Careul de prostie economica: agresati tinerii prin salarii minime si taxe forfetare. Si cu asta-basta!

Chiar ma intrebam zilele acestea: cine mai are de castigat din mediatizarea excesiva a mortii unuia dintre regizorii tarii? E simplu: guvernantii beneficiaza prin “delapidarea” atentiei publice de la tot felul de reglementari etatiste. Preferam non-subiectele tabloide in loc sa acordam un spatiu de emisie mai mare temelor economice esentiale, cum sunt si cele patru de mai jos. Reiau seria de articole “Careul de prosteala economica” care contin analize succinte pe baza a patru subiecte economice (intamplari, declaratii, cazuri, politici publice, decizii ori programe guvernamentale, fenomene economice de actualitate). Temele alese descriu expansiunea statului si cauta sa protejeze libertatea economica.

Salariul minim creste. Tinerii vor fi primii afectati. Diriguitorii tarii vin cu propuneri aparent generoase la inceput de an pentru a aduce prosperitate societii: la discutiile cu FMI ei vor solicita majorarea salariului minim pe economie de la 700 de lei la 800 de lei, crestere care sa fie aplicata imediat dupa aprobarea proiectului de buget. Mai mult, continua aceasta nationalizare a salariilor, care ar trebui sa fie dependente exclusiv de productivitatea muncii specifice a salariatului: programul de guvernare prevede pentru perioada 2013-2016 cresterea salariului minim la 1.000 de lei.

Care sunt, insa, efectele economice ale acestei interferente a statului in economie? Fundamentata pe argumente economice utilitariste (bunastarea angajatilor va creste), politica salariului minim afecteaza anumiti angajati prin cresterea somajului. Ma voi referi doar la o anumita categorie de persoane afectate de impunerea salariului minim: tinerii. In Occident, indeosebi in Statele Unite, se discuta foarte mult despre “The Millennials”, generatia Y, formata din tinerii nascuti intre 1980 si 2000. Acest grup de tineri, printre care se numara subsemnatul si probabil multi cititori Wall-Street.ro, care incearca sa invinga cat mai repede criza actuala, ar trebuie sa devina un segment prioritar pentru guvernantii de pretutindeni. Din contra! Tocmai acest grup va suferi cel mai mult ca urmare a reactiei antreprenorilor la cresterea salariului minim. Fara dubii, cresterea salariului minim duce la somaj si, asa cum explica autorii unei carti de calibru scoasa zilele acestea din tipar (“Capitalismul - Logica Libertatii”), motivul pentru care tinerii vor suferi printre primii este acela ca ei “formeaza categoria celor mai putin experimentati, cu cele mai reduse competente si aptitudini si implicit cu cea mai mica performanta in activitatea economica.” Nu voi mai insista asupra mecanismului prin care se intampla acest lucru: economisti mari (Walter Block, “In apararea indezirabililor”, si Henry Hazlitt, in „Economia intr-o lectie”) ne-au explicat cum crearea somajului in masa este obtinuta prin inaltarea salariul minim pe economie, in timp ce reducerea somajului este obtinuta prin desfiintarea acestuia. Eu raman preocupat de amenintarea politicilor economice care vor prelungi o boala crunta a societatii romanesti: dezastrul somajului in randul tinerilor.





Posta publica cea protejata.
Chiar inainte de Craciun, o stire marunta a trecut neobservata. ANCOM a aplicat unei companii private o amenda pentru “incalcarea dreptului rezervat furnizorului de serviciu universal in domeniul serviciilor postale prin furnizarea de servicii avand ca obiect trimiteri de corespondenta in greutate de pana la 50 de grame la un tarif mai mic de 2 lei/trimitere”. Practic, CNPR beneficiaza de drepturi exclusive pentru a presta anumite servicii postale, iar ANCOM, organizatie de stat arbitrara prin banala ei existenta, aplica o amenda pentru incalcarea drepturilor furnizorului universal de servicii postale, CNPR. Ce este CNPR, stim cu totii: posta publica, o institutie de stat care nu trece testul pietei, intreprinderea aflata in mainile statului care se imprumuta masiv (tocmai ce a adaugat 100 mil. lei la datoria de jumatate miliard) in ciuda pierderilor de zeci de milioane de lei si care este prezenta pe o piata neliberalizata complet, atata timp cat anumiti jucatori au “drepturi rezervate”.

Nationalizarile sunt la moda. Socialismul nu este in niciun chip un concept specific anumitor regiuni: daca in Romania ni se propun taxari mai mari de trei incoace, plus ineptiile economice de mai sus, Bolivia anunta nationalizarea unor companii de electricitate detinute de catre grupul energetic spaniol Iberdrola. Dar nu doar statul bolivian face acest lucru, ce-i drept, prin expropriere: de exemplu, se vorbeste despre etatizari in Regatul Unit (nationalizarea unui aeroport din Tara Galilor) sau in Japonia, unde guvernul va aloca peste zece miliarde de dolari pentru o asa-zisa salvare a mai multor fabrici.



Sa atacam antreprenorii: vine forfetarul! Ne intoarcem la “oile” noastre. Incercuirea mediului de afaceri merge inainte. Micii antreprenori vor fi asediati si de noua guvernare. Impunerea forfetara pe activitatea firmelor, marea idee a lui Gheorghe Pogea, ministrul finantelor in guvernul Emil Boc, va fi relansata sub autoritatea domnilor Chitoiu si Ponta si legitimate de un ministru cu experienta in economia reala: “Am discutat cu doamna Grapini apropos de ideea de a merge din nou pe impozit forfetar la servicii, pentru ca acum practic nu incasam nimic. Cred ca si pentru hotelieri, cei care au restaurante cei mai multi dintre ei, ideea de a plati un impozit forfetar, sa stie ca au scapat si cu asta-basta...”. Libertatea economica a micilor antreprenori este “supta” cu toate mijloacele prin taxa forfetara, un impozit care mai exista doar in cateva tari europene, de parca am uitat, in primul rand, cat de mari sunt dificultatile in administrarea unui astfel de sistem, si, in al doilea rand, ca forfetarul domnului Pogea a dus la suprimarea multor firme mici si, mai mult, la inghetarea spiritului antreprenorial prin lansarea de proiecte noi. Si cu asta-basta!

Alte articole din seria "Careul de prosteala economica":

Careul de absurditate economica: statul e mai disciplinat decat sectorul privat si taxa de internare in spital

si

Careul de prosteala economica: de la himera Tarom pana la eroarea Made in France



Setari Cookie-uri