Despre pensii cu echilibru analitic (I)

Superficialitatea dezbaterilor publice actuale condamna partea buna a politicii publice propuse in domeniu pensiilor, dar conserva lipsa de viziune si clientelismul diriguitorilor care pana acum au creat un sistem plin de dezavantajati cu pensii mici si foarte putini privilegiati cu pensii nejustificate. Demagogi, politruci si neprofesionisti care invoca interesul national ce mascheaza interesul propriu, manuitori febrili ai manipularii, dar carora le lipseste proprietatea termenilor socio-economici si care inconstienti ne vor impinge spre marginea prapastiei bugetare.

Pornesc o cruciada explicativa cu privire la riscurile si avantajele noului sistem unitar de pensii pe care il propune Guvernul Romaniei, cu gandul ca efortul de normalitate nu este costisitor si ca oricat de idealista as fi nu-mi pierd luciditatea analitica. Ploaia de intrigi inutile, dar virulente si vehemente, alimenteaza inconsistenta si proasta functionare a sistemului de pensii de pana acum si risca sa il prezerve.

Incercam mai intai sa desenam realitatea tabloului regional de ansamblu, fara a incerca sa justific in vreun fel deciziile din Romania cu cele luate in tarile vecine sau cele privind suprapunerea excesiva a consiliilor de administratie si de supraveghere ale unor colegi de partid cu salarii halucinante.

Asadar, prima mea concluzie este ca toate statele europene sunt confruntate cu deficite ale bugetului de asigurari sociale si sunt nevoite sa puna piloni sanatosi pentru sistemele de pensii. Romania a intarziat nejustificat reforma in materie si ne aflam in fata unei provocari care nu mai sufera defel amanare.

Cum s-au miscat contributiile la asigurarile sociale in vremuri de contractie economica?

Unele tari au crescut CAS-urile, precum:

- Romania: de la 27,5% in 2008 la 31,3% in 2009;
- Rusia: de la 20% la 26% incepand cu 2011;

altele au optat pentru diminuarea acestei poveri fiscale:

- Bulgaria: de la 28% la 26% incepand cu 1 ianuarie 2010; se discuta acum continuarea acestui efort spre 23% incepand cu 2013;
- Macedonia: reducerea graduala a contributiilor penru pensii incepand cu ianuarie 2009: 2008 - 21,5%, 2009 - 19%, 2010 - 16,5%, 2011 - 15%

Reforma sistemelor de pensii nu a ocolit niciuna dintre tarile vecine


De pilda, in Ungaria:
- a fost eliminata a 13-a pensie;
- in 2010 pensiile au fost inghetate;
- in viitor pensiile vor creste in functie de ritmul de crestere al PIB, astfel: indexarea pensiei 100% cu inflatia daca ritmul de crestere al PIB este mai mic decat 3%; indexarea pensiei 80% cu inflatia si 20% cu cresterea salariilor daca ritmul de crestere al PIB este intre 3 si 4%; indexarea pensiei 100% cu inflatia daca ritmul de crestere al PIB este mai mic decat 3%; indexarea pensiei 60% cu inflatia si 40% cu cresterea salariilor daca ritmul de crestere al PIB este intre 4 si 5%; indexarea elvetiana mixta u cresterea preturilor si a salariilor daca PIB creste cu peste 5%;
- varsta de pensionare creste de la 62 la 65 de ani pana in 2012;
- penalitatile cresc pentru pensionarea anticipata si bonusurile cresc, de asemenea, pentru pensionarea intarziata.

In Polonia sunt eliminate numeroasele scheme de pensionare anticipate (accesibile pana acum pentru aproape 1 milion de persoane).

In Letonia:
- pensiile sunt inghetate in 2010;
- s-au redus pensiile anticipate de la 80% din pensia cu stagiu complet de cotizare, la 50% din pensia cu stagiu complet de cotizare;
- pensionarea anticipate nu va mai fi o optiune incepand cu 1 ianuarie 2012.

In Ucraina s-a suspendat indexarea pensiilor in 2009 si se discuta despre continuarea acestui efort si in 2010. In Croatia se suspenda indexarea pensiilor in 2010.

Dezbaterile la nivel national se invart in jurul urmtoarelor propuneri guvernamentale:


- eliminarea indexarii pensiilor cu cresterea salariilor in Letonia;
- suspendarea indexarii pensiilor in 2010 in Moldova;
- modificarea modului de indexare a pensiilor daca deficitul bugetului public de pensii depaseste 1% din PIB in Estonia;
- trecerea graduala de la indexarea pensiilor cu cresterea salariilor la indexarea cu rata inflatiei pana in 2030 in Romania;
- cresterea varstei de pensionare la 62 de ani pentru barbati si femei in Ucraina, la 65 de ani pentru femei in Croatia, respectiv egalizarea varstelor de pensionare pentru femei si barbati la 65 de ani pana in 2030 in Romania.

Pensiile in 2010 au fost inghetate nu doar in Romania, ci si in tari precum Bulgaria, Cehia, Lituania, Letonia si Ungaria. Au crescut insa pensiile minime in Rusia, Turcia, Armenia si a pensiei minime sociale cu rata inflatiei in Romania.

Diferenta intre Romania si tarile vecine
este ca la noi:

- Deficitele anuale ale bugetului public de pensii au devenit cronice.
2009 a fost martorul celui mai ridicat deficit din ultimii 10 ani, de circa 1,5 miliarde euro (peste 1% din PIB), adica aproximativ 16% din cheltuielile anuale cu pensiile.

- Doar jumatate din forta de munca activa ocupata este asigurata pentru pensie.
Restul evita inregistrarea veniturilor in sistemul public de asigurari.

- Distorsiunile sistemului de pensii generate de cresterea masiva si frauduloasa a pensionarilor de invaliditate, de la circa 600.000 persoane in 2001 la circa 900.000 in 2009, si o triplare anuala a numarului de pensionari anticipate (115.000 pensii anticipate partiale in 2009).

- Pensia unora este mult mai mare decat salariul sau contributia la fondul public de pensii, din cauza privilegiilor create de cele circa 80 de acte normative care reglementeaza pensiile speciale. Ele au fost girate de catre guvernele si Parlamentele de pana acum care invoca acum constitutionalitatea retragerii unui drept odata acordat.

Niciun alt stat din regiune nu a fost impanat cu pensii speciale atat de grosolane ca in Romania si cu distorsiuni atat de grave.


Voi explica ulterior fiecare dintre principalele masuri de reforma incluse in sistemul unitar de pensii publice propuse in proiectul trimis de catre Guvern in Parlament.

Setari Cookie-uri