mai dam putin mari ca nah sta in caracterul romanului cu un spirit de observatie foarte dezvoltat! Sa stii ca mai exista si oameni cu pareri pozitive si asta nu inseamna ca sunt sefii sub acoperire!
Serge la 31 Octombrie 2011, ora 22:29
Citind articolul, am tot incercat sa gasesc motivatia care l-a impins pe autor sa-l scrie. Pentru ca in mod evident restaurantele, modul cum sunt ele organizate si cum functioneaza nu par sa ii fie prea familiare. Daca se interesa un pic afla ca multe restaurante considerate fitza suprema in diverse perioade, n-au in bucatarie mai mult decat un "incalzitor sef". Si asta la orice ora, nu numai seara.. tarziu.. si cand e frig. Sunt organizate pragmatic cu "productia" undeva intr-o suburbie iar mancarea preparata acolo este trimisa "la gamela" cu papucul, spre locatiile centrale.
Revenind la motivatia de a scrie articolul, tot n-o gasesc si asta si pentru ca eu sunt un pic defect. Atat de defect incat sa nu mai pot sa ma iau de cineva, dupa ce ii trec pragul, tarziu, intr-o seara friguroasa sperand sa-mi dea ceva de mancare.
Ce sa fac, nu m-a facut mama jurnalist...
- Aveti mancare ? - Da ! - De ce ?
- N-aveti mancare? -Nu ! - De ce ?

Cu atat mai putin mi-ar trece prin minte sa bat drumul seara tarziu pana la restaurantul X fara sa sper sa primesc ceva de mancare ci numai ca sa aud raspunsul politically correct:

Cat despre atitudinea chelnerului ce sa zic, ne reprezinta . El s-a suparat pe clientul care i-a furat un plecat mai devreme acasa si l-a facut in felul lui sa simta asta; stimabilul autor s-a simtit vexat ca nu i s-a acordat cuvenitul respect datorat de noi toti dumnezeilor jurnalisti si si-a varsat frustrarile in felul lui, dandu-l la gazeta iar eu, frustrat la randul meu ca n-am usurinta lui de a aborda detasat subiecte la care nu ma pricep, m-am luat gratuit de el!
la 31 Octombrie 2011, ora 22:31
Citind articolul, am tot incercat sa gasesc motivatia care l-a impins pe autor sa-l scrie. Pentru ca in mod evident restaurantele, modul cum sunt ele organizate si cum functioneaza nu par sa ii fie prea familiare. Daca se interesa un pic afla ca multe restaurante considerate fitza suprema in diverse perioade, n-au in bucatarie mai mult decat un "incalzitor sef". Si asta la orice ora, nu numai seara.. tarziu.. si cand e frig. Sunt organizate pragmatic cu "productia" undeva intr-o suburbie iar mancarea preparata acolo este trimisa "la gamela" cu papucul, spre locatiile centrale.
Revenind la motivatia de a scrie articolul, tot n-o gasesc si asta si pentru ca eu sunt un pic defect. Atat de defect incat sa nu mai pot sa ma iau de cineva, dupa ce ii trec pragul, tarziu, intr-o seara friguroasa sperand sa-mi dea ceva de mancare.
Ce sa fac, nu m-a facut mama jurnalist...
- Aveti mancare ? - Da ! - De ce ?
- N-aveti mancare? -Nu ! - De ce ?

Cu atat mai putin mi-ar trece prin minte sa bat drumul seara tarziu pana la restaurantul X fara sa sper sa primesc ceva de mancare ci numai ca sa aud raspunsul politically correct:

Cat despre atitudinea chelnerului ce sa zic, ne reprezinta . El s-a suparat pe clientul care i-a furat un plecat mai devreme acasa si l-a facut in felul lui sa simta asta; stimabilul autor s-a simtit vexat ca nu i s-a acordat cuvenitul respect datorat de noi toti dumnezeilor jurnalisti si si-a varsat frustrarile in felul lui, dandu-l la gazeta iar eu, frustrat la randul meu ca n-am usurinta lui de a aborda detasat subiecte la care nu ma pricep, m-am luat gratuit de el!
la 1 Noiembrie 2011, ora 01:49
Stimate d-le Butunoiu ,va citesc cu drag articolelel legate de prezentarile restaurantelor din Bucuresti si nu numai ,dar cred ca ar trebui sa ne faceti si o educatie a servirii mesei intr-un restaurant ,deoarece la noi o "masa buna" e considerata o masa cu multa ,multa mancare[nu conteza gustul, savoarea mancarii] servita pe nu conteaza ce fete de masa ,fara respect fata de client etc etc.De aceea aveti mare dreptate cand spuneti ca va simtiti "bine "gustand mancare preparata cu materie prima de la supermarket, gatita fara dragoste si servita ca atare.Noi nu prea stim ,ptr ca lipseste educatia, ce inseamna o mancare buna [ar trebui sa fie putin da" bun] la restaurant.Nu cred ca barfiti sau carcotiti pe seama unor restaurante, dar multi stim ce e o mancare buna la restaurant .Si nu ar fi rau sa mai lucrati la acest lucru......
Nicolae Raluca la 2 Noiembrie 2011, ora 09:35
Domnule George Butunoiu,

Incredibil de frumos scris articolul. Felicitari pentru "poezia" din el si pentru folosirea atat de frumoasa si melodioasa a limbii romane!

Felicitari!

  Inapoi la articolul Cum e posibil ca intr-un restaurant pustiu, aproape de ora inchiderii, sa primesti 10 feluri de mancare in 15 minute?

Setari Cookie-uri