Desi in Romania nu vorbim de un sistem de sanatate la fel de matur ca in alte state din UE, actiunile de redresare a sistemului de sanatate chiar si prin adoptarea de masuri drastice, cum ar fi inchiderea de spitale, ar trebui canalizate spre masuri inovative de crestere a eficientei si reducere a costurilor. O solutie poate fi promovarea unei oferte de servicii prin intermediul tehnologiei mobile si concentrarea pe servicii medicale de prevenire, si nu de tratare.
Paradigma asistentei medicale se schimba. Inainte pacientul venea la doctor. Acum medicul, spitalul si intregul ecosistem de asistenta medicala merg la pacient.
Serviciile medicale care utilizeaza sisteme de telecomunicatii (telemedicina) sunt definite in linii mari ca fiind capacitatea de a oferi si de a primi asistenta medicala (tratamente si serviciile preventive) in afara setarii traditionale.
Tehnologia utilizata in scopul oferirii de servicii medicale poate include dispozitive de monitorizare a pacientilor la distanta, conferinte video, consultatii on-line, dispozitive individuale de asistenta medicala, accesul la fisa medicala a pacientilor si la prescr'+'iptii medicale prin aplicatii care utilizeaza telefonul mobil obisnuit sau de tip smartphone.
Asistenta medicala trebuie sa identifice modalitati de a obtine bani pentru serviciile si tranzactiile electronice, asa cum se intampla si in alte industrii (de exemplu descarcarea de muzica)
Privind lucrurile din aceasta perspectiva, in contextul in care furnizorii de servicii medicale sunt platiti pe baza volumului de servicii prestate, se pune urmatoarea intrebare: de ce ar fi medicii interesati in tehnologii care conduc la reducerea veniturilor, prin promovarea si adoptarea serviciilor medicale utilizand sisteme de telecomunicatii care au demonstrat reducerea nevoii de servicii medicale pe termen lung (internare in spitale sau vizitele in cabinetele medicale)?
Acest aspect ar trebui rezolvat prin intermediul reformelor sistemului de sanatate din Romania, prin dezvoltarea unui cadru in care furnizorii sa fie platiti in functie de rezultate, respectiv de calitatea serviciului oferit, si nu de volum.
Acest tip de serviciu medical poate ajuta la solutionarea unora din problemele cu care se confrunta diferiti participanti pe piata de servicii medicale. Astfel, companiile ar putea reduce costurile cu serviciile medicale pentru angajatii cu asigurare privata, ar putea creste eficienta actului medical si fluxul de informatii intre pacient si furnizor de servicii medicale, s-ar putea creste activitatea de monitorizare a pacientilor cu boli cronice in vederea reducerii costurilor de spitalizare, companiile farmaceutice ar putea reduce costurile de obtinere a informatiilor despre valoarea si istoricul prescr'+'iptiilor.
Tocmai pentru ca au identificat potentialul in furnizarea unor astfel de servicii, indemnul pentru dezvoltarea telemedicinei a venit din afara sistemul de sanatate, din partea companiilor de telecomunicatii si de tehnologie care sunt in cautarea unor cai de a-si extinde aria de acoperire a serviciilor si produselor furnizate si in industria de sanatate.
Healthcare Unwired este cea mai recenta si detaliata cercetare efectuata de Institutul de Cercetare din Domeniul Sanatatii („HRI”) al PwC, legat de utilizarea telefoniei mobile in domeniul sanatatii. HRI a intervievat 35 de lideri si directori recunoscuti, reprezentand prestatori de servicii medicale, contribuabili, organizatii de tehnologie din sectorul privat, centre medicale universitare, companii de telecomunicatii, companii farmaceutice si de tehnica medicala, companii de retail si angajatori. De asemenea, HRI a efectuat un sondaj online in vara anului 2010 cu privire la utilizarea si preferinta pentru tehnologii mobile in Statele Unite, la care au raspuns 2.000 de consumatori de servicii medicale si 1.000 de medici.
40% din consumatorii chestionati de HRI au declarat ca ar plati pentru accesul la dispozitive de monitorizare la distanta, dar si o taxa lunara pentru a trimite automat date medicilor lor, in conditiile in care au ajuns sa amane vizitele la medic pentru ca sunt prea ocupati sa astepte intr-un cabinet medical.
Atunci cand nevoile pacientilor si medicilor converg
Cercetarea HRI a relevat care sunt avantajele pe care atat consumatorii de servicii medicale cat si medicii ca furnizori de servicii medicale le vad in acest tip de serviciu medical. De exemplu, medicii sunt interesati de monitorizarea la distanta in timp ce pacientii sunt dispusi sa plateasca pentru acest serviciu.
“Toata lumea face proiecte pilot, dar este nevoie de extrapolare a informatiilor, astfel incat un medic care are 500 de pacienti care au suferit atacuri de cord sa poata folosi aceasta informatie. Este nevoie de algoritmi de predictie care sa fi utilizate impreuna cu instrumente de agregare a datelor pentru a analiza tendintele si a efectua analize predictive.”
In Romania au existat diferite proiecte pentru asigurarea de servicii de sanatate in conditii de asistenta medicala virtuala, insa toate reprezinta versiuni incipiente ale serviciului de telemedicina.
Au fost create retele de comunicatii in vederea diagnosticarii si schimbului de date despre pacient in spitalele „Grigore Alexandrescu”, „Fundeni” si cel din Targu Mures.
A fost lansat si un serviciu de telemedicina destinat persoanelor particulare, insa fara prea mult succes. Din cauza faptului ca furnizorul a incheiat prea putine contracte a renuntat pana la urma la furnizarea serviciului.
Pentru un abonament lunar, persoanele fizice aveau acces la medicii de familie si specialisti prin telefon si conferinte video, dar si posibilitatea de a efectua teste simple cardio. Clientii puteau de asemenea achizitiona un dispozitiv care poate masura diferiti parametri ai pacientului si puteau folosi serviciul de la domiciliu sau de la un terminal video dedicat din magazinele furnizorului.
O alta initiativa a Ministerului Sanatatii o reprezinta introducerea card-ului national de sanatate care a intrat in vigoare dupa 1 ianuarie 2011 si care reprezinta tot o forma incipienta a telemedicinei. Documentul este dotat un cip pe care vor fi stocate datele personale, bolile de care suferim, dar si optiunea de a deveni sau nu donator de organe.
Opinii cu privire la succesul unui astfel de sistem in Romania
Medical Informatics and Technology Applications Consortium, Virginia Commonwealth University, Richmond, Virginia, USA a efectuat in 2004 o evaluare a potentialului telemedicinei in Romania prin studierea literaturii de specialitate si discutii cu persoane din mediul academic, Ministerul Sanatatii si Familiei, precum si cu reprezentanti ai companiilor din domeniul sanatatii. Rezultatele arata ca telemedicina are potentialul de a accelera reforma din domeniul sanatatii in Romania si ar aduce beneficii pentru romani, in special pentru cei 46% care locuiesc in mediul rural. Principalele spitale si universitati ar putea promova mai activ dezvoltarea telemedicinei in Romania.
Cu toate ca exista premize pentru dezvoltarea acestui tip de serviciu in Romania, exista pareri sceptice in ceea ce priveste succesul telemedicinei datorita, in primul rand, comportamentului consumatorului de servicii medicale. Actionarul unui lant de clinici private, ai carei clienti ii reprezinta in principal angajati din companii multinationale, este de parere ca romanii doresc inca prezenta fizica a personalului medical, cineva care sa le inteleaga problemele si sa le confere un suport moral.
Cu toate acestea, nu identificam oare un comportament al pacientilor din Romania din ce in ce mai similar cu cel al celor de peste ocean, in contextul in care oamenii sunt mai ocupati, nu au grija de ei pentru ca nu au timpul necesar si ajung sa amane rezolvarea problemelor de sanatate de mai multe ori deoarece dureaza prea mult sa stabileasca o programare? Rezultatele studiului HRI, arata ca tocmai acesti pacienti sunt dispusi sa plateasca pentru vizite ‚electronice' mai degraba decat cei care nu isi amana vizitele la medic.
De asemenea, studiul arata ca, chiar daca multi pacienti din Statele Unite nu au beneficiat de avantajul tehnologiei mobile in domeniul sanatatii, 85% dintre cei care au comunicat cu medicul lor prin alte mijloace decat cele fata-in-fata au fost multumiti de acele discutii.
Premizele implementarii
Avand in vedere rezultatele studiului efectuat de HRI in SUA, o piata mult mai dezvoltata in acest domeniu decat Romania, precum si din experientele implementarii formelor incipiente ale telemedicinei in Romania, principalele premize ce trebuie luate in considerare pentru furnizarea de servicii medicale prin intermediul telecomunicatiilor presupun efort si colaborare din partea tuturor jucatorilor de pe piata serviciilor medicale:
· modificari legislative care sa creeze un cadru adecvat furnizarii unui astfel de serviciu (modificarea serviciilor incluse in pachetul acoperit de asigurarile de sanatate de stat si private precum si pentru ca serviciile de telemedicina oferite catre persoanele particulare sa fie suportate total sau partial din asigurarile de sanatate);
· promovarea acestui tip de act medical de catre comunitatea medicala din Romania atat in randul medicilor cat si in randul pacientilor;
· sporirea capacitatii retelelor de catre companiile de telecomunicatii si servicii IT astfel incat sa suporte furnizarea de astfel de servicii la o calitate mare, asigurand respectarea intimitatii bolnavilor si siguranta datelor transmise precum si securizarea sistemul informatic conform normelor europene;
· introducerea si promovarea dispozitivelor de monitorizare de catre furnizorii de tehnica medicala.
Paradigma asistentei medicale se schimba. Inainte pacientul venea la doctor. Acum medicul, spitalul si intregul ecosistem de asistenta medicala merg la pacient.
Serviciile medicale care utilizeaza sisteme de telecomunicatii (telemedicina) sunt definite in linii mari ca fiind capacitatea de a oferi si de a primi asistenta medicala (tratamente si serviciile preventive) in afara setarii traditionale.
Tehnologia utilizata in scopul oferirii de servicii medicale poate include dispozitive de monitorizare a pacientilor la distanta, conferinte video, consultatii on-line, dispozitive individuale de asistenta medicala, accesul la fisa medicala a pacientilor si la prescr'+'iptii medicale prin aplicatii care utilizeaza telefonul mobil obisnuit sau de tip smartphone.
Asistenta medicala trebuie sa identifice modalitati de a obtine bani pentru serviciile si tranzactiile electronice, asa cum se intampla si in alte industrii (de exemplu descarcarea de muzica)
Privind lucrurile din aceasta perspectiva, in contextul in care furnizorii de servicii medicale sunt platiti pe baza volumului de servicii prestate, se pune urmatoarea intrebare: de ce ar fi medicii interesati in tehnologii care conduc la reducerea veniturilor, prin promovarea si adoptarea serviciilor medicale utilizand sisteme de telecomunicatii care au demonstrat reducerea nevoii de servicii medicale pe termen lung (internare in spitale sau vizitele in cabinetele medicale)?
Acest aspect ar trebui rezolvat prin intermediul reformelor sistemului de sanatate din Romania, prin dezvoltarea unui cadru in care furnizorii sa fie platiti in functie de rezultate, respectiv de calitatea serviciului oferit, si nu de volum.
Acest tip de serviciu medical poate ajuta la solutionarea unora din problemele cu care se confrunta diferiti participanti pe piata de servicii medicale. Astfel, companiile ar putea reduce costurile cu serviciile medicale pentru angajatii cu asigurare privata, ar putea creste eficienta actului medical si fluxul de informatii intre pacient si furnizor de servicii medicale, s-ar putea creste activitatea de monitorizare a pacientilor cu boli cronice in vederea reducerii costurilor de spitalizare, companiile farmaceutice ar putea reduce costurile de obtinere a informatiilor despre valoarea si istoricul prescr'+'iptiilor.
Tocmai pentru ca au identificat potentialul in furnizarea unor astfel de servicii, indemnul pentru dezvoltarea telemedicinei a venit din afara sistemul de sanatate, din partea companiilor de telecomunicatii si de tehnologie care sunt in cautarea unor cai de a-si extinde aria de acoperire a serviciilor si produselor furnizate si in industria de sanatate.
Healthcare Unwired este cea mai recenta si detaliata cercetare efectuata de Institutul de Cercetare din Domeniul Sanatatii („HRI”) al PwC, legat de utilizarea telefoniei mobile in domeniul sanatatii. HRI a intervievat 35 de lideri si directori recunoscuti, reprezentand prestatori de servicii medicale, contribuabili, organizatii de tehnologie din sectorul privat, centre medicale universitare, companii de telecomunicatii, companii farmaceutice si de tehnica medicala, companii de retail si angajatori. De asemenea, HRI a efectuat un sondaj online in vara anului 2010 cu privire la utilizarea si preferinta pentru tehnologii mobile in Statele Unite, la care au raspuns 2.000 de consumatori de servicii medicale si 1.000 de medici.
40% din consumatorii chestionati de HRI au declarat ca ar plati pentru accesul la dispozitive de monitorizare la distanta, dar si o taxa lunara pentru a trimite automat date medicilor lor, in conditiile in care au ajuns sa amane vizitele la medic pentru ca sunt prea ocupati sa astepte intr-un cabinet medical.
Atunci cand nevoile pacientilor si medicilor converg
Cercetarea HRI a relevat care sunt avantajele pe care atat consumatorii de servicii medicale cat si medicii ca furnizori de servicii medicale le vad in acest tip de serviciu medical. De exemplu, medicii sunt interesati de monitorizarea la distanta in timp ce pacientii sunt dispusi sa plateasca pentru acest serviciu.
“Toata lumea face proiecte pilot, dar este nevoie de extrapolare a informatiilor, astfel incat un medic care are 500 de pacienti care au suferit atacuri de cord sa poata folosi aceasta informatie. Este nevoie de algoritmi de predictie care sa fi utilizate impreuna cu instrumente de agregare a datelor pentru a analiza tendintele si a efectua analize predictive.”
In Romania au existat diferite proiecte pentru asigurarea de servicii de sanatate in conditii de asistenta medicala virtuala, insa toate reprezinta versiuni incipiente ale serviciului de telemedicina.
Au fost create retele de comunicatii in vederea diagnosticarii si schimbului de date despre pacient in spitalele „Grigore Alexandrescu”, „Fundeni” si cel din Targu Mures.
A fost lansat si un serviciu de telemedicina destinat persoanelor particulare, insa fara prea mult succes. Din cauza faptului ca furnizorul a incheiat prea putine contracte a renuntat pana la urma la furnizarea serviciului.
Pentru un abonament lunar, persoanele fizice aveau acces la medicii de familie si specialisti prin telefon si conferinte video, dar si posibilitatea de a efectua teste simple cardio. Clientii puteau de asemenea achizitiona un dispozitiv care poate masura diferiti parametri ai pacientului si puteau folosi serviciul de la domiciliu sau de la un terminal video dedicat din magazinele furnizorului.
O alta initiativa a Ministerului Sanatatii o reprezinta introducerea card-ului national de sanatate care a intrat in vigoare dupa 1 ianuarie 2011 si care reprezinta tot o forma incipienta a telemedicinei. Documentul este dotat un cip pe care vor fi stocate datele personale, bolile de care suferim, dar si optiunea de a deveni sau nu donator de organe.
Opinii cu privire la succesul unui astfel de sistem in Romania
Medical Informatics and Technology Applications Consortium, Virginia Commonwealth University, Richmond, Virginia, USA a efectuat in 2004 o evaluare a potentialului telemedicinei in Romania prin studierea literaturii de specialitate si discutii cu persoane din mediul academic, Ministerul Sanatatii si Familiei, precum si cu reprezentanti ai companiilor din domeniul sanatatii. Rezultatele arata ca telemedicina are potentialul de a accelera reforma din domeniul sanatatii in Romania si ar aduce beneficii pentru romani, in special pentru cei 46% care locuiesc in mediul rural. Principalele spitale si universitati ar putea promova mai activ dezvoltarea telemedicinei in Romania.
Cu toate ca exista premize pentru dezvoltarea acestui tip de serviciu in Romania, exista pareri sceptice in ceea ce priveste succesul telemedicinei datorita, in primul rand, comportamentului consumatorului de servicii medicale. Actionarul unui lant de clinici private, ai carei clienti ii reprezinta in principal angajati din companii multinationale, este de parere ca romanii doresc inca prezenta fizica a personalului medical, cineva care sa le inteleaga problemele si sa le confere un suport moral.
Cu toate acestea, nu identificam oare un comportament al pacientilor din Romania din ce in ce mai similar cu cel al celor de peste ocean, in contextul in care oamenii sunt mai ocupati, nu au grija de ei pentru ca nu au timpul necesar si ajung sa amane rezolvarea problemelor de sanatate de mai multe ori deoarece dureaza prea mult sa stabileasca o programare? Rezultatele studiului HRI, arata ca tocmai acesti pacienti sunt dispusi sa plateasca pentru vizite ‚electronice' mai degraba decat cei care nu isi amana vizitele la medic.
De asemenea, studiul arata ca, chiar daca multi pacienti din Statele Unite nu au beneficiat de avantajul tehnologiei mobile in domeniul sanatatii, 85% dintre cei care au comunicat cu medicul lor prin alte mijloace decat cele fata-in-fata au fost multumiti de acele discutii.
Premizele implementarii
Avand in vedere rezultatele studiului efectuat de HRI in SUA, o piata mult mai dezvoltata in acest domeniu decat Romania, precum si din experientele implementarii formelor incipiente ale telemedicinei in Romania, principalele premize ce trebuie luate in considerare pentru furnizarea de servicii medicale prin intermediul telecomunicatiilor presupun efort si colaborare din partea tuturor jucatorilor de pe piata serviciilor medicale:
· modificari legislative care sa creeze un cadru adecvat furnizarii unui astfel de serviciu (modificarea serviciilor incluse in pachetul acoperit de asigurarile de sanatate de stat si private precum si pentru ca serviciile de telemedicina oferite catre persoanele particulare sa fie suportate total sau partial din asigurarile de sanatate);
· promovarea acestui tip de act medical de catre comunitatea medicala din Romania atat in randul medicilor cat si in randul pacientilor;
· sporirea capacitatii retelelor de catre companiile de telecomunicatii si servicii IT astfel incat sa suporte furnizarea de astfel de servicii la o calitate mare, asigurand respectarea intimitatii bolnavilor si siguranta datelor transmise precum si securizarea sistemul informatic conform normelor europene;
· introducerea si promovarea dispozitivelor de monitorizare de catre furnizorii de tehnica medicala.