Reintoarcerea contractiei economice (II)

De altfel, indicatorul de sentiment din industrie s-a deteriorat pe parcursul ultimelor luni (incepand cu aprilie), situandu-se in prezent sub media istorica (2000-2011).

Evolutia acestor indicatori din industrie exprima premise nefavorabile pentru aceasta ramura a economiei pe termen scurt (urmatoarele luni).

Totodata, la nivelul consumului privat (principala componenta a PIB) indicatorii exprima in continuare un climat nefavorabil. Consumul privat a suferit o aterizare fortata in contextul primului val de criza. De la ritmuri de crestere de 2 procente in anii premergatori declansarii crizei economico-financiare, consumul privat s-a contractat pe parcursul a 3 ani consecutiv: vanzarile din comertul cu amanuntul au scazut cu 10% an/an in 2009, 5,6% an/an in 2010 si 5,1% an/an in perioada ianuarie-august 2011.

Iar indicatorul de sentiment din sfera consumului privat se mentine foarte scazut, mult sub media istorica (mai 2001-septembrie 2011). Cu alte cuvinte, pe termen scurt premisele sunt nefavorabile pentru evolutia consumului privat.

Perspectivele de continuare a procesului de ajustare a consumului privat in perioada urmatoare sunt sustinute de o serie de factori. Economia va continua sa evolueze sub potential, deci conditiile la nivelul pietei fortei de munca nu se vor ameliora (somajul nu se va reduce, iar salariile nu vor creste). Iar puterea de cumparare reala a pensiilor este redusa de inflatie.

Totodata, populatia a reactionat la primul val de criza economico-financiara prin cresterea ratei de economisire (cum se poate observa alaturat, rata de economisire in Romania a crescut de la 17,6% in 2007 la 22,23% in 2011 – nivelul maxim din 1994).

Iar climatul la nivelul creditarii se mentine nefavorabil (creditarea s-a contractat in termeni reali pe parcursul ultimelor trimestre, cum se poate observa in graficul alaturat). Evolutia creditului neguvernamental a fost nefavorabil influentata de declinul cererii reale de creditare, dar si de evolutia ascendenta a restantelor la creditele acordate in anii premergatori declansarii primului val de criza (in prezent rata restantelor la credite se apropie de 10%).

De asemenea, nu putem sa ne asteptam la sperante nici din sfera consumului guvernamental. Aceasta componenta a PIB a avut o contributie importanta la evolutia economiei in trimestrul II. Insa evolutii similare in trimestrele urmatoare nu par a fi sustenabile, dat fiind ca: procesul de consolidare bugetara va continua pe termen scurt/mediu (respectarea tintelor de deficit convenite cu institutiile financiare internationale constituie principala provocare, mai ales in contextul deteriorarii climatului macroeconomic); iar costul finantarii statului a crescut in ultima perioada, pe fondul crizei datoriilor suverane din Europa.

Concluzionand, perspectivele pe termen scurt privind evolutia economiei interne s-au deteriorat, fiind in crestere probabilitatea reintrarii in contractie inca din ultima perioada a anului 2011 (date trimestru/trimestru). Ramane de vazut care va fi durata acestei contractii (declinul pe parcursul a doua trimestre (in termeni q/q) ar insemna o noua recesiune).

Setari Cookie-uri