Suntem in fata unui moment de rascruce pentru piata financiara romaneasca. Degeaba ne-am cramponat in schimbarile de prin conducerea diverselor institutii, am sperat la revolutii si ne-am imbatat cu apa rece ca vom vedea minuni. Nimeni n-a facut mare lucru. Da, suna rautacios si trist, dar este adevarul. Adevar pe care multi il spun pe la colturi doar, fara sa fie capabili sa si-l asume.
Un alt adevar care provoaca fiori de teama multora, care desi il stiu, se feresc sa il spuna, este acela ca piata financiara sufera din cauza numirilor politice in fruntea institutiilor de supraveghere.
Sa luam piata de capital. Realitatea este reprezentata de brokeri care se zbat la limita supravietuirii, rulaje derizorii, scandaluri si crize de imagine si mult gunoi pe care il impingem cu disperare sub pres. In tot acest timp, in conducerea institutiei de supraveghere sunt numiti prieteni de partid cu CV-uri in actualizare si uneori cu zero experienta in piata.
Tocmai in aceste institutii ESENTIALE pentru dezvoltarea pietei avem nevoie de oameni care au lucrat in mediul privat, stiu nevoile si dorintele, le inteleg si sunt capabili sa faca tot ce este posibil pentru a asigura o comunicare intre toti actorii si o coordonare a actiunilor imperios necesare pentru urmatorul nivel.
.jpg)
Nu vi se pare interesant cum la capitolul privatizari sau masuri fiscale de sustinere a pietei mediul politic este total lipsit de interes, dar cand vine vorba de o functie “cu staif”, care sa dea bine la CV si sa sune pompos, toate partidele se inghesuie?
Sigur ca vorbim de acele promisiuni, de nasii, finii, cumetrii, nepotii care asteapta cu mana intinsa o functie smechera de la cineva sus pus in partid.
N-am nimic impotriva numirilor politice cata vreme primul criteriu de alegere este cel al experientei in zona financiara. Oamenii care reglementeaza, autorizeaza si fac propuneri legislative pentru piata pe care o supravegheaza trebuie sa stie ce inseamna, cu ce se mananca, cat de complexa, sofisticata si sensibila este.
Trebuie sa faca lobby, sa comunice, sa gaseasca o cale de coordonare si nu prin forme represive. Nu sa stea pe mii, poate zeci de mii de euro, prin vacante exotice, hoteluri de lux si masini scumpe, in timp ce piata se zbate in derizoriu.
Stiu ca multi oameni din piata vor rezona cu aceasta opinie. Si mai stiu ca nu vor putea spune asta cu voce tare, pentru ca le este teama ca a doua zi se vor trezi cu controale si amenzi. Si acest lucru NU este normal! In Romania anului 2012 avem dreptul sa sa ne exprimam opinia!
Infiintarea autoritatii unice de supraveghere este ultima sansa la normalitate pe care piata financiara romaneasca o mai are. Sa ne uitam la vecini, al caror model il invocam cu nesat: au dovedit ca asociatiile independente pot avea un cuvant important de spus in alegerea expertilor care au in mana piete de miliarde de euro.
Reiau ideea invocata de specialistii pe care i-am consultat zilele trecute: simpla unificare nu este suficienta! Este cel mai bun moment pentru o reformare, restructurare si eficientizare a institutiilor. Doar "fuziunea" lor sub aceeasi palarie nu va schimba cu nimic blocajele actuale. Trebuie sa profitam de aceasta tranzitie pentru a gasi cea mai buna forma de echilibru intre numiri politice si profesionisti, pentru a reduce birocratia si politizarea excesiva.
Noua institutie de supraveghere va trebui sa fie un actor activ al pietei financiare, un colaborator de nadejde, o institutie deschisa spre comunicare si conlucrare, un exemplu de cooperare. Autoritatea de supraveghere financiara va trebui sa deschida calea spre comunicare, sa priveasca realitatile din piata si sa tina cont de ele, sa uite de orgolii sau misiuni politice si sa isi asume rolul esential pe care il va avea.
Altfel, mai bine lasam cele trei institutii asa cum sunt, decat sa facem o modificare doar de dragul alinierii. Schimbarea trebuie sa fie in primul rand de fond, nu doar de forma. Trebuie sa se produca in interior, nu doar intr-o sigla, un sediu sau un logo.
Stiu ca toate acestea sunt simple dorinte. Stiu ca in martie nu vom vedea o autoritate formata exclusiv din specialisti, pentru ca nu este posibil sa ne rupem de politizarea institutiilor dintr-o singura miscare. Dar putem macar sa incercam sa gasim un echilibru intre numiri politice si specialisti cu experienta. Este ultima sansa pe care o mai avem pentru normalitate. Pe care noi, cei care sustinem si scriem in fiecare zi despre NOUA ECONOMIE, o vom striga pana la final!
Un alt adevar care provoaca fiori de teama multora, care desi il stiu, se feresc sa il spuna, este acela ca piata financiara sufera din cauza numirilor politice in fruntea institutiilor de supraveghere.
Sa luam piata de capital. Realitatea este reprezentata de brokeri care se zbat la limita supravietuirii, rulaje derizorii, scandaluri si crize de imagine si mult gunoi pe care il impingem cu disperare sub pres. In tot acest timp, in conducerea institutiei de supraveghere sunt numiti prieteni de partid cu CV-uri in actualizare si uneori cu zero experienta in piata.
Tocmai in aceste institutii ESENTIALE pentru dezvoltarea pietei avem nevoie de oameni care au lucrat in mediul privat, stiu nevoile si dorintele, le inteleg si sunt capabili sa faca tot ce este posibil pentru a asigura o comunicare intre toti actorii si o coordonare a actiunilor imperios necesare pentru urmatorul nivel.
Nu vi se pare interesant cum la capitolul privatizari sau masuri fiscale de sustinere a pietei mediul politic este total lipsit de interes, dar cand vine vorba de o functie “cu staif”, care sa dea bine la CV si sa sune pompos, toate partidele se inghesuie?Sigur ca vorbim de acele promisiuni, de nasii, finii, cumetrii, nepotii care asteapta cu mana intinsa o functie smechera de la cineva sus pus in partid.
N-am nimic impotriva numirilor politice cata vreme primul criteriu de alegere este cel al experientei in zona financiara. Oamenii care reglementeaza, autorizeaza si fac propuneri legislative pentru piata pe care o supravegheaza trebuie sa stie ce inseamna, cu ce se mananca, cat de complexa, sofisticata si sensibila este.
Trebuie sa faca lobby, sa comunice, sa gaseasca o cale de coordonare si nu prin forme represive. Nu sa stea pe mii, poate zeci de mii de euro, prin vacante exotice, hoteluri de lux si masini scumpe, in timp ce piata se zbate in derizoriu.
Stiu ca multi oameni din piata vor rezona cu aceasta opinie. Si mai stiu ca nu vor putea spune asta cu voce tare, pentru ca le este teama ca a doua zi se vor trezi cu controale si amenzi. Si acest lucru NU este normal! In Romania anului 2012 avem dreptul sa sa ne exprimam opinia!
Infiintarea autoritatii unice de supraveghere este ultima sansa la normalitate pe care piata financiara romaneasca o mai are. Sa ne uitam la vecini, al caror model il invocam cu nesat: au dovedit ca asociatiile independente pot avea un cuvant important de spus in alegerea expertilor care au in mana piete de miliarde de euro.
Reiau ideea invocata de specialistii pe care i-am consultat zilele trecute: simpla unificare nu este suficienta! Este cel mai bun moment pentru o reformare, restructurare si eficientizare a institutiilor. Doar "fuziunea" lor sub aceeasi palarie nu va schimba cu nimic blocajele actuale. Trebuie sa profitam de aceasta tranzitie pentru a gasi cea mai buna forma de echilibru intre numiri politice si profesionisti, pentru a reduce birocratia si politizarea excesiva.
Noua institutie de supraveghere va trebui sa fie un actor activ al pietei financiare, un colaborator de nadejde, o institutie deschisa spre comunicare si conlucrare, un exemplu de cooperare. Autoritatea de supraveghere financiara va trebui sa deschida calea spre comunicare, sa priveasca realitatile din piata si sa tina cont de ele, sa uite de orgolii sau misiuni politice si sa isi asume rolul esential pe care il va avea.
Altfel, mai bine lasam cele trei institutii asa cum sunt, decat sa facem o modificare doar de dragul alinierii. Schimbarea trebuie sa fie in primul rand de fond, nu doar de forma. Trebuie sa se produca in interior, nu doar intr-o sigla, un sediu sau un logo.
Stiu ca toate acestea sunt simple dorinte. Stiu ca in martie nu vom vedea o autoritate formata exclusiv din specialisti, pentru ca nu este posibil sa ne rupem de politizarea institutiilor dintr-o singura miscare. Dar putem macar sa incercam sa gasim un echilibru intre numiri politice si specialisti cu experienta. Este ultima sansa pe care o mai avem pentru normalitate. Pe care noi, cei care sustinem si scriem in fiecare zi despre NOUA ECONOMIE, o vom striga pana la final!
