De curand, una din victoriile negocierii cu FMI a fost amanarea sine die a introducerii coplatii pentru serviciile medicale. Practic, guvernul trebuie sa negocieze cu asociatiile profesionale si de pacienti, iar pacientii, vezi bine, nu au niciun motiv sa mai vrea inca o taxa.
Ar trebui, depinde cum ne place sau nu guvernul, sau cum suntem sau nu implicati ca pacienti, sa rasuflam usurati, sa felicitam protagonistii, sa ne bucuram ca nu platim sau sa deplangem ca iar suntem in urma Europei, ca nu avem si noi coplata noastra.
Numai ca tema coplatii oficiale este mai degraba teoretica decat practica si adreseaza o problema secundara a sistemului. Vorbim de o plata modica, al carei scop este preponderent de a limita abuzurile. De a garanta ca, pe de o parte pacientii nu vin zilnic la medic, pe de alta parte ca si daca nu vin, nu sunt raportati zilnic de prestatorii de servicii. Si, cel mai simplu de implementat, printr-o noua taxa. Care insa nu aduce destui bani in sistem, nici nu ii face pe medici mai bine platiti, dar cu siguranta genereaza birocratie suplimentara.
Nu stiu cui i se pare ca nu avem coplata pentru servicii medicale. Platim din plin, coplata exista pentru accesul la medicul dorit si la servicii decente de ingrijire, se cheama plata informala, si este cvasi-general acceptata. In plus, mai coplatim la fel de mult pentru achitarea acelor consumabile care nu sunt disponibile (aproape niciodata) in farmacia spitalului.
Pe cine pacalim? Ascundem sub pres o problema stringenta si ne ocupam, cu mare vizibilitate de teme mai degraba cosmetice. In locul coplatii pur formale, de ce nu recunoastem coplatile existente, ca sa poata fi organizate transparent si eficient? Nu ne-ar fi mai bine sa stim ofical cat se da la medicul X, chiar pastrand caracterul de contributie voluntara orientativa, iar farmaciile spitalelor sa poata vinde direct articolele care nu incap in buget? Sa terminam cu susotelile si complicitatile ieftine de tranzitie?
Am avea toate avantajele coplatii formale, dar am plati la fel de mult ca acum, iar banii (sau cea mai mare parte a lor) ar intra in circuitul oficial. Adica ar putea fi obiectul deducerilor personale, asigurarilor suplimentare. S-ar plati taxe si ar putea genera credite. Ar motiva spitalele sa se dezvolte prestand servicii private. La pacientii saraci, acolo unde si astazi cei mai multi dintre medici nu au pretentii de plata informala, ar putea opera taxe modice sau tichete regulatoare.
Situatia de acum, desi tine parca dintotdeauna, nu poate continua la nesfarsit. Zilele trecute, unui medic i s-a intocmit dosar penal pentru ca a cerut si a primit bani de la un pacient. Sa ceri bani si sa conditionezi actul medical (altminteri urgent si absolute necesar) de o astfel de plata informala este inacceptabil si ilegal. Ingrijorator este ca doar sa primesti, chiar daca nu ceri, desi acceptat de societate si practicat de majoritatea medicilor, este la fel de ilegal.
Odata deschis sezonul de vanatoare la medici, oricine oricand poate initia un flagrant, inclusiv un confrate invidios. Si ce optiuni legale le raman medicilor? Medicii din anumite specialitati in orasele mari pot castiga mai mult lucrand legal in clinici private. Dar ceilalti? Pot ei trai din salariile de la stat?
Ne asumam riscul sa-i fortam sa plece din tara? Eu zic ca nu. Trebuie sa gasim solutia prin care sa-i platim legal cel putin cu sumele pe care le platim oricum. Si asta este mai arzator decat o noua coplata.
Ar trebui, depinde cum ne place sau nu guvernul, sau cum suntem sau nu implicati ca pacienti, sa rasuflam usurati, sa felicitam protagonistii, sa ne bucuram ca nu platim sau sa deplangem ca iar suntem in urma Europei, ca nu avem si noi coplata noastra.
Numai ca tema coplatii oficiale este mai degraba teoretica decat practica si adreseaza o problema secundara a sistemului. Vorbim de o plata modica, al carei scop este preponderent de a limita abuzurile. De a garanta ca, pe de o parte pacientii nu vin zilnic la medic, pe de alta parte ca si daca nu vin, nu sunt raportati zilnic de prestatorii de servicii. Si, cel mai simplu de implementat, printr-o noua taxa. Care insa nu aduce destui bani in sistem, nici nu ii face pe medici mai bine platiti, dar cu siguranta genereaza birocratie suplimentara.
Nu stiu cui i se pare ca nu avem coplata pentru servicii medicale. Platim din plin, coplata exista pentru accesul la medicul dorit si la servicii decente de ingrijire, se cheama plata informala, si este cvasi-general acceptata. In plus, mai coplatim la fel de mult pentru achitarea acelor consumabile care nu sunt disponibile (aproape niciodata) in farmacia spitalului.
Pe cine pacalim? Ascundem sub pres o problema stringenta si ne ocupam, cu mare vizibilitate de teme mai degraba cosmetice. In locul coplatii pur formale, de ce nu recunoastem coplatile existente, ca sa poata fi organizate transparent si eficient? Nu ne-ar fi mai bine sa stim ofical cat se da la medicul X, chiar pastrand caracterul de contributie voluntara orientativa, iar farmaciile spitalelor sa poata vinde direct articolele care nu incap in buget? Sa terminam cu susotelile si complicitatile ieftine de tranzitie?
Am avea toate avantajele coplatii formale, dar am plati la fel de mult ca acum, iar banii (sau cea mai mare parte a lor) ar intra in circuitul oficial. Adica ar putea fi obiectul deducerilor personale, asigurarilor suplimentare. S-ar plati taxe si ar putea genera credite. Ar motiva spitalele sa se dezvolte prestand servicii private. La pacientii saraci, acolo unde si astazi cei mai multi dintre medici nu au pretentii de plata informala, ar putea opera taxe modice sau tichete regulatoare.
Situatia de acum, desi tine parca dintotdeauna, nu poate continua la nesfarsit. Zilele trecute, unui medic i s-a intocmit dosar penal pentru ca a cerut si a primit bani de la un pacient. Sa ceri bani si sa conditionezi actul medical (altminteri urgent si absolute necesar) de o astfel de plata informala este inacceptabil si ilegal. Ingrijorator este ca doar sa primesti, chiar daca nu ceri, desi acceptat de societate si practicat de majoritatea medicilor, este la fel de ilegal.
Odata deschis sezonul de vanatoare la medici, oricine oricand poate initia un flagrant, inclusiv un confrate invidios. Si ce optiuni legale le raman medicilor? Medicii din anumite specialitati in orasele mari pot castiga mai mult lucrand legal in clinici private. Dar ceilalti? Pot ei trai din salariile de la stat?
Ne asumam riscul sa-i fortam sa plece din tara? Eu zic ca nu. Trebuie sa gasim solutia prin care sa-i platim legal cel putin cu sumele pe care le platim oricum. Si asta este mai arzator decat o noua coplata.