Am participat recent la Bruxelles, la o conferinta despre fondurile structurale in sanatate unde m-am reintalnit cu un specialist in Health Promotion - un italian extrem de activ, avand ambitia de a imbunatati sistemele de sanatate, in Italia si nu numai. Am discutat despre ce se intampla in Romania (in plan politic, dar si in sistemul de sanatate) si mi-a sugerat sa nu mai fiu pesimista. A mai adaugat faptul ca este si responsabilitatea mea sa ajut la schimbarea lucrurilor in Romania, prin activitatea curenta de publisher de reviste medicale si organizator de evenimente medicale internationale.
Am acceptat provocarea, realizand ca prin publicatiile specializate si evenimentele internationale medicale la Bucuresti si in strainatate se pot realiza lucruri concrete. De exemplu, in urma forumului international E-Health Congress, pe care l-am organizat in luna mai, se va infiinta in Romania primul Consiliu National pentru E-Health, cuprinzand membri din toate sferele sanatatii (oficiali din Guvern, Presedintie, CNAS, industrie, asociatii de pacienti, specialisti, mass media, experti straini), astfel incat, daca are loc o remaniere sau alte schimbari sa nu fie afectata structura si obiectivele acesteia.
In toamna discutam, din nou, in acelasi format de conferinta internationala, cu zeci de experti din SUA, Canada si Europa despre managementul bolilor cronice, problema putin cunoscuta in Romania.
Putini cunosc faptul ca bolile cronice sunt prinicipala cauza a mortalitatii si morbiditatii in Europa, ca boli ca diabetul, depresia, cancerul, cele cardio vasculare sau respiratorii vor lua amploare in viitor si vor seca bugetele sanatatii – daca nu vor fi corect gestionate. Implicatiile economice sunt si ele serioase afectand forta de munca, productivitatea, pensionarea anticipata etc.. si toate astea in societati cu tendinta de imbatranire a populatiei.
Oficiali din intreaga lume ( in special din tarile dezvoltate) cauta solutii de interventie si strategii pentru managementul bolilor cronice vazute de OMS ca epidemia secolului 21.
Proiectand viitorul mortalitatii si al incidentei bolilor, studiile arata ca bolile cronice vor fi cel mai mare contributor la capitolul mortalitate si ca una din bolile care se asteapta a creste semnificativ este dementa. Fara o preventie eficienta si tratament corespunzator, pana in 2040 incidenta acesteia se va dubla. Depresia este de asemenea o boala cronica ce a devenit din ce in ce mai raspindita.
Sanatatea - analizata in termeni de speranta de viata si mortalitate adulta - este un determinant semnificativ sau “prezicator” al cresterii economice.
Chiar daca au fost inventate diferite instrumente si abordari de gestionare a bolilor cronice, resursele sunt limitate. De aceea, decidentii trebuie sa prioritizeze intre diferitele strategii. Analiza cost-eficientei determina cu cat se imbunatateste sanatatea cu fiecare unitate monetara cheltuita si este o ustensila sistematica si sofisticata pentru a decide prioritatile. S-a incercat acest lucru si in Romania. Se pare insa ca au ramas doar mormane de hartii, fara a se finaliza analiza reala a starii de sanatate a populatiei.
Una din concluzii pentru cost-eficienta a fost ca preventia este cost-efectiva, prin control permanent si inlaturarea cauzelor ce influenteaza aparitia sau dezvoltarea bolilor (hipertensiune, fumatul, colesterolul ridicat, alimentatia slaba in fructe si legume, obezitatea si supraponderalitatea, viata sedentara si abuzul de alcool). Apoi, managementul corect si eficient al bolilor cronice, despre care s-au scris nenumarate studii si au fost aplicate strategii compexe, cu rezultate positive in multe tari.
Un bun management al bolilor cronice, cu medicamente eficiente, o autoingrijire educata, telemedicina si telemonitorizare, nu numai ca ar duce la cresterea calitatii vietii pacientului, dar si la scaderea costurilor din sistem. A investi in preventie sau educatie, de exemplu, nu inseamna o cheltuiala. Profitul se vede, e adevarat, pe termen mediu si lung, insa este valoros pentru buzunarul oricarei economii, mai ales al uneia in criza cum este economia romaneasca.
Am acceptat provocarea, realizand ca prin publicatiile specializate si evenimentele internationale medicale la Bucuresti si in strainatate se pot realiza lucruri concrete. De exemplu, in urma forumului international E-Health Congress, pe care l-am organizat in luna mai, se va infiinta in Romania primul Consiliu National pentru E-Health, cuprinzand membri din toate sferele sanatatii (oficiali din Guvern, Presedintie, CNAS, industrie, asociatii de pacienti, specialisti, mass media, experti straini), astfel incat, daca are loc o remaniere sau alte schimbari sa nu fie afectata structura si obiectivele acesteia.
In toamna discutam, din nou, in acelasi format de conferinta internationala, cu zeci de experti din SUA, Canada si Europa despre managementul bolilor cronice, problema putin cunoscuta in Romania.
Putini cunosc faptul ca bolile cronice sunt prinicipala cauza a mortalitatii si morbiditatii in Europa, ca boli ca diabetul, depresia, cancerul, cele cardio vasculare sau respiratorii vor lua amploare in viitor si vor seca bugetele sanatatii – daca nu vor fi corect gestionate. Implicatiile economice sunt si ele serioase afectand forta de munca, productivitatea, pensionarea anticipata etc.. si toate astea in societati cu tendinta de imbatranire a populatiei.
Oficiali din intreaga lume ( in special din tarile dezvoltate) cauta solutii de interventie si strategii pentru managementul bolilor cronice vazute de OMS ca epidemia secolului 21.
Proiectand viitorul mortalitatii si al incidentei bolilor, studiile arata ca bolile cronice vor fi cel mai mare contributor la capitolul mortalitate si ca una din bolile care se asteapta a creste semnificativ este dementa. Fara o preventie eficienta si tratament corespunzator, pana in 2040 incidenta acesteia se va dubla. Depresia este de asemenea o boala cronica ce a devenit din ce in ce mai raspindita.
Sanatatea - analizata in termeni de speranta de viata si mortalitate adulta - este un determinant semnificativ sau “prezicator” al cresterii economice.
Chiar daca au fost inventate diferite instrumente si abordari de gestionare a bolilor cronice, resursele sunt limitate. De aceea, decidentii trebuie sa prioritizeze intre diferitele strategii. Analiza cost-eficientei determina cu cat se imbunatateste sanatatea cu fiecare unitate monetara cheltuita si este o ustensila sistematica si sofisticata pentru a decide prioritatile. S-a incercat acest lucru si in Romania. Se pare insa ca au ramas doar mormane de hartii, fara a se finaliza analiza reala a starii de sanatate a populatiei.
Una din concluzii pentru cost-eficienta a fost ca preventia este cost-efectiva, prin control permanent si inlaturarea cauzelor ce influenteaza aparitia sau dezvoltarea bolilor (hipertensiune, fumatul, colesterolul ridicat, alimentatia slaba in fructe si legume, obezitatea si supraponderalitatea, viata sedentara si abuzul de alcool). Apoi, managementul corect si eficient al bolilor cronice, despre care s-au scris nenumarate studii si au fost aplicate strategii compexe, cu rezultate positive in multe tari.
Un bun management al bolilor cronice, cu medicamente eficiente, o autoingrijire educata, telemedicina si telemonitorizare, nu numai ca ar duce la cresterea calitatii vietii pacientului, dar si la scaderea costurilor din sistem. A investi in preventie sau educatie, de exemplu, nu inseamna o cheltuiala. Profitul se vede, e adevarat, pe termen mediu si lung, insa este valoros pentru buzunarul oricarei economii, mai ales al uneia in criza cum este economia romaneasca.
