Modificarile legislatiei penale si mediul de business - episodul 5

Orice schimbare la nivelul legilor justitiei si justitiei in general, in orice tara din lume, poate avea impact asupra economiei si mediului de afaceri. Instabilitatea de orice fel poate sa indeparteze potentiale investitii catre piete cu un climat juridic mai stabil. Evaziunea fiscala, delapidarea, spalarea de bani etc. sunt vizate, intr-un fel sau altul, de modificarile recente ale mediului judiciar.

In cele ce urmeaza, in continuarea episoadelor precedente, am continuat sa enumar principalele modificari aduse Codului de Procedura Penala, aratand atat pericolele pe care acestea le contin, cat si eventualele beneficii (cu mentiunea ca cele mentionate sunt pareri exprimate in mediul profesional si nu reprezinta intotdeauna punctul de vedere al autorului), intr-un ultim episod pe aceasta tema.

Modificari relevante ale Codului de Procedura Penala, pe scurt:

Comunicarile publice (provenind de la autoritati publice sau persoane din interiorul acestora) se vor putea face numai atunci cand datele furnizate justifica un interes public prevazut de lege sau sunt necesare pentru descoperirea si aflarea adevarului in cauza. (art. 4)

Pro:

• Asigura respectarea dreptului la viata privata pentru persoanele acuzate.
• Evita raspandirea detaliilor din dosare in spatiul public.
• Stopeaza posibilitatea media de a dezbate/discuta aceste subiecte in mediul public, aspecte care pot influenta judecatorii si organele de urmarire penala.
• Evita daunele de imagine care pot aparea pentru persoanele care sunt cercetate in prezent.

Contra:

• Limiteaza dreptul de informare a publicului in legatura cu activitatile organelor de ancheta si ale instantelor judecatoresti.

In concret, se tinde la o limitare/temperare a deja celebrelor comunicate date de parchete in legatura cu inceperea urmarii penale impotriva unor diverse persoane de interes public (in special la nivelul Parchetului General, DIICOT si DNA). Nu se va mai putea spune ca ministrul X, deputatul Y, omul de afaceri Z sunt anchetati penal, audiati la un parchet, sau ca s-a pus in miscare actiunea penala in cazul acestora, daca nu exista o justificare obiectiva, prevazuta de lege. Tot conform acestui articol, nu se va mai putea spune in legatura cu ce fapte sunt chemate diferite persoane la audieri, respectiv care sunt faptele de care risca sa fie acuzati.

Hotararile de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei trebuie sa contina descrierea elementelor constitutive ale infractiunii pentru care s-a dispus solutia, probele pe care se intemeiaza fiecare element constitutiv, inclusiv latura subiectiva, precum si motivele pentru care probele si argumentele in aparare au fost inlaturate. (art. 103 alin. (5)). In reglementarea actuala, nu exista o detaliere atat de ampla a elementelor pe care trebuie sa le cuprinda o astfel de hotarare.

Pro:

• Detaliaza toate elementele care trebuie cuprinse in hotararile mai sus mentionate, obligand judecatorul/completul de judecata sa realizeze o analiza cat mai complexa si punctuala a cauzei.
• Permite persoanelor sanctionate sa identifice exact motivele si probele pe baza carora au fost sanctionate, precum si motivele pentru care apararile lor au fost inlaturate.
• Asigura posibilitatea formularii unei cai de apel care sa priveasca elemente concrete, specifice ale hotararii atacate.

Contra:

• Poate genera redundanta in continutul unor hotarari judecatoresti.
• Poate duce la intarzierea in redactarea hotararilor judecatoresti, problema existenta deja in practica instantelor din Romania.
• Obliga judecatorii sa realizeze o analiza mult mai detaliata, ingreunand munca acestora raportat la anumite elemente, precum detalierea argumentelor pentru fiecare aparare formulate.

In concret, daca hotararile mai sus mentionate nu cuprind o detaliere a elementelor mentionate, se va putea ajunge la desfiintarea acestora prin exercitarea unor cai de atac. De exemplu, o hotarare care nu indica motivele pentru care apararile inculpatului au fost inlaturate va fi nelegala.

Martorul poate refuza sa depuna marturie cu privire la acele fapte sau imprejurari care ar putea atrage raspunderea sa pentru savarsirea unei fapte penale. (art. 116 alin. 2 ind. 1)).

Pro:

• Asigurarea dreptului la aparare pentru persoana audiata in calitate de martor, prin respectarea principiului conform caruia orice persoana are dreptul de a nu se auto-incrimina.
• Creeaza parghia legala corespunzatoare care garanteaza faptul ca o persoana nu va mai putea fi trasa la raspundere in mod direct prin declaratiile date de in calitate de martor.

Contra:

• Ingreuneaza posibilitatea organelor de urmarire penala/a instantei sa afle informatii relevante cu privire la dosarul in curs.
• Ofera posibilitatea martorului de a decide ce declara si ce nu declara, aceste aspecte putand duce la o denaturare a adevarului.

De exemplu, o persoana care a asistat la savarsirea faptelor anchetate poate comunica organelor de urmarire penala sau instantei faptul ca nu doreste sa continue declaratia pentru ca ar trebui sa releve imprejurari care au abilitatea de a-l incrimina (de exemplu, in situatia in care, asistand la savarsirea faptei, ar fi rostit cuvinte de incurajare, ceea ce ar putea pune problema complicitatii morale la savarsirea faptei). Un caz concret poate fi si cel al contabilului care este audiat in calitate de martor, chiar daca acesta a participat in mod activ la inducerea in eroare a organelor fiscale prin neprezentarea situatiei reale ale cheltuielilor unei companii, fiind astfel un participant la infractiunea de evaziune fiscala. In cazul in care acesta este audiat in calitate de martor si nu de suspect, va putea refuza sa dea declaratie.

Dreptul martorului de a fi insotit de avocat in fata organelor judiciare, pe tot parcursul audierii. (art. 116 alin. 2 ind. 4). Aceasta este o reglementare care vine sa asigure o garantie in plus pentru respectarea dispozitiilor legale de catre organele judiciare.

Pro:

• Asigura respectarea dreptului la aparare pentru un martor care ar putea ulterior sa obtina o noua calitate in dosar (ex. suspect, inculpat)
• Elimina posibilitatea organelor de urmarire penala de profita de lipsa de cunostinte a martorilor, care in prezent (de multe ori) dau declaratii fara a fi asistati de avocati.

Contra:

• Are abilitatea de a reduce informatiile accesibile pentru organele de cercetare.

Exceptia de necompetenta materiala si cea de necompetenta dupa calitatea persoanei vor putea fi ridicate pe tot cursul procesului penal, pana la pronuntarea hotararii definitive, indiferent daca instanta competenta era inferioara sau superioara. Aceasta poate fi invocata din oficiu, de catre procuror, de catre persoana vatamata sau de catre parti. Pana in momentul de fata, exceptia de necompetenta materiala si cea de necompetenta dupa calitatea persoanei a instantei superioare in grad putea fi invocata pana la inceperea cercetarii judecatoresti. (art. 47 alin. (1))

Pro:

• Punerea in acord a prevederii cu Decizia CCR privind necompetenta organelor de urmarire penala
• Asigurarea respectarii principiului legalitatii, astfel cum este acesta reglementat de CPP

Contra:

• Poate duce la intarzierea judecatii, chiar daca nu se constata o vatamare procesuala (ex. judecarea cauzei de catre o instanta superioara celei competente). Afectarea principiului celeritatii procedurii penale.

De exemplu, daca Tribunalul Bucuresti va judeca un dosar avand ca obiect o infractiune de ucidere din culpa (fapta data in competenta judecatoriei), orice parte in proces, judecatorul din oficiu si procurorul vor putea invoca necompetenta acestuia oricand, pana la pronuntarea hotararii definitive, atat in fata acestei instante, cat si in fata instantei de apel.

Daca pe parcursul judecarii cauzei se constata ca actele sau probele efectuate sau administrate in cursul cercetarii penale sunt lovite de nulitate, acestea sunt eliminate din cauza, indiferent de solutia pronuntata in cursul verificarilor prealabile. (art. 370 ind. 5). Ca regula, aceste acte/probe pot fi declarate nule/excluse doar pana la finalizarea fazei prealabile/de camera preliminara.

Pro:

• Intr-o mare masura, asigura transpunerea unor elemente stabilite de Curtea Constitutionala, in principal raportat la momentul in care mai pot fi contestate probele din punct de vedere al legalitatii lor.
• Asigura respectarea dreptului la aparare si principiul legalitatii, conferind partilor posibilitatea de contesta si judecatorului de a elimina acele probe/acte de urmarire penala nelegale

Contra:

• Poate duce la ingreunarea procedurii judiciare prin multiplicarea elementelor asupra carora trebuie sa se pronunte judecatorul/completul de judecata.
• Poate crea situatia paradoxala de obligare a judecatorului sa judece cauza dupa ce a exclus o mare parte din probatoriul in baza caruia a fost emis rechizitoriul, probatoriu de care judecatorul a luat oricum cunostinta.

Concret, in cadrul verificarilor prealabile, instanta poate constata legalitatea tuturor actelor si probelor din rechizitoriu. Datorita prezentarii unor circumstante sau motive noi, ori datorita simplei reaprecieri a legalitatii probelor/actelor de urmarire penala, atat instanta de fond, cat si cea din apel vor putea oricand sa constate ca actele sau probele sunt lovite de nulitate (spre exemplu, se dovedeste ulterior ca declaratia inculpatului a fost realizata prin amenintarea constanta a acestuia de catre organele de ancheta).

S-a instituit recursul in favoarea condamnatului care poate fi declarat, printre altele, atunci cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii de natura sa influenteze solutia procesului. Recursul in casatie in favoarea inculpatului poate fi declarat oricand. (art. 438 alin (1) ind. 1-4)

Pro:

• Asigura practic un alt grad de jurisdictie cu noi cazuri pentru care se poate declara recurs, avand conditii mai putin restrictive, garantand astfel o noua judecare a cauzei in cazurile mai sus mentionate.
• Asigura posibilitatea unui termen amplu, nelimitat de declarare a acestei cai de atac, tocmai pentru asigurarea respectarii dreptului la aparare

Contra:

• Duce la intarzierea consolidarii securitatii juridice in speta prin largirea motivelor pentru care aceasta cale de atac poate fi exercitata.
• Tinde sa transforme practic recursul intr-o cale ordinara de atac prin prevederea unor motive precum „gresita aplicare a legii”, „hotarare contrara legii”.

De exemplu, orice inculpat va avea dreptul sa faca recurs, in cazul in care apreciaza ca hotararea este contrara legii. Cu titlu de exemplu, ne vom afla in acest caz atunci cand se interpreteaza eronat textul de incriminare, hotararea nu va contine toate elementele de fond si forma, nu sunt aplicate corect regulile de calcul in cazul concursului de infractiuni, se constata retinerea starii de recidiva, desi aceasta nu exista conform circumstantelor de fapt, ori orice alta incalcare a unor dispozitii legale.

Au fost reglementate trei noi cazuri de revizuire: 1) neredactarea si / sau nesemnarea hotararii de condamnare de judecatorul care a participat la solutionarea cauzei; 2) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca; 3) un judecator sau un procuror a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza. (art. 453 alin. 1)

Pro:

• Instituie posibilitatea condamnatului de a cere revizuirea in anumite situatii prin care i s-au incalcat unul sau mai multe drepturi in legatura cu procesul penal, producandu-se o vatamare care nu ar putea fi inlaturata in alt fel.
• Asigura respectarea principiului legalitatii procesului penal, prin sanctionarea expresa a unor elemente ce tin de forma si substanta hotararii.

Contra:

• Instituie un caz de revizuire pentru anumite imprejurari care nu prezinta o gravitate care sa justifice o asemenea masura si care pot fi acoperite prin alte mijloace (ex. nesemnarea hotararii).
• Asemenea altor modificari, are abilitatea sa prelungeasca procesul penal.

De exemplu, vom fi in prezenta unui caz de revizuire in situatia in care hotararea de condamnare este semnata de catre un coleg al judecatorului care a participat la solutionarea cauzei sau de catre presedintele instantei, situatii adesea intalnite in practica, motivat de mobilitatea magistratilor intre diversele instante, de parasirea masgitraturii etc. Tot astfel, daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a dreptului la aparare a unuia dintre inculpati, si aceasta incalcare continua sa isi produca efectele chiar si dupa masurile dispuse de Curte, persoana condamnata va putea cere revizuirea.

Gabriel Albu este avocat si Managing Partner in cadrul Budusan, Albu & Asociatii. De la infiintarea firmei, in anul 2008, Budusan, Albu & Asociatii a gestionat numeroase cauze importante de infractionalitate din domeniul afacerilor.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: