In lumina anacronismelor de mai jos, eu personal sunt sceptic in ceea ce priveste un scenariu de crestere profitabila in 2012 (gestionand un capital de lucru in parametrii industriei) pentru companiile care administreaza afaceri de la un capat la altul (“end-to-end”).
Mai ingrijoratoare raman totusi tendintele de 1) demedicalizare a tratamentelor (producatorii prefera sa comercializeze medicamente fara reteta medicala) si de 2) dezindustrializare a productiei locala, in conditiile in care este de dorit ca industria sa ramana strategica.
- Cresterea medie ponderata (CAGR) in intervalul 2007 – 2011 (estimare) la nivelul intregii piete farmaceutice este de 16,75% in valoare si de -1,68% in volum;
- In 2011 (estimare) s-au folosit cu circa 6,5% mai putine cutiii de medicamente decat in 2007 (un deficit de circa 35 milioane de cutii);
- Cresterea medie ponderata (CAGR) a pretului mediu pe cutia de medicament vanduta, in perioada 2007 – 2011 (estimare) este pentru medicamentele cu reteta de 18,3%, fata de evolutia inflationista de circa 8%, masurata la fel;
- De fapt, medicamentele nu s-au scumpit in valoare absoluta ci 1) dispar in ritm alert medicamente ieftine, imposibil de mentinut pe piata de catre producatori in conditiile obligatiei de creditare la peste un an la care se adauga obligatia de clawback si 2) se folosesc scheme terapeutice mai scumpe la care au acces mai putin pacienti , neputandu-se astfel demonstra efectul cost-beneficiu.
- In intervalul 2006-2010 medicamentele fabricate in Romania au scazut in volum de la circa 315 milioane unitati (2006) la circa 190 milioane unitati (2010), in conditiile in care productorilor locali le este din ce in ce mai greu sa faca fata lipsei de lichiditati, spectrului obligatiei claw-back si competitiei importatorilor. Asta inseamna in plan secund ca 1) medicamentele fabricate in Romania, desi exportate in peste 90 de tari, nu sunt interesante pentru piata domestica si 2) piata farmaceutica din Romania contribuie la deficitul comercial general intr-o proportie in crestere.
- Afirmativ, suma decontata de CNAS in 2011 este de circa 4 miliarde de lei (estimare) la care se adauga un deficit de 1,5 miliarde de lei - despre care se crede cu ingrijorare ca in mare proportie va fi imputat producatorilor prin claw-back prin aplicarea unei baze de calcul foarte mare pentru contributie pentru T4 2012;
- Considerand ca decontarea medicamentelor se face la 210 zile, matematica simpla arata ca producatorii de medicamente crediteaza sistemul cu cel putin 3 miliarde de lei.
- Bugetul alocat pentru decontarea medicamentelor in 2012, de 4,6 miliarde de lei este din start cu circa 1 miliard de lei mai mic decat ar fi necesar raportandu-ne la consumul inregistrat din 2011; matematica simpla arata din nou ca cel putin 1 miliard de lei vor fi imputati producatorilor de medicamente prin claw-back in conditiile decontari unui consum echivalent anului 2011;
- Daca sunt incluse noi molecule in lista de decontare, fara o suplimentare a fondurilor de decontare, sumele care vor fi imputate sub forma de claw-back vor creste corespunzator;
- In medie, din fiecare 100 de lei ca baza de calcul pentru claw-back, 30 de lei sunt adaosuri de distributie, de farmacie si TVA. Asta inseamna ca productorii de medicamente platesc o contributie pentru profituri pe care nu le fac;
- Din cele circa 2 miliarde de lei (estimare) exporturi inregistrate de INS in 2011 doar circa 600 milioane de lei sunt produse fabricate in Romania, restul fiind exporturi paralele.
Daca cifrele date de INS sunt reale atunci asta inseamna ca Romania este, raportat procentual la valoarea decontata, cel mai mare exportator paralel de medicamente din UE (aproape 40%).
Mai ingrijoratoare raman totusi tendintele de 1) demedicalizare a tratamentelor (producatorii prefera sa comercializeze medicamente fara reteta medicala) si de 2) dezindustrializare a productiei locala, in conditiile in care este de dorit ca industria sa ramana strategica.
- Cresterea medie ponderata (CAGR) in intervalul 2007 – 2011 (estimare) la nivelul intregii piete farmaceutice este de 16,75% in valoare si de -1,68% in volum;
- In 2011 (estimare) s-au folosit cu circa 6,5% mai putine cutiii de medicamente decat in 2007 (un deficit de circa 35 milioane de cutii);
- Cresterea medie ponderata (CAGR) a pretului mediu pe cutia de medicament vanduta, in perioada 2007 – 2011 (estimare) este pentru medicamentele cu reteta de 18,3%, fata de evolutia inflationista de circa 8%, masurata la fel;
- De fapt, medicamentele nu s-au scumpit in valoare absoluta ci 1) dispar in ritm alert medicamente ieftine, imposibil de mentinut pe piata de catre producatori in conditiile obligatiei de creditare la peste un an la care se adauga obligatia de clawback si 2) se folosesc scheme terapeutice mai scumpe la care au acces mai putin pacienti , neputandu-se astfel demonstra efectul cost-beneficiu.
- In intervalul 2006-2010 medicamentele fabricate in Romania au scazut in volum de la circa 315 milioane unitati (2006) la circa 190 milioane unitati (2010), in conditiile in care productorilor locali le este din ce in ce mai greu sa faca fata lipsei de lichiditati, spectrului obligatiei claw-back si competitiei importatorilor. Asta inseamna in plan secund ca 1) medicamentele fabricate in Romania, desi exportate in peste 90 de tari, nu sunt interesante pentru piata domestica si 2) piata farmaceutica din Romania contribuie la deficitul comercial general intr-o proportie in crestere.
- Afirmativ, suma decontata de CNAS in 2011 este de circa 4 miliarde de lei (estimare) la care se adauga un deficit de 1,5 miliarde de lei - despre care se crede cu ingrijorare ca in mare proportie va fi imputat producatorilor prin claw-back prin aplicarea unei baze de calcul foarte mare pentru contributie pentru T4 2012;
- Considerand ca decontarea medicamentelor se face la 210 zile, matematica simpla arata ca producatorii de medicamente crediteaza sistemul cu cel putin 3 miliarde de lei.
- Bugetul alocat pentru decontarea medicamentelor in 2012, de 4,6 miliarde de lei este din start cu circa 1 miliard de lei mai mic decat ar fi necesar raportandu-ne la consumul inregistrat din 2011; matematica simpla arata din nou ca cel putin 1 miliard de lei vor fi imputati producatorilor de medicamente prin claw-back in conditiile decontari unui consum echivalent anului 2011;
- Daca sunt incluse noi molecule in lista de decontare, fara o suplimentare a fondurilor de decontare, sumele care vor fi imputate sub forma de claw-back vor creste corespunzator;
- In medie, din fiecare 100 de lei ca baza de calcul pentru claw-back, 30 de lei sunt adaosuri de distributie, de farmacie si TVA. Asta inseamna ca productorii de medicamente platesc o contributie pentru profituri pe care nu le fac;
- Din cele circa 2 miliarde de lei (estimare) exporturi inregistrate de INS in 2011 doar circa 600 milioane de lei sunt produse fabricate in Romania, restul fiind exporturi paralele.
Daca cifrele date de INS sunt reale atunci asta inseamna ca Romania este, raportat procentual la valoarea decontata, cel mai mare exportator paralel de medicamente din UE (aproape 40%).
