Institutul National de Statistica a comunicat estimarile „semnal” cu privire la evolutia economiei interne in trimestrul II. Datele finale vor fi comunicate in luna septembrie.
In trimestrul II economia interna a crescut cu 0,2% raportat la trimestrul I (date ajustate sezonier). Comparativ cu T2 2010 PIB-ul a urcat cu 1,4% (date seria bruta).
Ce exprima aceste evolutii? In primul rand datele trimestriale (0,2% q/q) confirma consolidarea economiei interne dupa iesirea din recesiune consemnata in trimestrul I. Practic, economia a marcat in perioada aprilie-iunie al treilea trimestru consecutiv de crestere.
Pe de alta parte, trebuie mentionat faptul ca ritmul de evolutie s-a temperat semnificativ comparativ cu cel inregistrat in T1 (crestere de 0,7% fata de trimestrul IV 2010). Iar daca analizam evolutia componentelor PIB (atat de partea cererii, cat si de partea ofertei), o sa observam unele modificari importante pe parcursul trimestrului II. Altfel spus, se pune problema sustenabilitatii evolutiei economiei interne cel putin in trimestrele urmatoare.
Per ansamblu insa, trebuie mentionat faptul ca probabilitatea intrarii in contractie a economiei in a doua jumatate a anului curent a crescut semnificativ in ultima perioada, mai ales prin prisma evolutiilor din plan macro-bursier international.
Romania are o economie mica (putin peste 120 mld. euro in 2010), cu un grad ridicat de deschidere (aproximativ 70% anul trecut), principalul partener economic fiind Zona Euro. O astfel de economie este vulnerabila, in primul rand, la climatul macroeconomic extern (micile economii deschise sunt dependente de mecanismul exporturi/investitii). Mai ales daca politicile economice pe plan intern nu pot contribui sustenabil la reducerea dependentei de cererea externa.
Iesirea din contractie a economiilor din Europa (inca din a doua jumatate a anului 2009) a determinat accelerarea exporturilor romanesti (dupa declinul sever provocat de valul I al crizei mondiale). Exporturile au inceput sa creasca inca din T2 2009, dar au consemnat o accelerare importanta pe parcursul anului 2010 (crestere de 28% an/an) si in trimestrul I 2011 (avans de 38% an/an). Accelerarea exporturilor s-a resimtit la nivelul productiei industriale, care a crescut cu 5,4% an/an in 2010 si cu 10,1% an/an in primele 3 luni din 2011. Acest mecanism exporturi/industrie a determinat iesirea economiei din recesiune (eveniment consemnat in trimestrul I).
Ori in trimestrul II (daca analizam datele trimestru/trimestru) evolutia nefavorabila a economiilor din Zona Euro (ritmul trimestrial de evolutie a PIB-ului regiunii a decelerat de la 0,8% in T1 la 0,2% in T2) s-a repercutat imediat (nefavorabil) la nivelul economiei interne. Astfel, exporturile s-au contractat cu 2,4% raportat la trimestrul I, pana la 10,9 mld. euro. Iar declinul exporturilor (trimestrial, repet) s-a resimtit imediat in sfera sectorului secundar (industria), productia industriala inregistrand un declin de 0,8% comparativ cu T1 2011.
Pe de alta parte, importurile au continuat sa creasca in trimestrul II, cu aproximativ 2% raportat la T1, pana la 13,56 mld. euro. Prin urmare, cererea externa neta a avut o contributie negativa la formarea PIB-ului in trimestrul II.
Cu alte cuvinte, cresterea de 0,2% q/q a fost determinata de cererea interna. Daca ne uitam la componentele cererii interne, observam in continuare evolutii nefavorabile din sfera consumului privat (principala componenta a PIB): vanzarile din comertul cu amanuntul s-au contractat cu 0,7% raportat la T1 2011!
Pe de alta, consumul guvernamental a consemnat un avans de aproximativ 4% q/q in termeni reali. Aceasta evolutie este explicata si de proiectele de investitii publice derulate de stat. Majorarea investitiilor statului in prima jumatate a anului este remarcabila (chiar daca acestea au crescut cu doar 3,2 mld. RON), insa ramane de vazut care va fi evolutia acestei componente in perioada urmatoare, dat fiind procesul de consolidare bugetara.
De asemenea, investitiile in sectorul de construtii au avut o evolutie mai buna pe parcursul trimestrului II (sectorul de constructii numarandu-se printre putinele care au consemnat crestere reala (0,2% q/q)).
Insa, deteriorarea climatului macro-bursier international se va reflecta nefavorabil asupra sentimentului investitorilor pe plan intern. Cu alte cuvinte, perspectivele pe termen scurt privind evolutia investitiilor sunt mai degraba nefavorabile. Premise sustinute atat de deteriorarea climatului macro-bursier international (cu impact nefavorabil pentru sentimentul investitional), dar si de incapacitatea capitalului romanesc de a investi.
Altfel spus, premisele pentru evolutia economiei interne in trimestrele urmatoare sunt mai degraba nefavorabile! In Zona Euro (principalul partener comercial) am asistat la o decelerare importanta a evolutiei economiei, prin prisma intensificarii crizei finantelor publice din regiune (volatilitatea din pietele financiare s-a amplificat in ultimele luni). Iar sentimentul din economia financiara s-a transmis imediat la nivelul economiei reale. Ori, problemele de finante publice din Europa sunt de natura structurala, nu se pot identifica solutii pe termen scurt.
Provocarile macroeconomice ale regiunii vor determina evolutii nefavorabile ale PIB, cel putin pe termen scurt. Intr-un astfel de context, exporturile romanesti vor fi nefavorabil influentate in perioada urmatoare. Cu alte cuvinte, pentru motorul de relansare economica pe plan intern se mentin perspective nefavorabile pe termen scurt.
Va reusi cererea interna sa contrabalanseze declinul exporturilor (cu impact nefavorabil pentru industrie)? Ceea ce s-a intamplat in trimestrul II! Greu de crezut, mai ales daca climatul macroeconomic international va continua sa se deterioreze! Ramane de vazut, dat fiind ca procesul de consolidare bugetara pe plan intern va continua in trimestrele urmatoare, gradul de absorbtie a fondurilor europene se mentine redus (chiar daca mai bun decat in trimestrele anterioare), iar sentimentul investitional se mentine nefavorabil (chiar daca Agentia Fitch a readus Romania in categoria economiilor recomandate pentru investitii).
Concluzionand, probabilitatea ca economia interna sa reintre in contractie in a doua jumatate a anului curent a crescut semnificativ (chiar daca sunt semnale mai bune din agricultura, ponderea acestui sector in PIB se situa la doar 6% in 2010).
In trimestrul II economia interna a crescut cu 0,2% raportat la trimestrul I (date ajustate sezonier). Comparativ cu T2 2010 PIB-ul a urcat cu 1,4% (date seria bruta).
Ce exprima aceste evolutii? In primul rand datele trimestriale (0,2% q/q) confirma consolidarea economiei interne dupa iesirea din recesiune consemnata in trimestrul I. Practic, economia a marcat in perioada aprilie-iunie al treilea trimestru consecutiv de crestere.
Pe de alta parte, trebuie mentionat faptul ca ritmul de evolutie s-a temperat semnificativ comparativ cu cel inregistrat in T1 (crestere de 0,7% fata de trimestrul IV 2010). Iar daca analizam evolutia componentelor PIB (atat de partea cererii, cat si de partea ofertei), o sa observam unele modificari importante pe parcursul trimestrului II. Altfel spus, se pune problema sustenabilitatii evolutiei economiei interne cel putin in trimestrele urmatoare.
Per ansamblu insa, trebuie mentionat faptul ca probabilitatea intrarii in contractie a economiei in a doua jumatate a anului curent a crescut semnificativ in ultima perioada, mai ales prin prisma evolutiilor din plan macro-bursier international.
Romania are o economie mica (putin peste 120 mld. euro in 2010), cu un grad ridicat de deschidere (aproximativ 70% anul trecut), principalul partener economic fiind Zona Euro. O astfel de economie este vulnerabila, in primul rand, la climatul macroeconomic extern (micile economii deschise sunt dependente de mecanismul exporturi/investitii). Mai ales daca politicile economice pe plan intern nu pot contribui sustenabil la reducerea dependentei de cererea externa.
Iesirea din contractie a economiilor din Europa (inca din a doua jumatate a anului 2009) a determinat accelerarea exporturilor romanesti (dupa declinul sever provocat de valul I al crizei mondiale). Exporturile au inceput sa creasca inca din T2 2009, dar au consemnat o accelerare importanta pe parcursul anului 2010 (crestere de 28% an/an) si in trimestrul I 2011 (avans de 38% an/an). Accelerarea exporturilor s-a resimtit la nivelul productiei industriale, care a crescut cu 5,4% an/an in 2010 si cu 10,1% an/an in primele 3 luni din 2011. Acest mecanism exporturi/industrie a determinat iesirea economiei din recesiune (eveniment consemnat in trimestrul I).
Ori in trimestrul II (daca analizam datele trimestru/trimestru) evolutia nefavorabila a economiilor din Zona Euro (ritmul trimestrial de evolutie a PIB-ului regiunii a decelerat de la 0,8% in T1 la 0,2% in T2) s-a repercutat imediat (nefavorabil) la nivelul economiei interne. Astfel, exporturile s-au contractat cu 2,4% raportat la trimestrul I, pana la 10,9 mld. euro. Iar declinul exporturilor (trimestrial, repet) s-a resimtit imediat in sfera sectorului secundar (industria), productia industriala inregistrand un declin de 0,8% comparativ cu T1 2011.
Pe de alta parte, importurile au continuat sa creasca in trimestrul II, cu aproximativ 2% raportat la T1, pana la 13,56 mld. euro. Prin urmare, cererea externa neta a avut o contributie negativa la formarea PIB-ului in trimestrul II.
Cu alte cuvinte, cresterea de 0,2% q/q a fost determinata de cererea interna. Daca ne uitam la componentele cererii interne, observam in continuare evolutii nefavorabile din sfera consumului privat (principala componenta a PIB): vanzarile din comertul cu amanuntul s-au contractat cu 0,7% raportat la T1 2011!
Pe de alta, consumul guvernamental a consemnat un avans de aproximativ 4% q/q in termeni reali. Aceasta evolutie este explicata si de proiectele de investitii publice derulate de stat. Majorarea investitiilor statului in prima jumatate a anului este remarcabila (chiar daca acestea au crescut cu doar 3,2 mld. RON), insa ramane de vazut care va fi evolutia acestei componente in perioada urmatoare, dat fiind procesul de consolidare bugetara.
De asemenea, investitiile in sectorul de construtii au avut o evolutie mai buna pe parcursul trimestrului II (sectorul de constructii numarandu-se printre putinele care au consemnat crestere reala (0,2% q/q)).
Insa, deteriorarea climatului macro-bursier international se va reflecta nefavorabil asupra sentimentului investitorilor pe plan intern. Cu alte cuvinte, perspectivele pe termen scurt privind evolutia investitiilor sunt mai degraba nefavorabile. Premise sustinute atat de deteriorarea climatului macro-bursier international (cu impact nefavorabil pentru sentimentul investitional), dar si de incapacitatea capitalului romanesc de a investi.
Altfel spus, premisele pentru evolutia economiei interne in trimestrele urmatoare sunt mai degraba nefavorabile! In Zona Euro (principalul partener comercial) am asistat la o decelerare importanta a evolutiei economiei, prin prisma intensificarii crizei finantelor publice din regiune (volatilitatea din pietele financiare s-a amplificat in ultimele luni). Iar sentimentul din economia financiara s-a transmis imediat la nivelul economiei reale. Ori, problemele de finante publice din Europa sunt de natura structurala, nu se pot identifica solutii pe termen scurt.
Provocarile macroeconomice ale regiunii vor determina evolutii nefavorabile ale PIB, cel putin pe termen scurt. Intr-un astfel de context, exporturile romanesti vor fi nefavorabil influentate in perioada urmatoare. Cu alte cuvinte, pentru motorul de relansare economica pe plan intern se mentin perspective nefavorabile pe termen scurt.
Va reusi cererea interna sa contrabalanseze declinul exporturilor (cu impact nefavorabil pentru industrie)? Ceea ce s-a intamplat in trimestrul II! Greu de crezut, mai ales daca climatul macroeconomic international va continua sa se deterioreze! Ramane de vazut, dat fiind ca procesul de consolidare bugetara pe plan intern va continua in trimestrele urmatoare, gradul de absorbtie a fondurilor europene se mentine redus (chiar daca mai bun decat in trimestrele anterioare), iar sentimentul investitional se mentine nefavorabil (chiar daca Agentia Fitch a readus Romania in categoria economiilor recomandate pentru investitii).
Concluzionand, probabilitatea ca economia interna sa reintre in contractie in a doua jumatate a anului curent a crescut semnificativ (chiar daca sunt semnale mai bune din agricultura, ponderea acestui sector in PIB se situa la doar 6% in 2010).
