Intreprinderile mici si mijlocii din Romania considera ca guvernul ar trebui sa ia mai multe masuri care sa le ajute in afaceri. Inainte de a se plange insa de lipsa ajutorului, antreprenorii ar trebuie sa ia in calcul faptul ca au la dispozitie alte modalitati prin care sa-si impulsioneze businessul.
Media isi indreapta atentia cu precadere catre marile corporatii - cele mai recente date cu privire la castigurile si pierderile multinationalelor sau perioadele lor de ascensiune si declin - si prea putin catre nevoile companiilor mici. Dar ce cred acestea ca este cel putin la fel de important cu privire la activitatea lor?
IMM-urile constituie un aport urias in cadrul fiecarei economii, contribuind de cele mai multe ori cu pana la 50% la PIB-ul tarilor in care activeaza. In Romania, peste 60% din forta de munca isi desfasoara activitatea in firme mici si mijlocii, iar ca numar reprezinta o pondere de 99,5%.
Asadar, ele sunt vitale pentru orice economie si pentru viitorul economiei oricarei tari. Fara IMM-uri si fara antreprenorii care le conduc nu ar mai lua fiinta nicio multinationala, nu ar mai avea loc nicio noua listare pe bursa, niciun nou nume care sa ajunga la notorietatea Google, Microsoft sau Tatas. Altfel spus, afacerile mici conteaza si ar trebui sa le ascultam cu atentie.
Reprezentantii IMM-urilor spun ca au nevoie de sprijin din partea guvernelor. Un studiu recent arata ca, la nivel global, 75% dintre proprietarii de companii mici si mijlocii considera ca interesele lor sunt neglijate de catre guverne, iar in zona Europei Centrale si de Est procentul acestora se ridica la 76%. Verdictul in ceea ce priveste masurile guvernelor este cu siguranta: s-ar putea mai bine.
Ce vor IMM-urile?
Guvernele tarilor din diferite parti ale lumii sustin ca apreciaza contributia companiilor mici si mijlocii si ca au luat masuri pentru a le sprijini. Cu toate acestea, companiile nu s-au convins inca de asta. Este posibil ca guvernele sa adopte de fapt masurile gresite. Poate ca fac prea putine, prea tarziu? Sau poate ca nu inteleg ceea ce urmaresc IMM-urile?
Antreprenorii stiu insa ceea ce-si doresc de la guverne pentru afacerea lor. De exemplu, in Romania, o treime dintre proprietarii de companii mici si jumatate dintre cei care detin companii mijlocii sunt de parere ca guvernul ar trebui sa reduca rata unica de impozitare de la 16% la 10%. Mai mult decat atat, trei din zece companii mici si cinci din zece companii de dimensiuni mijlocii considera ca sistemul de accedere la fondurile europene ar trebui revizuit prin reducerea birocratiei si imbunatatirea accesului la informatie.
De doua ori rau
In absenta sprijinului si a masurilor de stimulare, IMM-urile sunt fortate sa-si ”negocieze” revenirea economica avand mainile legate. In primul rand, nu au nicio modalitate de a controla intarzierea platilor si, in acest fel, sa mentina un anumit nivel al cashflow-ului. Aici antreprenorii au o mana legata. In plus, nu pot imprumuta capital suficient de la banci si nici nu se pot asocia cu fonduri care sa investeasca in recuperarea si cresterea lor, iar asta inseamna ca au si a doua mana legata.
Astfel, nu e de mirare ca multi proprietari de businessuri se simt stresati. Sunt stresati de veniturile si profiturile in scadere, dar si atunci cand vine vorba de cashflow si acces la stimulente si suport. Din postura de persoana care a inceput si a dezvoltat numeroase afaceri, ii inteleg.
Avand in vedere faptul ca se simt atat de neglijati, antreprenorii romani ar trebui aplaudati pentru ambitie si strategiile flexibile pentru anul care va incepe in curand. Doua treimi dintre ei estimeaza ca veniturile companiilor pe care le conduc vor creste in urmatoarele 12 luni si aproape jumatate - 45,4% - intentioneaza sa faca noi angajari (chiar daca 27% au declarat ca vor face si disponibilizari).
Elasticitatea strategiilor si tenacitatea lor sunt doua dintre caracteristicile care imi dau placerea imensa pe care o am atunci cand intalnesc antreprenorii IMM-urilor. Imi place apetitul lor de a privi spre viitor si dorinta de a lasa trecutul in urma, indiferent de ceea ce ii asteapta.
Avand in vedere faptul ca problemele de cashflow si acces la capital se situeaza atat de sus pe lista de ingrijorari ale antreprenorilor, IMM-urile se vad nevoite sa taie costurile si sa se descurce in situatia lipsei de capital pentru investitii. Una dintre masuri ar putea fi o reorganizare a felului in care muncesc. De exemplu, ar putea aborda mult mai flexibil ideea ca o regandire a locului in care muncesc angajatii poate aduce cu sine o reducere a costurilor, cresterea productivitatii si a responsabilitatii fata de mediu. Cum?
Practicile flexibile ale modului in care este abordata munca la birou - precum un orar variabil, tele-conferinte si permisiunea de a munci mai aproape de locuinta - indeparteaza presiunea de a parcurge distante mari in fiecare zi, care se reflecta asupra angajatilor. Reducand stresul lor si timpul pe care il pierd in trafic, se diminueaza si influenta negativa pe care o au asupra mediului inconjurator.
In acest caz, flexibilitatea poate duce si la taierea costurilor asociate cu nefolosirea integrala a spatiului din birouri. In loc sa inchirieze si sa plateasca pentru intretinerea unui spatiu pe termen lung, IMM-urile se pot folosi de solutii personalizate permitandu-le angajatilor sa lucreze de acasa, in timp ce calatoresc sau in spatii mai mici, in apropierea locuintei sau a clientilor.
Reorganizarea modului in care lucreaza si o mai mare flexibilitate din acest punct de vedere pot ajuta IMM-urile sa se feresca de efectele negative ale mediului in care activeaza. Mai mult decat atat, le ofera posibilitatea sa se extinda, sa testeze terenul cu un produs sau serviciu nou sau sa testeze o noua piata, fara a simti povara unor costuri fixe.
O mare parte dintre antreprenori considera ca aceste actiuni le confera increderea de a face pasi noi, de care le-ar fi frica intr-un context diferit. De asemenea, le permite sa-si extinda afacerile fara injectiile de capital cerute de o chirie fixa - un avantaj enorm in situatia in care imprumuturile sunt dificil de contractat.
Asadar, chiar daca sprijinul guvernamental este insuficient, IMM-urile ar trebui sa stie ca nu sunt singure. Ajutorul precum cel dat de flexibilitatea locului de munca are potentialul de a le schimba modul de a lucra pentru todeauna, iar momentul de recuperare economica este ideal pentru a lua in calcul toate formele de suport disponibile.
Media isi indreapta atentia cu precadere catre marile corporatii - cele mai recente date cu privire la castigurile si pierderile multinationalelor sau perioadele lor de ascensiune si declin - si prea putin catre nevoile companiilor mici. Dar ce cred acestea ca este cel putin la fel de important cu privire la activitatea lor?
IMM-urile constituie un aport urias in cadrul fiecarei economii, contribuind de cele mai multe ori cu pana la 50% la PIB-ul tarilor in care activeaza. In Romania, peste 60% din forta de munca isi desfasoara activitatea in firme mici si mijlocii, iar ca numar reprezinta o pondere de 99,5%.
Asadar, ele sunt vitale pentru orice economie si pentru viitorul economiei oricarei tari. Fara IMM-uri si fara antreprenorii care le conduc nu ar mai lua fiinta nicio multinationala, nu ar mai avea loc nicio noua listare pe bursa, niciun nou nume care sa ajunga la notorietatea Google, Microsoft sau Tatas. Altfel spus, afacerile mici conteaza si ar trebui sa le ascultam cu atentie.
Reprezentantii IMM-urilor spun ca au nevoie de sprijin din partea guvernelor. Un studiu recent arata ca, la nivel global, 75% dintre proprietarii de companii mici si mijlocii considera ca interesele lor sunt neglijate de catre guverne, iar in zona Europei Centrale si de Est procentul acestora se ridica la 76%. Verdictul in ceea ce priveste masurile guvernelor este cu siguranta: s-ar putea mai bine.
Ce vor IMM-urile?
Guvernele tarilor din diferite parti ale lumii sustin ca apreciaza contributia companiilor mici si mijlocii si ca au luat masuri pentru a le sprijini. Cu toate acestea, companiile nu s-au convins inca de asta. Este posibil ca guvernele sa adopte de fapt masurile gresite. Poate ca fac prea putine, prea tarziu? Sau poate ca nu inteleg ceea ce urmaresc IMM-urile?
Antreprenorii stiu insa ceea ce-si doresc de la guverne pentru afacerea lor. De exemplu, in Romania, o treime dintre proprietarii de companii mici si jumatate dintre cei care detin companii mijlocii sunt de parere ca guvernul ar trebui sa reduca rata unica de impozitare de la 16% la 10%. Mai mult decat atat, trei din zece companii mici si cinci din zece companii de dimensiuni mijlocii considera ca sistemul de accedere la fondurile europene ar trebui revizuit prin reducerea birocratiei si imbunatatirea accesului la informatie.
De doua ori rau
In absenta sprijinului si a masurilor de stimulare, IMM-urile sunt fortate sa-si ”negocieze” revenirea economica avand mainile legate. In primul rand, nu au nicio modalitate de a controla intarzierea platilor si, in acest fel, sa mentina un anumit nivel al cashflow-ului. Aici antreprenorii au o mana legata. In plus, nu pot imprumuta capital suficient de la banci si nici nu se pot asocia cu fonduri care sa investeasca in recuperarea si cresterea lor, iar asta inseamna ca au si a doua mana legata.
Astfel, nu e de mirare ca multi proprietari de businessuri se simt stresati. Sunt stresati de veniturile si profiturile in scadere, dar si atunci cand vine vorba de cashflow si acces la stimulente si suport. Din postura de persoana care a inceput si a dezvoltat numeroase afaceri, ii inteleg.
Avand in vedere faptul ca se simt atat de neglijati, antreprenorii romani ar trebui aplaudati pentru ambitie si strategiile flexibile pentru anul care va incepe in curand. Doua treimi dintre ei estimeaza ca veniturile companiilor pe care le conduc vor creste in urmatoarele 12 luni si aproape jumatate - 45,4% - intentioneaza sa faca noi angajari (chiar daca 27% au declarat ca vor face si disponibilizari).
Elasticitatea strategiilor si tenacitatea lor sunt doua dintre caracteristicile care imi dau placerea imensa pe care o am atunci cand intalnesc antreprenorii IMM-urilor. Imi place apetitul lor de a privi spre viitor si dorinta de a lasa trecutul in urma, indiferent de ceea ce ii asteapta.
Avand in vedere faptul ca problemele de cashflow si acces la capital se situeaza atat de sus pe lista de ingrijorari ale antreprenorilor, IMM-urile se vad nevoite sa taie costurile si sa se descurce in situatia lipsei de capital pentru investitii. Una dintre masuri ar putea fi o reorganizare a felului in care muncesc. De exemplu, ar putea aborda mult mai flexibil ideea ca o regandire a locului in care muncesc angajatii poate aduce cu sine o reducere a costurilor, cresterea productivitatii si a responsabilitatii fata de mediu. Cum?
Practicile flexibile ale modului in care este abordata munca la birou - precum un orar variabil, tele-conferinte si permisiunea de a munci mai aproape de locuinta - indeparteaza presiunea de a parcurge distante mari in fiecare zi, care se reflecta asupra angajatilor. Reducand stresul lor si timpul pe care il pierd in trafic, se diminueaza si influenta negativa pe care o au asupra mediului inconjurator.
In acest caz, flexibilitatea poate duce si la taierea costurilor asociate cu nefolosirea integrala a spatiului din birouri. In loc sa inchirieze si sa plateasca pentru intretinerea unui spatiu pe termen lung, IMM-urile se pot folosi de solutii personalizate permitandu-le angajatilor sa lucreze de acasa, in timp ce calatoresc sau in spatii mai mici, in apropierea locuintei sau a clientilor.
Reorganizarea modului in care lucreaza si o mai mare flexibilitate din acest punct de vedere pot ajuta IMM-urile sa se feresca de efectele negative ale mediului in care activeaza. Mai mult decat atat, le ofera posibilitatea sa se extinda, sa testeze terenul cu un produs sau serviciu nou sau sa testeze o noua piata, fara a simti povara unor costuri fixe.
O mare parte dintre antreprenori considera ca aceste actiuni le confera increderea de a face pasi noi, de care le-ar fi frica intr-un context diferit. De asemenea, le permite sa-si extinda afacerile fara injectiile de capital cerute de o chirie fixa - un avantaj enorm in situatia in care imprumuturile sunt dificil de contractat.
Asadar, chiar daca sprijinul guvernamental este insuficient, IMM-urile ar trebui sa stie ca nu sunt singure. Ajutorul precum cel dat de flexibilitatea locului de munca are potentialul de a le schimba modul de a lucra pentru todeauna, iar momentul de recuperare economica este ideal pentru a lua in calcul toate formele de suport disponibile.
