Reglementarea activității de lobby este un subiect din ce în ce mai prezent pe agendele instituțiilor și țărilor din Uniunea Europeană, în timp ce România îl tratează timid. În ianuarie 2022, în Germania a intrat în vigoare o nouă lege privind introducerea registrului de lobby, iar Italia dezbate în această perioadă o reglementare similară.

Instituțiile de la nivel european, precum Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European, au adoptat în primăvara anului trecut un registru comun de transparență unde se înscriu toți lobbyiștii. Și Austria este una dintre țările care în 2012 a adoptat o legislație similară privind transparența privind lobby-ul și reprezentarea intereselor. Toate aceste reglementări recente au în comun obligativitatea înregistrării într-un registru al persoanelor și companiilor care derulează activități de lobby.

Dacă analizăm cauzele care au declanșat apariția acestor reglementări, observăm că sunt cazuri publice de corupție sau temeri de influențare a modului de alocare a resurselor. În Germania, inițiativa de reglementare a pornit de la un scandal public de corupție care l-a vizat, în februarie 2021, pe parlamentarul Georg Nüsslein, pentru că a făcut lobby pentru acordarea unui contract de atribuire a măștilor în favoarea unui producător. În Austria, este notoriu cazul europarlamentarului Ernst Stasser, condamnat pentru fapte de corupție pentru că a solicitat onorarii în schimbul influențării unor decizii legislative. Nu același final l-a avut însă Adrian Severin, care a demonstrat că amendamentele primite de la firme de lobby au fost depuse în schimbul unor servicii de consultanță.

În preambulul documentului prin care cele trei instituții europene adoptă registrul de transparență se menționează că inițiativa are la bază faptul că Uniunea va acorda statelor membre, sub diverse forme, sume fără precedent de sprijin financiar pentru a combate consecințele pandemiei, iar fiecare decizie legată de acest sprijin trebuie luată în deplină transparență, asigurând responsabilitatea decidenților Uniunii.

Ce a făcut România? Prin activitatea din Parlament, a respins luna trecută un proiect de lege depus în anul 2018 și foarte similar cu legea din Austria la acea vreme, dar și cu noua lege din Germania, recent adoptată. La acea vreme, Guvernul a inițiat un proiect de ordonanță de urgență care ulterior s-a transformat într-o inițiativă legislativă a unui grup extins de parlamentari ALDE (aflați la guvernare la acel moment). Nu aș vrea să mă exprim pe motivele de respingere foarte evazive invocate de comisia juridică din Camera Deputaților sau punctul de vedere al Guvernului care, în 13 puncte exprimate pe 16 pagini, spune de ce nu este necesară reglementarea activității de lobby. În schimb, nu pot să nu observ cum un text legislativ la un anumit moment este considerat bun și răspunde tuturor exigențelor legislative, iar apoi aceluiași text i se aduc critici de către aceleași instituții.

Pe de altă parte, prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), România s-a obligat să adopte măsuri de transparentizare a activității de lobby și de modificare a legii dialogului social. Componenta 14 din PNRR este intitulată „Bună Guvernare” și cuprinde o serie de 9 măsuri de reglementare și 5 investiții de finanțare având ca obiectiv îmbunătățirea guvernanței în condițiile unui sistem de luare a deciziei previzibil, fundamentat și participativ.

Principalele reforme din PNRR relevante pentru participanții în procesul de elaborare a politicilor publice constau în operaționalizarea Registrului unic de transparență a intereselor (RUTI) ca instrument unic de evidență a întâlnirilor dintre reprezentanți ai Guvernului și diferiți stakeholderi și adoptarea unor norme privind modul în care membrii Guvernului interacționează cu lobbyiștii și cu alte părți terțe care încearcă să influențeze procesul legislativ.

Pentru a veni în sprijinul profesioniștilor și al companiilor care sunt interesate de reglementarea privind procesul de elaborare a actelor normative, inclusiv activitatea de lobby, dialog social sau transparență decizională, am creat, la Issue Monitoring, un abonament gratuit de monitorizare.

Deși în această componentă din PNRR se regăsesc și teme precum independența justiției, achiziții publice sau salarizarea funcționarilor publici, o serie de teme se referă la îmbunătățirea capacității administrației publice de elaborare a politicilor publice și de luare a deciziilor. Aceste aspecte sunt foarte importante din perspectiva interacțiunii diverșilor stakeholderi (companii, asociații profesionale, ONG-uri sau cetățeni) cu instituțiile care inițiază proiecte de acte normative. În România, din cele 4,286 acte normative adoptate în anul 2021, peste 90% sunt adoptate sau inițiate de către autoritățile centrale, în timp ce Parlamentul are un rol de reglementare într-o proporție foarte mică. În anul 2021, Parlamentul a adoptat 326 de legi, în timp ce Guvernul a adoptat 19 Ordonanțe de Guvern, 146 Ordonanțe de Urgență și 1,285 Hotărâri de Guvern, iar ministerele și autoritățile de reglementare au emis 2,510 ordine de implementare a legislației principale.

RUTI nu este nou la nivelul administrației centrale, fiind un registru inițiat în guvernul tehnocrat din perioada 2015-2017, ce avea ca obiectiv transparentizarea agendelor de întâlniri ale miniștrilor. A fost de la început un instrument administrativ și voluntar care s-a demonstrat că, neavând forță de lege, a picat în derizoriu pentru că astăzi mai regăsim doar câteva autorități care menționează întâlnirile pe care le au cu părțile interesate. Acest lucru ne demonstrează că transparența activității instituțiilor publice și respectiv întâlnirile pe care decidenții le au cu diverse companii, asociații ale mediului de afaceri sau ONG-uri poate fi garantată doar atunci când înregistrarea este obligatorie și face parte dintr-o lege.

Necesitatea reglementării activității de lobby este subliniată de instituțiile europene care menționează în acordul semnat anul trecut că cetățenii ar trebui să aibă o încredere cât mai mare în instituțiile Uniunii și, pentru acest lucru, este nevoie ca reprezentarea intereselor să facă obiectul unor standarde etice înalte și că reprezentanții cetățenilor aleși la nivelul Uniunii, comisarii și funcționarii Uniunii sunt independenți, transparenți și responsabili. Mai mult, în acest acord se reafirmă că este necesar să se continue dialogul interinstituțional, cu scopul de a stabili registrul de transparență pe baza unui act obligatoriu din punct de vedere juridic al legislației secundare a Uniunii, fapt care ar duce la implementarea obligatorie și unitară la nivelul tuturor statelor membre.

Din punct de vedere al inițiativelor de finanțare, PNRR prevede finanțarea a 50 de structuri parteneriale între administrația publică locală și societatea civilă (20 mil. Euro) și a minim 15 inițiative ale rețelelor și coalițiilor organizațiilor din societatea civilă de implicare în procesele de elaborare a politicilor publice sociale (13 mil. Euro).

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri