Scriam in ultimul editorial despre tara amenzilor, Singapore. Amenzile instituite si colectate in aceasta tara au ca obiectiv educarea cetatenilor, cu note la purtare convertite in costuri pentru portofel. Mari sau mici, amenzile au un singur scop, sa descurajeze egoismul si sa construiasca atitudini individuale responsabile. Nimic nu este mai eficient decat penalizarile in bani. Educatia de buna calitate costa! O simtim pe pielea noastra, cu totii, atunci cand vrem sa iesim din pluton.
In schimb, taxele ar trebui sa fie mecanisme de reglementare a mediului de afaceri. Sa genereze fonduri pentru derularea unor proiecte pe termen lung, care sa optimizeze relatia consumator - furnizor de produse si servicii.
"No government can exist without taxation. This money must necessarily be levied on the people; and the grand art consists of levying so as not to oppress.''
“Nicio o guvernare nu poate exista fara taxe. Acesti bani este necesar sa fie colectati de la popor; dar marea arta este sa colectezi in asa fel incat sa nu oprimezi.” – Frederick cel Mare, regele Prusiei – sec. al 18-lea.
Frumos, dar greu de realizat deoarece experienta ne demonstreaza ca:
The government solution to a problem is usually as bad as the problem. - Milton Friedman “Solutia guvernului pentru rezolvarea unei probleme este, de obicei, la fel de problematica”.
Mediul si parametrii sai de calitate sunt o problema pe termen lung. Solutia gasita de executivul travestit in legislativ de carnaval in Romania este pe masura afirmatiei lui Friedman.
Toata lumea e indignata, pe buna dreptate, de taxa auto, cea in vigoare sau cea cosmetizata intr-o taxa de protectie fata de noxele de toate categoriile ce inunda spatiul mioritic. In aceasta perioada, a taxarii bunastarii acumulate in anul care a trecut, foarte putini dintre noi sunt pregatiti sa faca fata intalnirii cu fantoma ordonantei 47/2007 ce bantuie intre Parlament si palatul Victoria. Prea preocupat de probleme constitutionale, Parlamentul isi va aduce, probabil, aminte de ordonanta doar cand majoritatea firmelor vor fi apelat deja la consultanti fiscali alesi in primul tur. Banii inapoi? In alt tur!
Aplicata dupa ureche de sefii administratiilor fiscale, taxa pe deruta diminueaza profiturile - ajustate deja de devalorizarea monedei nationale – ale firmelor romanesti, prea mici pentru a-si permite costurile unui audit. Dar nimeni nu sufla o vorba... Se pare ca nu ati ajuns inca pe la ghiseele ce ne invata ca exercitiul inclinarii este benefic sanatatii...
Dupa ce a alergat in cursa tarilor cu dizabilitati economice, Romania a reusit sa urce pe podiumul olimipicilor la fiscalitate, dupa Franta si Belgia. Taxele vindeca complexele!
Asta, in timp ce inflatia se cere pazita de “oarba ispita a consumului” atat de ea, BNR, cat si de el, cetateanul responsabil, la fel. Cand am inceput sa scriu articolul vorbeam despre umbra lui 9% , extrapoland maximul de 8.75 vehiculat de analisti. Seara, la stiri, 9% a devenit realitate. Un block start pentru ceea ce, sigur, va urma daca nevoia de bani in acest an electoral nu va aplica teoria:
The best things in life are free, but sooner or later the government will find a way to tax them.
“Cele mai bune lucruri in viata sunt gratis, insa mai devreme sau mai tarziu guvernul va gasi o cale sa le impoziteze”. Autor anonim
Este sezonul gripei si al taxelor. Daca avem gripa este timpul sa avem si taxe pe masura. La vremuri grele, taxe grele.
There is only one thing worse than the flu season; the tax season. You can recover from the flu.
“Un singur lucru e mai rau decat gripa; impozitul. Dar dupa gripa iti revii”. Autor anonim
Si, ca tacamul sa fie complet, in Romania platesti taxele precum la bordelurile din Bucurestiul interbelic. Platesti inainte, iar recuperarea sumei este incerta, precum placerea. Taxele platite la fisc urmeaza cam acelasi drum, iar placerea este evaluata in salile de tribunal, care sunt departe de a ne crea libidoul necesar receptiei de produs. Am uitat! Parca s-a votat o lege care pedepseste publicitatea mincinoasa. Publicitatea electorala nu intra, oare, in discutie?
There are two distinct classes of men: those who pay taxes and those who receive and live upon taxes. - Thomas Paine
“Exista doua clase distincte de oameni… cei care platesc impozite si cei care le colecteaza si traiesc de pe urma lor”.
Noi, unde ne plasam?
In schimb, taxele ar trebui sa fie mecanisme de reglementare a mediului de afaceri. Sa genereze fonduri pentru derularea unor proiecte pe termen lung, care sa optimizeze relatia consumator - furnizor de produse si servicii.
"No government can exist without taxation. This money must necessarily be levied on the people; and the grand art consists of levying so as not to oppress.''
“Nicio o guvernare nu poate exista fara taxe. Acesti bani este necesar sa fie colectati de la popor; dar marea arta este sa colectezi in asa fel incat sa nu oprimezi.” – Frederick cel Mare, regele Prusiei – sec. al 18-lea.
Frumos, dar greu de realizat deoarece experienta ne demonstreaza ca:
The government solution to a problem is usually as bad as the problem. - Milton Friedman “Solutia guvernului pentru rezolvarea unei probleme este, de obicei, la fel de problematica”.
Mediul si parametrii sai de calitate sunt o problema pe termen lung. Solutia gasita de executivul travestit in legislativ de carnaval in Romania este pe masura afirmatiei lui Friedman.
Toata lumea e indignata, pe buna dreptate, de taxa auto, cea in vigoare sau cea cosmetizata intr-o taxa de protectie fata de noxele de toate categoriile ce inunda spatiul mioritic. In aceasta perioada, a taxarii bunastarii acumulate in anul care a trecut, foarte putini dintre noi sunt pregatiti sa faca fata intalnirii cu fantoma ordonantei 47/2007 ce bantuie intre Parlament si palatul Victoria. Prea preocupat de probleme constitutionale, Parlamentul isi va aduce, probabil, aminte de ordonanta doar cand majoritatea firmelor vor fi apelat deja la consultanti fiscali alesi in primul tur. Banii inapoi? In alt tur!
Aplicata dupa ureche de sefii administratiilor fiscale, taxa pe deruta diminueaza profiturile - ajustate deja de devalorizarea monedei nationale – ale firmelor romanesti, prea mici pentru a-si permite costurile unui audit. Dar nimeni nu sufla o vorba... Se pare ca nu ati ajuns inca pe la ghiseele ce ne invata ca exercitiul inclinarii este benefic sanatatii...
Dupa ce a alergat in cursa tarilor cu dizabilitati economice, Romania a reusit sa urce pe podiumul olimipicilor la fiscalitate, dupa Franta si Belgia. Taxele vindeca complexele!
Asta, in timp ce inflatia se cere pazita de “oarba ispita a consumului” atat de ea, BNR, cat si de el, cetateanul responsabil, la fel. Cand am inceput sa scriu articolul vorbeam despre umbra lui 9% , extrapoland maximul de 8.75 vehiculat de analisti. Seara, la stiri, 9% a devenit realitate. Un block start pentru ceea ce, sigur, va urma daca nevoia de bani in acest an electoral nu va aplica teoria:
The best things in life are free, but sooner or later the government will find a way to tax them.
“Cele mai bune lucruri in viata sunt gratis, insa mai devreme sau mai tarziu guvernul va gasi o cale sa le impoziteze”. Autor anonim
Este sezonul gripei si al taxelor. Daca avem gripa este timpul sa avem si taxe pe masura. La vremuri grele, taxe grele.
There is only one thing worse than the flu season; the tax season. You can recover from the flu.
“Un singur lucru e mai rau decat gripa; impozitul. Dar dupa gripa iti revii”. Autor anonim
Si, ca tacamul sa fie complet, in Romania platesti taxele precum la bordelurile din Bucurestiul interbelic. Platesti inainte, iar recuperarea sumei este incerta, precum placerea. Taxele platite la fisc urmeaza cam acelasi drum, iar placerea este evaluata in salile de tribunal, care sunt departe de a ne crea libidoul necesar receptiei de produs. Am uitat! Parca s-a votat o lege care pedepseste publicitatea mincinoasa. Publicitatea electorala nu intra, oare, in discutie?
There are two distinct classes of men: those who pay taxes and those who receive and live upon taxes. - Thomas Paine
“Exista doua clase distincte de oameni… cei care platesc impozite si cei care le colecteaza si traiesc de pe urma lor”.
Noi, unde ne plasam?
