Banii sunt o unitate de masura relativa. Poti sa fii in acelasi timp sarac in Romania cu 1.000 de lei sau "miliardar" in Zimbabwe, insa in esenta tot la fel de sarac. Sa nu uitam asadar la inceputul noului an de ce apare inflatia si ce rol nociv pot avea politicienii populisti in economie. Sa ii sanctionam atunci cand politicile lor sfideaza logica economica si ameninta sa ne duca undeva in Africa, cum ar fi de exemplu in Zimbabwe si ai sai "miliardari infometati".

"De ce sunt banii atat de dificil de gestionat? In parte, raspunsul este ca institutiile politice au esuat in incercarea de a evita tentatia de a folosi creatia monetara fie ca o sursa de venituri, fie ca o modalitate de a-si creste popularitatea, prin modalitati care sa stimuleze cresterea economica pe termen scurt, inainte sa devina evident ca acest fapt duce la cresterea inflatiei (text intentionat bold-uit)", este un citat al lui Mervyn King, fostul guvernator al Bancii Centrale a Angliei, pe timpul crizei financiare, din cartea "Sfarsitul Alchimiei. Banii, bancile si viitorul economiei mondiale".

Totusi, derapajele politicienilor sunt tinute sub control in tarile civilizate de existenta unei banci centrale independente, care asigura stabilizarea inflatiei. Iar acest demers de imblanzire a inflatiei a iesit foarte bine in tarile dezvoltate in ultimii 20 de ani.

Un reper notabil si demn de urmat este Elvetia, care a mentinut din 1880 incoace o rata medie a inflatiei de doar 2,2% pe an.

Ce s-ar intampla insa intr-o tara ca Romania, obisnuita sa creasca in salturi si in mare parte bazandu-se pe consum, daca banca centrala ar pierde masiv din independenta. Orice Guvern aflat la putere ar putea decreta peste noapte ca banii sunt un drept natural si orice familie ar trebui sa dispuna de maine de un venit lunar de minim 10.000 de lei.

Imaginea de mai jos, devenita o referinta pentru dramele perioadelor de hiperinflatie, ar putea sa nu mai fie doar o amintire din manualele de economie politica.

hiperinflatie Ungaria 1946

*Hiperinflatia din Ungaria, 1946; preturile se dublau la fiecare 15 ore, iar rata lunara a inflatiei a atins un maxim de 13,600,000,000,000,000%. Maturatorul din imagine ar fi facut un efort prea mare pentru a aduna bancnotele fata de cat mai valorau acestea.

Sursa foto: https://missionsharingknowledge.wordpress.com

Ei bine, putem sa credem ca acum 70-80 de ani bancile centrale nu erau capabile sa gestioneze un astfel de puseu inflationist, mai ales in timpul sau dupa perioadele de razboi, insa exista cazuri recente care ar trebui sa ne puna pe ganduri, pentru ca totul tine de populism si neintelegerea unor simple legi ale economiei.

Nu poti stimula pe termen scurt cresterea economica, prin cresteri nesustenabile de salarii, fara ca inflatia sa apara. Cazul inflatiei din Zimbabwe, cand la apogeul din 2008 preturile se dublau in fiecare zi, sau Venezuela, unde in prezent rata anuala a inflatiei se indreapta spre 4.500%, ar trebui sa ne puna pe ganduri. Astfel de derapaje economice, care nu pot fi corectate prin proteste, sunt rodul politicilor economice nerealiste, nesustenabile si inainte de toate POPULISTE.

Iata in acest video cum s-a ajuns la situatia dramatica din Zimbabwe si cum poate un singur politician, dictator ce-i drept, sa deraieze o intreaga economie.

Suntem siguri ca in Romania nu se poate intampla asa ceva? Tine doar de legi si de politicienii care ar putea sa dicteze politica economica si monetara a tarii, daca intra la butoanele BNR. Cu pacatele ei si avand totusi si in prezent un usor control politic, BNR a reusit sa asigure o perioada de stabilitate a preturilor destul de decenta.

S-a dovedit insa ca, in 2017, politicienii au inteles cu dificultate impactul efectiv si complet al modificarilor propuse unor legi esentiale pentru societate, deci putem presupune in mod rezonabil ca mecanismele prin care stimularea economiei pe termen scurt genereaza in cele din urma inflatie le sunt si mai necunoscute.

In 2016, Romania incheia anul cu o inflatie negativa, de -0,5%. Astazi, rata anuala a depasit 3,2% in noiembrie 2017 si ar putea sa ajunga la 4% in acest an. O crestere nu tocmai mica. In aceasta perioada, banii pe care ii aveti in conturi sau depozite se devalorizeaza, pentru ca dobanzile - aflate in toata lumea la minime istorice - nu acopera nici pe departe ritmul de crestere a preturilor.

Cand mergeti urmatoarea data in supermarket, ganditi-va ca mai multi bani la salariu nu inseamna neaparat aceeasi cantitate de bunuri cumparata!

Sursa foto: youtube.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri