Cand pre-eminenta economica incepe sa fie insotita de una culturala, e un semn ca natiunea care le genereaza va avea o influenta de durata pe scena globala.
De la cele mai umile inceputuri de istorie recenta, dupa un razboi mondial petrecut intr-o stare de cvasi-sclavie, dupa altul civil care a parjolit tara si a lasat-o taiata in doua, infometata si saraca lipita, dupa dictatura, coruptie si zeci de ani de munca rabdatoare, Hanguk 1 se ridica. Acum mai mult decat oricand.
Brandurile de electrocasnice ale celui de-al doilea deceniu al anilor 2000? Asiatice, clar. Dar predominant din Hanguk, nu dintr-o Japonie in care soarele mai mult apune decat rasare. Singura amenintare viabila pentru iconicul brand Apple, nu doar comerciala, ci si culturala? Un furnizor traditional al companiei californiene, din aceeasi tara asiatica, acum si in postura de rival de moarte2.
Cea mai mare amenintare pentru brandurile europene de autoturisme, chiar la ele acasa? Doua din Hanguk3 , care acum zece ani mai faceau inca masini urate si proaste, dar care stau azi umar la umar langa Volkswagen nu doar in materie de fiabilitate, ci si in materie de design, caci si-au recrutat si ingineri si designeri din Wolfsburg4.
Cele mai noi si ambitioase centre de cercetare-dezvoltare si design pentru bunuri tehnologice din Europa, cele care aduna in marile orase ale continentului talente creative olandeze, britanice, italiene sau nemtesti apartin, cum nu, tot unor branduri din Hanguk. Dupa jumatate de secol de anostitate si munca „in spate”, ele devin cool si dezirabile combinand spiritul creativ oriunde il gasesc, acasa si in lume. Cultura de business din spate stie ce e saracia dar si opulenta, iar cand e sa aleaga intre hard- si soft-power5 merge negresit pe ultima varianta.
Toate astea se intampla cu doar jumatate de tara vie si conectata, in vreme ce cealalta jumatate6 se zbate intr-un autism dictatorial si inapoiat. Daca unirea celor doua va fi pasnica si se va petrece in timpul vietilor noastre, e foarte probabil sa asistam atunci la nasterea unui mega-dragon, a carui influenta economica si culturala la nivel mondial va confirma chiar si in ochii vesticilor, cu stampila si semnatura, deplasarea buricului lumii din Atlantic in Pacific. Un urias nu demografic, ci economic si cultural care ii va pune pe chinezi pe ganduri pentru multa vreme, iar pe japonezi ii va lasa in urma, intr-o rasturnare desituatie pe care nimeni n-ar fi crezut-o posibila cu doar un secol in urma, cand imperiul soarelui-rasare isi afirma hegemonia regionala la Port Arthur7 .
Dupa treizeci de ani de serviciu credincios, Hanguk, valetul modest si harnic caruia strainii ii spun Coreea, ridica vocea la masa unde se imparte puterea, castigandu-si un loc acolo. Pentru ca este mai bun decat batranii jucatori si pentru ca a invatat tot ceea ce avea de invatat. Acum e randul lui sa dea lectii, de la tehnologie si stiinta pana la design, telenovele si muzica pop. Gangnam Style ii ia fata lui Justin Bieber pe YouTube8, iar asta, cred eu, e doar deschiderea.
De la cele mai umile inceputuri de istorie recenta, dupa un razboi mondial petrecut intr-o stare de cvasi-sclavie, dupa altul civil care a parjolit tara si a lasat-o taiata in doua, infometata si saraca lipita, dupa dictatura, coruptie si zeci de ani de munca rabdatoare, Hanguk 1 se ridica. Acum mai mult decat oricand.
Brandurile de electrocasnice ale celui de-al doilea deceniu al anilor 2000? Asiatice, clar. Dar predominant din Hanguk, nu dintr-o Japonie in care soarele mai mult apune decat rasare. Singura amenintare viabila pentru iconicul brand Apple, nu doar comerciala, ci si culturala? Un furnizor traditional al companiei californiene, din aceeasi tara asiatica, acum si in postura de rival de moarte2.
Cea mai mare amenintare pentru brandurile europene de autoturisme, chiar la ele acasa? Doua din Hanguk3 , care acum zece ani mai faceau inca masini urate si proaste, dar care stau azi umar la umar langa Volkswagen nu doar in materie de fiabilitate, ci si in materie de design, caci si-au recrutat si ingineri si designeri din Wolfsburg4.
Cele mai noi si ambitioase centre de cercetare-dezvoltare si design pentru bunuri tehnologice din Europa, cele care aduna in marile orase ale continentului talente creative olandeze, britanice, italiene sau nemtesti apartin, cum nu, tot unor branduri din Hanguk. Dupa jumatate de secol de anostitate si munca „in spate”, ele devin cool si dezirabile combinand spiritul creativ oriunde il gasesc, acasa si in lume. Cultura de business din spate stie ce e saracia dar si opulenta, iar cand e sa aleaga intre hard- si soft-power5 merge negresit pe ultima varianta.
Toate astea se intampla cu doar jumatate de tara vie si conectata, in vreme ce cealalta jumatate6 se zbate intr-un autism dictatorial si inapoiat. Daca unirea celor doua va fi pasnica si se va petrece in timpul vietilor noastre, e foarte probabil sa asistam atunci la nasterea unui mega-dragon, a carui influenta economica si culturala la nivel mondial va confirma chiar si in ochii vesticilor, cu stampila si semnatura, deplasarea buricului lumii din Atlantic in Pacific. Un urias nu demografic, ci economic si cultural care ii va pune pe chinezi pe ganduri pentru multa vreme, iar pe japonezi ii va lasa in urma, intr-o rasturnare desituatie pe care nimeni n-ar fi crezut-o posibila cu doar un secol in urma, cand imperiul soarelui-rasare isi afirma hegemonia regionala la Port Arthur7 .
Dupa treizeci de ani de serviciu credincios, Hanguk, valetul modest si harnic caruia strainii ii spun Coreea, ridica vocea la masa unde se imparte puterea, castigandu-si un loc acolo. Pentru ca este mai bun decat batranii jucatori si pentru ca a invatat tot ceea ce avea de invatat. Acum e randul lui sa dea lectii, de la tehnologie si stiinta pana la design, telenovele si muzica pop. Gangnam Style ii ia fata lui Justin Bieber pe YouTube8, iar asta, cred eu, e doar deschiderea.
-
Pentru cine nu are rabdare sa citeasca pana la sfarsit, Hanguk este numele pe care coreenii (in special cei din Coreea de Sud) il dau tarii lor.
-
Samsung.
-
Kia si Hyundai.
-
Orasul de bastina al marcii Volkswagen.
-
Abilitatea de a atrage si a co-opta mai degraba decat a forta, a utiliza forta sau banii ca mijloc de convingere. Conceptul si expresia soft-power apartin lui Joseph Nye.
-
Pentru ca e mai cu mot, Coreea de Nord foloseste un nume diferit pentru tara, Choson.
-
Locul unei batalii importante din razboiul ruso-japonez (1904-1905), castigat de puterea asiatica, pe atunci emergenta.
-
http://www.youtube.com/watch?v=9bZkp7q19f0
