Cu toate ca subiectele alimentare nu fac de obicei obiectul analizelor sau materialelor presei de business, in goana dupa acele materiale catchy, care sa faca afisari, m-am impiedicat de un material magnific al celor de la The Economist si de o statistica izbitoare care m-a determinat sa scriu aceste cateva randuri.
Articolul cu titlul "Farfurii curate" se refera la risipa alimentelor si, la prima vedere, este complet neatragator pentru un editorial de business. Totusi, cifrele sunt atat de tragice incat imi pun intrebarea daca noi, oamenii, suntem egoisti si ignoranti din nastere.
Recunosc ca nu de putine ori fac excese cand este vorba de consumul de alimente, nu pentru ca as manca mult, ci pentru ca de fiecare data cumpar mai mult decat pot consuma.
Dupa cum reiese din statisticile unui institut suedez, probabil majoritatea oamenilor cu venituri peste medie fac la fel ca mine, avand in vedere ca jumatate din mancarea pe care o producem este irosita.
.jpg)
Mai mult, in India, o tara unde o treime din locuitori traiesc cu mai putin de 1,25 dolari pe zi, circa 40% din recolta se strica pana sa ajunga la piata. In America, cel mai bun exemplu al unei societati consumeriste, se arunca la gunoi 40% din cat se cumpara, irosindu-se astfel 165 miliarde dolari.
Uimitor, nu? In tot acest timp, 22,4% din locuitorii planetei traiesc cu mai putin de 1,25 dolari pe zi, un prag definit de Banca Mondiala pentru saracia extrema.
Bineinteles, din cei 1,3 miliarde de oameni care traiesc in mizerie, majoritatea sunt in Africa si India.
Poate ca asa va arata omenirea pentru totdeauna, vor fi oameni la extremitatea saraciei si, bineinteles, bogati si extrem de bogati.
Totusi, ce se va intampla daca fiecare dintre noi va cumpara din supermarket doar cat consuma si va incerca sa isi eficientizeze cat mai bine consumul de alimente?
Sa presupunem ca toti oamenii cu venituri peste medie, predispusi la excese in consum, vor incepe de astazi sa cumpere doar cat pot consuma. In acest fel, cererea de alimente va scadea, iar oferta va ramane teoretic constanta.
Dupa cum stie orice economist, daca cererea scade si oferta ramane constanta, pretul ar trebui sa se ajusteze in jos. Ceea ce inseamna ca o parte din populatia saraca va putea sa consume putin mai mult, tinand cont de o scadere chiar si marginala a preturilor.
Pe termen lung, s-ar putea ca cei 1,3 miliarde de saraci din lume sa traiasca un pic mai bine, chiar daca asta insemna sa consume in medie cu 500 de grame mai multa paine sau 50 de grame mai multa carne (presupunand ca ar consuma vreodata carne).
Aceasta ar fi abordarea economica, dar deja in multe tari au fost luate si masuri sociale, usor de implementat si fara costuri mari.
De exemplu, in America restaurantele au asa-zisele "doggybags" (pungi pentru caini - n.r.), in care strang excesul de mancare si il dau ulterior animalelor sau chiar saracilor.
Totusi, majoritatea oamenilor evita astfel de practici, poate de teama ca vor fi priviti ca zgarciti, din cauza problemelor legate de igiena sau chiar din lene. Multe bloguri de calatorie chiar ii avertizeaza pe americani ca risca sa fie priviti cu dispret daca cer o punga pentru resturile de mancare in restaurantele din Franta sau Spania (tari din Europa - leaganul civilizatiei).
In Marea Britanie, unde restaurantele arunca in fiecare an 600.000 tone de mancare, o asociatie a lansat campania "Prea bun pentru a se arunca", prin care promoveaza utilizarea in restaurante a cutiutelor pentru caini.
De asemenea, in Suedia personalul restaurantelor iti atrage atentia in mod politicos daca lasi mancare in farfurie. De aceea, o sa vezi foarte rar, in cazul bufetelor suedeze, scene tipic romanesti in care se inghesuie in farfurie cat de multa mancare intra.
Apelul din titlu poate sa para copilaresc si iritant, dar este cat se poate de serios, fiind abordat in mod practic de tari mult mai civilizate. Asadar, ganditi-va de doua ori inainte de a va umple farfuriile cu mancare sau cosurile in supermarket.
Sursa foto: Freedigitalphotos.com
Articolul cu titlul "Farfurii curate" se refera la risipa alimentelor si, la prima vedere, este complet neatragator pentru un editorial de business. Totusi, cifrele sunt atat de tragice incat imi pun intrebarea daca noi, oamenii, suntem egoisti si ignoranti din nastere.
Recunosc ca nu de putine ori fac excese cand este vorba de consumul de alimente, nu pentru ca as manca mult, ci pentru ca de fiecare data cumpar mai mult decat pot consuma.
Dupa cum reiese din statisticile unui institut suedez, probabil majoritatea oamenilor cu venituri peste medie fac la fel ca mine, avand in vedere ca jumatate din mancarea pe care o producem este irosita.
Mai mult, in India, o tara unde o treime din locuitori traiesc cu mai putin de 1,25 dolari pe zi, circa 40% din recolta se strica pana sa ajunga la piata. In America, cel mai bun exemplu al unei societati consumeriste, se arunca la gunoi 40% din cat se cumpara, irosindu-se astfel 165 miliarde dolari.Uimitor, nu? In tot acest timp, 22,4% din locuitorii planetei traiesc cu mai putin de 1,25 dolari pe zi, un prag definit de Banca Mondiala pentru saracia extrema.
Bineinteles, din cei 1,3 miliarde de oameni care traiesc in mizerie, majoritatea sunt in Africa si India.
Ce putem face?
Probabil ca multi ma vor critica si vor argumenta ca economisti de renume cauta solutii pentru a elimina saracia si, totusi, lupta pare sa fie in zadar.Poate ca asa va arata omenirea pentru totdeauna, vor fi oameni la extremitatea saraciei si, bineinteles, bogati si extrem de bogati.
Totusi, ce se va intampla daca fiecare dintre noi va cumpara din supermarket doar cat consuma si va incerca sa isi eficientizeze cat mai bine consumul de alimente?
Sa presupunem ca toti oamenii cu venituri peste medie, predispusi la excese in consum, vor incepe de astazi sa cumpere doar cat pot consuma. In acest fel, cererea de alimente va scadea, iar oferta va ramane teoretic constanta.
Dupa cum stie orice economist, daca cererea scade si oferta ramane constanta, pretul ar trebui sa se ajusteze in jos. Ceea ce inseamna ca o parte din populatia saraca va putea sa consume putin mai mult, tinand cont de o scadere chiar si marginala a preturilor.
Pe termen lung, s-ar putea ca cei 1,3 miliarde de saraci din lume sa traiasca un pic mai bine, chiar daca asta insemna sa consume in medie cu 500 de grame mai multa paine sau 50 de grame mai multa carne (presupunand ca ar consuma vreodata carne).
Aceasta ar fi abordarea economica, dar deja in multe tari au fost luate si masuri sociale, usor de implementat si fara costuri mari.
De exemplu, in America restaurantele au asa-zisele "doggybags" (pungi pentru caini - n.r.), in care strang excesul de mancare si il dau ulterior animalelor sau chiar saracilor.
Totusi, majoritatea oamenilor evita astfel de practici, poate de teama ca vor fi priviti ca zgarciti, din cauza problemelor legate de igiena sau chiar din lene. Multe bloguri de calatorie chiar ii avertizeaza pe americani ca risca sa fie priviti cu dispret daca cer o punga pentru resturile de mancare in restaurantele din Franta sau Spania (tari din Europa - leaganul civilizatiei).
In Marea Britanie, unde restaurantele arunca in fiecare an 600.000 tone de mancare, o asociatie a lansat campania "Prea bun pentru a se arunca", prin care promoveaza utilizarea in restaurante a cutiutelor pentru caini.
De asemenea, in Suedia personalul restaurantelor iti atrage atentia in mod politicos daca lasi mancare in farfurie. De aceea, o sa vezi foarte rar, in cazul bufetelor suedeze, scene tipic romanesti in care se inghesuie in farfurie cat de multa mancare intra.
Apelul din titlu poate sa para copilaresc si iritant, dar este cat se poate de serios, fiind abordat in mod practic de tari mult mai civilizate. Asadar, ganditi-va de doua ori inainte de a va umple farfuriile cu mancare sau cosurile in supermarket.
Sursa foto: Freedigitalphotos.com
