Context: Legea whistleblowing-ului este poate una dintre transpunerile în legislația locală a unei Directive Europene care ne aduce mai aproape de o cultură de „compliance” dar răscolește și amintiri față de o epocă de curând apusă . La data de 29 iunie a fost adoptat Proiectul de lege privind protecția avertizorilor în interes public de către Parlament, Camera Deputaților fiind cameră decizională cu privire la acest proiect de act normativ.

Ce prevede legea adoptată?

Legea implementează Directiva UE din 2019/1937 privind „whistleblowing-ul”.

Astfel, toate companiile private și publice cu peste 249 de angajați vor fi obligate să instituie canale interne de raportare chiar în cursul anului 2022, imediat după promulgarea legii, într-un termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Nerespectarea cerințelor legii poate atrage amenzi în urma efectuării unor controale care se anunță a fi desfășurate la scurt timp după intrarea în vigoare a acesteia.

Obligații similare sunt prevăzute inclusiv pentru companiile având între 50 și 249 de angajați, pentru acestea din urmă termenul limită pentru conformare fiind însă amânat pentru o perioadă de 1-2 ani.

Potrivit versiunii finale a legii care a fost trimisă spre promulgare, companiile vor fi obligate să instituie măsuri speciale cum ar fi:

  • conceperea, instituirea și gestionarea modalității de primire a raportărilor astfel încât să fie protejată confidențialitatea identității avertizorului și a oricărei părți terțe menționate în raportare și să se împiedice accesul la aceasta a membrilor neautorizați ai personalului companiei;
  • obligația de a transmite avertizorului, în termene fixe, un feedback cu privire la raportare;
  • desemnarea unei persoane / compartiment / terț cu atribuții în ceea ce privește primirea, înregistrarea, examinarea, efectuarea de acțiuni subsecvente și soluționarea raportărilor, care să acționeze cu imparțialitate și care să se bucure de independență în exercitarea acestor atribuții.

Trebuie menționat că Legea nu doar că permite, dar și încurajează utilizarea unor platforme digitale care să îndeplinească toate obligațiile complexe, precum instituirea unor canale de raportare, comunicarea cu avertizorii, efectuarea și menținerea unor registre pentru evidența raportărilor.

În acest sens, act legal Romania (act Botezatu Estrade Partners) oferă deja clienților produsul LegalTegrity (utilizat de mai multe companii multinaționale la nivel european), platformă ce permite conformarea cu noua Lege. Dincolo de acest aspect, LegalTegrity respectă toate cerințele legislației naționale precum și cerințele din US și UK (de exemplu: condițiile privind oferirea de feedback într-un deadline stabilit de lege sau păstrarea unui registru electronic cu toate raportările).

Dacă forma inițială a legii reglementa posibilitatea formulării unor raportări anonime, în varianta actuală a normei care va fi trimisă spre publicare se menționează că avertizorul de integritate trebuie să își divulge identitatea cu ocazia raportării. Mai mult, se prevede că raportarile care sunt efectuate anonim se vor clasa de către persoana care le gestionează.

Cu toate că Directiva europeană lasă statele sa aleagă dacă permit efectuarea de raportări anonime prin intermediul reglementării naționale, un set de norme care obligă raportorii să își divulge identitatea ar putea avea un efect descurajator în raportarea neregulilor la nivelul companiilor.

Recomandări

Cum legea impune un termen relativ scurt pentru conformare și prevede sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor impuse, este necesar ca toate companiile care intră sub incidența legii să își revizuiască cât mai curând sistemele de whistleblowing și să realizeze o radiografie a compatibilității acestora cu noile obligații legale pentru a putea efectua demersurile necesare de adapta și/sau implementa un sistem de whistleblowing conform cu legislația națională și europeană, pentru ca astfel să evite sancțiunile impuse de lege.

Un comportament proactiv care să pornească cu evaluarea procedurilor și canalelor interne de raportare a neregulilor ar diminua riscul companiilor de a fi sancționate și a acționa sub presiunea urgenței în implementarea unor măsuri impuse de lege, astfel cum s-a întâmplat la momentul intrării în vigoare a normelor privind protecția datelor cu caracter personal.

Pentru inițierea unor proceduri de conformare sau gap analysis față de sistemele de whistleblowing existente vă invităm să contactați autorul, avocat drd. Adrian Șandru, Senior Associate, act Botezatu Estrade Partners, la adresa adrian.sandru@actlegal-bep.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri