Bursa trebuie sa capete o felie cat mai mare din urmatorul ciclu economic

Intr-un context in care publicul isi recapata treptat disponibilitatea de a efectua propriile calcule si de a cauta oportunitati de investitii, fie ca vorbim de piata de capital, de anumite segmente ale pietei imobiliare, ori de alte instrumente de randament pe termen mediu si lung, observ emergenta unui ingredient foarte important in peisajul financiar, anume componenta de marketing si comunicare a Bursei de Valori.

Asa cum industria bancara, iar apoi cea de asigurari si-au dezvoltat o comunicare cu publicul in anii dinaintea crizei, este acum randul pietei de capital sa-si creasca prezenta in constiinta tuturor.

Au mai fost incercari in ceea ce priveste politica de marketing a Bursei, insa acum se dezvolta un proces din ce in ce mai coerent. Este clar ca in aceasta traiectorie un rol decisiv il are noua conducere a BVB, in frunte cu domnul Valentin Ionescu, care odata cu experienta sa, aduce un aer de Europa Centrala in peisajul bursier romanesc.

Website-ul bursei a devenit in ultima vreme mai dinamic, fapt ce tine si de statutul de emitent listat, deci transparent, al BVB. De asemenea, un Ghid pentru orice companie care doreste sa atraga finantare de pe bursa sintetizeaza acum eforturi de explicare care au existat de-a lungul timpului din partea mai multor societati de brokeraj.

In termeni de piata financiara, as spune ca observ un “momentum de imagine” care se contureaza. Momentum-ul are legatura cu viteza, nu cu dimensiunea fenomenului, caci daca ne-am raporta din nou la alte burse dezvoltate in ceea ce priveste volumele, discutia s-ar incheia aici. Cand spun “Momentum de imagine” ma refer la faptul ca pe langa specialistii sau oameni din jurul pietei de capital, cu timpul din ce in ce mai multi romani vor deveni interesati de fenomenul bursier in sens larg.

Publicul va incepe sa trateze in mod echilibrat mai multe variante de plasament. Notiunea de bursa in sens de joc dezechilibrat, in care eventual “numai unii” castiga si “numai altii” pierd, va fi atenuata, in locul ei aparand ideea de largire a spectrului investitional, incluzand instrumente cu venit fix si instrumente de acces catre alte piete financiare sau alte zone geografice de pe glob.

Revenind la aprecierea pozitiva a comunicarii care se dezvolta dinspre BVB, pe un trend in care institutia Bursei va deveni din ce in ce mai prezenta in discursul public, vom intruni conditii pentru:

• atragerea de finantare prin bursa sau dezvoltare de noi instrumente. Pe un fundal de prezenta din ce in ce mai pregnanta a Bursei in spectrul financiar, la momentul lansarii de noi produse sau noi companii pe piata, asa cum se intampla chiar in aceste zile, deja publicul va avea o familiarizare, un anumit grad de informare. Efortul brokerilor, analistilor si consultantilor de a promova in conditii de echilibru aceste oportunitati catre investitori se va plia pe nivelul de informare generala provenit dinspre Bursa de Valori, iar sansele de succes ale unor noi produse vor creste considerabil in randul investitorilor.

• a nu mai avea constatari retrospective privind ratarea unor oportunitati. Nu stiu daca trebuia sa fiu sau nu surprins de faptul ca un ministru important concluziona acum cateva luni, cu 2 ani intarziere, ca Polonia este un exemplu in ceea ce priveste listarile din partea statului inclusiv intr-o perioada de criza. Indraznesc sa spun aici ca pentru listari la preturi realiste din partea statului roman, cum de altfel am si avut in trecut, exista interes concret din partea pietei financiare chiar si intr-o astfel de perioada. Argumente de amanare a listarilor “din cauza crizei” se pot contabiliza in continuare la capitolul “pierderi”. Si nu spun pierderi “numai pentru unii”, ci pentru toti.

De 10 ori, in 10 ani

Privind dimensiunea fenomenului bursier in Romania, daca facem apel la ordine de marime si la trenduri mari, viitorul se clarifica.

In anul 2000, lichiditatea medie a bursei era sub 1 milion de EUR zilnic, iar capitalizarea sub jumatate de miliard. Acum, dupa 10 ani si o criza aproape trecuta, avem 6-8 milioane EUR lichiditate zilnica pe mai multe instrumente, iar capitalizarea companiilor romanesti listate este de circa 11 mld EUR, la aceasta adaugandu-se Erste Bank. Capacitatea de crestere a bursei noastre a fost de circa 10 ori, in 10 ani.

Nivelul inca redus de dezvoltare sugereaza ca mai putem creste de 10 ori in urmatorii 10 ani, iar in 2020 sa avem:

- lichiditate medie zilnica de 50 – 100 milioane EUR
- fondurile de pensii private sa totalizeze active de 10 mld EUR, fata de circa 1 mld EUR la acest moment
- fondurile mutuale sa totalizeze active de 10 – 12 mld EUR, fata de 1.2 mld EUR acum

Evident, au existat si vor mai exista planuri si strategii care sa tinteasca aceste niveluri chiar mai rapid, insa si acest ritm ar fi unul multumitor. Am ajunge in 2020 la o treime din ceea ce inseamna Polonia de astazi.

Iar aici este cazul sa nu punem la indoiala capacitatea noastra de a creste in urmatorii 10 ani, sau sa suspectam vreun Guvern sau vreo institutie internationala ca ar dori doar sa ne amageasca atunci cand ne vorbeste de revenirea la o crestere PIB de 3-4% pe an, mai devreme sau mai tarziu. Aceste lucruri se vor intampla, iar Bursa trebuie sa capete o felie cat mai mare din urmatorul ciclu economic.

In urmatorii 10 ani invatam sa atragem bani in conditii de incertitudine

Pentru a dezvolta companii sau proiecte, pentru a efectua investitii nu putem astepta certitudini, caci daca le-am astepta s-ar putea dovedi din nou a fi prea tarziu. Certitudinea este scumpa pentru cei care o asteapta.

Trebuie sa recunoastem, suntem intr-o perioada in care viitorul se contureaza mai bine fata de acum 1-2 ani, iar evaluarile generale ale companiilor sunt echilibrate. Asadar, nu suntem nici in extazul din 2007, atunci cand vanzatorul de actiuni (compania care realiza oferta publica) ar fi beneficiat de o exagerare a pretului, nici intr-o perioada de depresie precum 2009, care a creat loc pentru cumparari ieftine. O atragere de capital acum nu ar avantaja in mod net doar cumparatorul sau doar vanzatorul, unul din detrimentul celuilalt, ci s-ar realiza o sinergie benefica in viitor atat pentru emitent, cat si pentru investitori.

Companiile care realizeaza deja sau ar realiza in viitorul apropiat oferte publice ar fi intre castigatorii urmatorilor 3-5 ani, deoarece acum “musca din viitor”, castiga cota de piata si fructifica oportunitati atunci cand competitorii eventual contempla momentul certitudinii iesirii din criza. Am plecat aici, din nou, de la premisa atragerii capitalului la un cost corect atat pentru companie cat si pentru investitori, nu ma refer la situatii de exagerare a pretului in raport cu realitatea.

Dezvoltarea pietei si cresterea numarului de IPO-uri tin de invatarea atragerii de capital in conditii de incertitudine. Si putem incepe exact acum: final de 2010, prima jumatate a lui 2011. Iar pentru a include diversitatea de opinii care circula privind evolutia generala a pietelor pe termen mediu si lung, dezvoltarea pietei noastre poate sa coexiste cu eventualul scepticism legat de finalul sau nu al crizei in care ne aflam. Pentru ca totul se face la un pret corespunzator momentului.

In cele din urma, iata un alt ordin de marime de avut in vedere: din nou pornind de la ipoteza de pret corect in raport cu riscul, piata noastra de capital poate mobiliza sume de ordinul milioanelor de euro pentru companii mici sau medii si sume de 50 – 100 mil euro pentru emitenti de calibru, precum companiile de stat. Aceasta, pentru a nu astepta doar impactul “Fondul Proprietatea” pentru dinamizarea pietei.

In toata aceasta ecuatie generala, marketingul si comunicarea din partea Bursei de Valori se inscriu deja pe un drum bun. Aici din nou, pentru a pastra proportiile, este nevoie de o multiplicare de 10 ori in ceea ce priveste informarea, educarea privind produsele, promovarea finantarii prin piata de capital.

Setari Cookie-uri