Romanii au nevoie de salarii si pensii mai mari, de scoli, spitale sau drumuri performante. Pentru a creste bunastarea romanilor avem nevoie de:
• Crestere economica considerabila pe termen lung si masuri ferme si transparente pentru a stimula aceasta crestere.
• Un buget public transparent care tine cont de realitatile economice si sociale, de obligatiile asumate de Romania fata de institutiile internationale, dar si de obligatiile noastre fata de generatiile viitoare.
Portretul economic al natiunii la inceputul anului 2013 si solutiile pentru accentuarea bunastarii romanilor sunt sintetizate in acest raport.
Raportul actual este structurat in patru prioritati ale anului 2013 si in trei anexe care sintetizeaza principalele evolutii si involutii economice:
1. Imprumutul de 20 miliarde euro de la FMI, CE si BM. Rambursarea datoriei in anul 2013
2. Adevarul privind absorbtia fondurilor europene
3. Cresterea economica, insuficienta pentru cresterea bunastarii
4. Presiunile si riscurile europene
Anexa 1. Tabloul de bord al economiei romanesti
Anexa 2. Puncte tari si puncte slabe in dinamica economica si sociala a Romaniei comparativ cu statele europene
Anexa 3. Propunerile de crestere economica lansate de partidele politice
USL nu beneficiaza de o perioada de gratie. Guvernarea s-a schimbat in luna mai 2012, iar asteptarile romanilor sunt mari, puternic alimentate de promisiunile fara precedent lansate inainte si in timpul campaniei electorale. USL a incheiat demult perioada de gratie pe care o cere iarasi acum. Daca adaugam lunilor de haos politic minciunile electorale nemaiintalnite pana acum vom ajunge la tabloul exact al iresponsabilitatii politice. USL a scufundat cresterea economica 2012 si „a pregatit” economia romaneasca a anului 2013 cu minciuni. Guvernarea USL penduleaza intre minciuna si iresponsabilitate de sapte luni. Aceste jocuri nu se fac in fruntea tarii.
1. Imprumutul de 20 miliarde euro de la FMI, CE si BM. Rambursarea datoriei in anul 2013
In anul 2009, pe fondul crizei economice severe, Romania a angajat un imprumut cu institutiile internationale – FMI, CE si Banca Mondiala (BM) – in valoare de 20 miliarde euro. BNR a recunoscut, prin vocea consilierul Adrian Vasilescu, ca stia inca din anul 2008 ca Romania avea nevoie de acest acord, dar ca anuntul nu a fost facut public intrucat anul 2008 era an electoral. Asadar, era o certitudine ca Romania nu se mai putea imprumuta la costuri rezonabile inca din anul 2008. Cu toate acestea, banii obtinuti din privatizarea BCR, veniturile bugetare in ansamblu, au fost irosite in deplina cunostinta sub semnatura fostului ministru de finante, Varujan Vosganian. Responsabilitatea gestiunii proaste a guvernului Tariceanu, sustinut de catre PSD, nu a fost niciodata asumata public.
Anul 2012 este primul an in care a inceput rambursarea datoriei angajate prin acordul incheiat in anul 2009 cu FMI, CE si BM, cu o prima transa de peste 1,5 mld. euro. Din aceasta suma, cea mai mare parte a revenit BNR: 1,4 mld. euro, iar restul de 125 mil. euro a revenit Ministerului Finantelor Publice (MFP).
Pentru anul 2013, avem de rambursat 4,95 mld. euro. Din aceasta suma, cea mai mare parte revine tot BNR: 3,97 mld. euro, iar restul de 977 mil. euro revine Ministerului Finantelor Publice.
In anul 2014 vom da inapoi cea mai mare transa, in valoare de 5,14 mld. euro, din care BNR va rambursa 4,13 mld. euro, iar Guvernul putin peste 1 mld. euro.
In urmatorii ani, rambursarile scad sub 1,7 mld. euro.
Cea mai mare parte, de 11,1 mld. euro, a ajuns la BNR (de la FMI) si nu ridica probleme la restituire, nici nu pune presiune pe bugetul public. In cazul BNR, rambursarea va avea loc din rezervele internationale, care se ridica la 35,4 mld. euro la 31 decembrie 2012. Vestea buna este ca volumul acestora acopera 7,3 luni de importuri la 31 octombrie 2012, adica peste pragul de 6 luni de importuri – nivelul teoretic recomandat de confort. Valorificarea de catre BNR a rezervelor in valuta se face la dobanzi mici datorita situatiei de pe pietele financiare care opereaza cu dolari si euro.
Restul de 9,27 mld. euro revine Guvernului si necesita atentie suplimentara. Imprumutul de la FMI se ridica la 2,27 mld. euro, de la CE s-au imprumutat 5 mld. euro, iar de la BM un miliard euro. Rambursarile MFP catre CE incep abia din anul 2015.
O analiza mai detaliata a sumelor anuale de rambursat din imprumutul Romaniei, impreuna cu evolutiile celorlalti indicatori economici, se regaseste in Anexa 1 – „Tabloul de bord al economiei romanesti”.
Datorii in crestere. Datoria externa totala – publica si privata – este de 99,15 mld. euro in luna octombrie 2012, fata de 96,95 mld. euro in aceeasi luna a anului anterior.
Serviciul datoriei externe, care reflecta valoarea de rambursat a ratelor la imprumuturile externe si dobanzile, comisioanele si alte cheltuieli de plata, a ajuns la 40,5 mld. euro in octombrie 2012, in crestere cu 9,6 mld. euro comparativ cu valoarea inregistrata la aceeasi data din anul 2011.
Arieratele bugetului general consolidat au reinceput sa creasca in 2012, dupa ce in anul 2011 ne-am incadrat in tintele stabilite cu FMI. In luna august au atins un maxim de 4,52 mld. lei, in special pe seama majorarii arieratelor la nivelul autoritatilor locale. Arieratele au inregistrat o crestere de la 3,45 mld. lei in aprilie 2012 la 4,1 mld. lei in septembrie 2012. Responsabilitatea generarii acestor arierate revine Guvernului Ponta.
Neindeplinirea angajamentelor asumate cu FMI ar putea sa ne coste incheierea unui nou acord preventiv si, prin urmare, scaderea credibilitatii Romaniei pe pietele financiare. Romania a acumulat intarzieri foarte mari in adoptarea reformelor convenite cu FMI si CE. In aceste conditii, o noua intelegere cu FMI este dificil de realizat. Romania are nevoie insa de credibilitate pe pietele financiare, iar imaginea buna pe care ne-am facut-o s-a datorat in mare parte acordului incheiat cu FMI.
Obiectivul acordului de imprumut, de a oferi bani pentru realizarea reformelor, a fost indeplinit, si a fost urmat de un acord de tip preventiv. Actualul acord preventiv cu FMI expira in luna aprilie 2013. Dupa cum ulciorul nu merge de multe ori la apa, tactica din trecut – prin care in cazul neindeplinirii conditiilor asumate se blocau tragerile, acordul era anulat si se incheia unul nou – nu mai poate fi folosita. Sub guvernarea Ponta, Romania nu si-a indeplinit obligatiile. Pentru a discuta despre stabilirea unui nou acord de tip preventiv, nemaifiind implicate imprumuturi efective, Romania trebuie sa dovedeasca si sa castige credibilitate prin indeplinirea propriilor obligatii. Altfel, prestigiul celor trei institutii internationale se deterioreaza si nu vor accepta un nou acord. Guvernarea USL a cuprins o perioada considerabila din derularea acordului de tip preventiv. Dar, chiar daca si-a asumat tinte si temene limita pentru reformele structurale, nici macar pe acelea nu le-a respectat.
Care sunt criteriile respectate din acordul cu institutiile internationale si unde pica Romania testul FMI?
Romania a reusit sa numeasca in timp util manageri privati pentru companiile TAROM, CFR Infrastructura, Administratia Canalelor Navigabile Constanta si Administratia Porturilor Maritime Constanta (succese relative, intrucat chiar si aceste procese au fost politizate) si sa respecte termenul de lansare a licitatiei pentru vanzarea a 15% din actiunile detinute de stat la Transgaz in septembrie 2012.
In plus, pretul la gazele naturale a crescut cu 5% pentru consumatorii privati si cu 10% pentru cei industriali de la jumatatea lui septembrie 2012.
Cele mai multe amanari de termene si nerespectari ale datelor limita sunt inregistrate in privinta companiilor de stat. Potrivit angajamentelor asumate, astazi ar fi trebuit sa avem manageri privati la 57 de companii de stat. Guvernul a numit noi echipe de manageri doar in cazul a 4 companii.
Hidroelectrica ar fi trebuit sa fie prima companie cu conducere privata, insa procedura a fost amanata ca urmare a intrarii in insolventa a producatorului in luna iunie 2012. Companiile Electrica Furnizare si Complexul Energetic Oltenia, CFR Marfa, CFR Calatori ar fi trebuit sa aiba management privat pana la finele lunii septembrie, insa procedura a fost amanata pentru luna martie 2013. Pentru Romgaz, Nuclearelectrica si Transgaz termenul era finele acestui an; nici din aceste angajamente nu a fost realizat nimic. La toate acestea se adauga esecul rasunator al privatizarii Oltchim. Compania Nationala Autostrazi si Drumuri Nationale, Compania Nationala Telecomunicatii C.F.R., Societatea Electrificare C.F.R. si Metrorex sunt alte companii pentru care inca nu s-a luat decizia componentei consiliilor de administratie. Privatizarea a 20% din actiunile societatii TAROM, cu termen de realizare la mijlocul lunii noiembrie, a fost amanata pentru martie 2013. La fel, privatizarea pachetului majoritar al societatii „CFR Marfa”, care trebuia efectuata pana la 15 decembrie 2012, a fost amanata pentru luna iulie 2013.
Reforma Sanatatii continua sa se afle pe masa negocierilor. In anul 2012, desi au fost lansate in dezbatere publica doua proiecte de lege, nici unul nu a fost implementat. Mai grav este ca nimic din ce a fost discutat tot anul trecut nu va fi respectat. Noul Ministru al Sanatatii, Eugen Nicolaescu, sustine ca va propune delegatiei FMI, CE si BM un calendar al modificarilor Legii privind reforma in sanatate si ca pana la 30 aprilie va fi stabilit pachetul serviciilor medicale de baza. In plus, Ministerul Sanatatii nu a reusit inca sa faca publice pe site-ul propriu situatiile financiare ale spitalelor publice din tara.
2. Adevarul privind fondurile europene: absorbtia a tras pe linie moarta
Rata absorbtiei a crescut de la 7,46% la sfarsitul lunii aprilie 2012 la 9,67% in luna iulie 2012, reactie inertiala ce tine de rambursarile CE pentru proiectele finantate cu bani europeni.
Ulterior, procesul de absorbtie a banilor europeni s-a blocat la 9,72% la sfarsitul lunii noiembrie 2012. Guvernul Ponta a fost mustrat pentru nepasarea de care a dat dovada in absorbtia banilor europeni o data cu blocarea fondurilor pentru o parte a programelor romanesti. Mii de romani, incepand de la micile firme care au contractat proiecte si pana la studentii care nu si-au mai primit bursele, au avut de suferit. Desi premierul Ponta a dat dovada de un superoptimism privind deblocarea fondurilor, niciun euro in plus nu a fost primit in luna noiembrie 2012, conform ultimelor date oficiale disponibile.
In aceste conditii, perspectivele pentru anul 2013 sunt sumbre. Ultima noutate in domeniu se inscrie tot pe lista neagra: rambursarile pentru unele programe din fonduri europene nu vor fi platite de Comisia Europeana anul acesta. Inseamna un buget saracit pentru anul 2013, perspective reduse de crestere economica si un nou semnal de avertizare pentru guvernul Ponta.
3. Cresterea economica, insuficienta pentru cresterea bunastarii
Semnal ingrijorator: cresterea economica in anul 2012 se inscrie intre 0,2% si 0,4%, nicidecum la nivelul optimist anuntat de Guvernul Ponta. Cresterea economica a incetinit semnificativ in ultimele 8 luni ale anului 2012. Comparativ cu inceputul anului 2012, in care intram cu o crestere economica prognozata la 2,5%, inceputul anului 2013 sta sub semnul unei stagnari economice a anului 2012 (conform celor mai pesimiste scenarii) si a unei cresteri foarte reduse, de 0,4%, in anul 2012 (conform senariului optimist). Astazi, ca urmare a declinului inregistrat de principalele sectoare economice in ultimele 8 luni fata de trendul pozitiv manifestat de acestea in perioada ianuarie-mai 2012, ne asteptam la o crestere moderata a PIB in 2012 de 0,3%-0,4% conform estimarilor PDL, comparativ cu tinta asumata de guvernul Ponta de 1,7% crestere PIB in strategia fiscal-bugetara.
Guvernul Ponta nu a reusit sa relanseze productia industriala, care a inregistrat o crestere moderata de 0,3% in perioada mai-noiembrie 2012 fata de perioada corespunzatoare a anului anterior si de numai 0,2% in anul 2012 fata de 2011. Practiv, guvernul Ponta nu si-a realizat obiectivul, daca luam in considerare tinta asumata de crestere cu 1,9% a productiei industriale. De asemenea, activitatea din domeniul energiei electrice, termice, gaze si-a incetinit rapid ritmul de crestere, ajungand chiar la valori negative in octombrie-noiembrie. Prabusirea lucrarilor de constructii este fara precedent: de la o tinta de crestere de 2,7% pentru anul 2012, constructiile s-au majorat nesemnificativ, cu doar 0,2%. Constructiile noi, care au avut o crestere medie de peste 20% in guvernul Ungureanu, si-au redus rapid ritmul in guvernarea Ponta la o medie de 5%. Ba mai mult, in lunile octombrie-noiembrie se observa trecerea catre ritmuri negative. Componente importante ale cererii si-au diminuat ritmul de crestere a volumului cifrei de afaceri in timpul guvernarii Ponta. Este vorba de comertul cu autovehicule, serviciile de transport si comunicatii, care vor incheia anul 2012 cu o reducere a volumului cifrei de afaceri comparativ cu 2011.
Toate acestea sunt doar cateva semnale de alarma ale derapajului economiei, cu efecte negative si pentru anul 2013. Prin urmare, pentru acest an ne asteptam la o crestere a PIB cu 1,5%, in conditiile mentinerii politicilor guvernamentale actuale.
Perspectivele anului 2013 sunt alarmante pentru ca nu se intrevede nicio masura ferma pentru relansarea viguroasa a cresterii economice, in pofida promisiunilor competitorilor electorali. Anul 2013 nu va fi prea bun nici pentru economia europeana. La sfarsit de an 2012, scaderea UE este prognozata la 0,3% din PIB, iar cea din zona euro la 0,4% din PIB. Zona euro va intra cu stangul in anul ce urmeaza. Prognozele arata o crestere economica anemica, de doar 0,1% pentru zona euro si de 0,4% pentru UE, relansarea economica fiind asteptata abia in a doua jumatate a lui 2013. Legata de marea corabie europeana, barca romaneasca sta sub norii amenintatori de furtuna de deasupra statelor Uniunii.
Cresterea taxelor nu este o solutie pentru stimularea cresterii economice, data fiind dimensiunea ridicata a evaziunii fiscale din Romania. Mai degraba se poate miza pe spatiul care exista pentru imbunatatirea colectarii veniturilor la bugetul de stat. Evaziunea fiscala se ridica la 10,3% din PIB in anul 2010, conform ultimelor date disponibile, din care cea mai mare parte provine din munca la negru (5,9% din PIB) si TVA (3,6% din PIB). Pentru mai multe detalii, vezi tabelul IX din Anexa 1 – „Tabloul de bord al economiei romanesti”.
Romanii nu castiga in medie cu nimic mai mult dupa cresterea salariala bugetara, in timp ce cresterile de preturi au depasit asteptarile in anul 2012. Castigul salarial mediu net a ramas neschimbat, desi salariile bugetarilor au crescut cu 8% la mijlocul anului 2012. Astfel, daca in luna aprilie 2012, venitul mediu al unui salariat ajungea la 1.553 lei, in luna octombrie 2012 era aproape la fel, ba cu un leu mai mic, mai exact 1552 lei, conform ultimelor date oficiale ale INS.
Indexarea pensiilor in anul 2013 cu 5,7% este o obligatie legala. Un pensionar primeste cu doar 5 lei mai mult in trimestrul al treilea din anul 2012 comparativ cu primul trimestru al anului 2012. Daca pensia medie lunara a fost de 766 lei in trimestrul I din anul 2012, in al treilea trimestru a urcat la 771 lei.
Preturile au crescut puternic, iar puterea de cumparare s-a diminuat semnificativ. Inflatia a crescut de peste 2,5 ori in numai 7 luni, de la un nivel de 1,8% in aprilie 2012 la 4,56% in noiembrie 2012. Asta inseamna o scadere usturatoare a puterii de cumparare a romanilor. In luna noiembrie 2012 ne-am situat pe locul 2 in topul tarilor cu cea mai mare rata a inflatiei, dupa Ungaria. Inflatia anuala in Romania a fost aproape dubla fata de media europeana. Din pacate, nici in anul 2013 nu va fi mai bine. Comisia Nationala de Prognoza estimeaza o medie anuala a inflatiei de 4,9%, in tandem cu previziunile CE. Practic, in Romania inflatia creste cu 1,4 puncte procentuale in anul 2013 comparativ cu anul care tocmai s-a incheiat, in conditiile in care inflatia din zona euro si cea de la nivelul intregii UE este prognozata sa scada cu cate 0,7 puncte procentuale fiecare.
Niciun avans al exporturilor in anul 2012. Dinamica exporturilor ne semnaleaza gradul de competitivitate a economiei proprii. Ea trebuie corelata si cu dinamica deficitului comercial, adica diferenta dintre volumul exporturilor si al importurilor. Economia romaneasca a fost sustinuta masiv de exporturile record inregistrate in anul 2011(au crescut cu peste 21% fata de anul 2010). Drept urmare, ponderea exporturilor romanesti in totalul exporturilor globale a crescut usor, de la 0,32% in anul 2010 la 0,34% in anul 2011, conform ultimelor date oficiale disponibile.
Din pacate, ritmul nu a mai fost mentinut in anul 2012: exporturile au scazut cu 0,2% si au ajuns la 41,9 mld. euro in primele 11 luni din an comparativ cu aceeasi perioada din 2011. Importurile au ramas la aproximativ acelasi nivel ca anul trecut, de 50,6 mld. euro (au scazut cu 0,01%), daca pastram aceeasi perioada de raportare. Deficitul comercial a fost de 8,67 mld. euro, mai mare cu 68,9 mil. euro fata de cel inregistrat in primele 11 luni din anul 2011. O economie mica, cum este economia Romaniei, are nevoie de exporturi masive pentru a stimula cresterea economica in anii urmatori. Or, dependenta de piata comunitara in stagnare in anul 2013 nu ne ofera niciun motiv de optimism.
Anexa 1 – „Tabloul de bord al economiei romanesti” si Anexa 2 – „Puncte tari si slabe ale economiei romanesti” prezinta situatia amanuntita a economiei romanesti in context european, principalele evolutii si involutii.
Grija principala a guvernului Ponta ar trebui sa fie cresterea economica. Insa bugetul pentru anul 2013 este tinut sub cheie, iar noul Program de guvernare al USL este complet lipsit de credibilitate din cauza absentei unui calendar de implementare a masurilor promise. Anexa 3 – „Propuneri de crestere economica” sintetizeaza masurile de crestere economica implementate sub guvernarea PDL si a celor asumate prin programul de guvernare al PDL, comparativ cu declaratiile actualilor ministri USL si a propunerilor de crestere economica din programul de guvernare al USL.
4. Presiunile si riscurile europene
Butoiul cu pulbere la nivel european: rata somajului. Rata somajului in Romania a ajuns la 6,7% in luna noiembrie 2012. La nivel european, ne aflam pe locul 5 in UE intre tarile cu cele mai mici rate ale somajului, la o distanta considerabila fata de media europeana de 10,7%. Rata ridicata a somajului din tarile europene incepe sa trimita acasa romanii. Daca intoarcerea lor nu va avea loc dintr-o data si nu vom asista la o explozie a ratei somajului in lunile ce vor veni, ne putem astepta totusi la scaderea remitentelor, adica a sumelor de bani trimise acasa de romanii care lucreaza in strainatate. Vestile care sosesc din Europa pentru anul 2013 nu sunt deloc imbucuratoare. In zona euro, rata somajului va creste de la 11,3%, cat se estimeaza pentru acest an, la 11,8% in 2013, iar la nivelul intregii UE de la 10,5% la 10,9%.
Anul 2013 nu este lipsit de presiunile electorale si, implicit, economice europene. Alegerile parlamentare in februarie din Italia si cele federale in septembrie 2013 din Germania pot conduce la divizarea scenei politice, ceea ce va pune in pericol continuarea reformelor demarate. In plus, este plauzibil ca atentia asupra problemelor economice sa fie diminuata in favoarea campaniilor electorale. Euro-scepticismul englez ar putea sa duca pana la un referendum organizat in anul 2013 privind ramanerea Marii Britanii in spatiul comunitar, ceea ce pune presiune suplimentara pe politicile europene. La toate acestea se adauga problemele persistente pe plan intern ale statelor membre ale UE: ratele foarte ridicate ale somajului in Spania si Grecia, disputele asupra taxei pe veniturile mari in Franta, diferentele de opinie intre Franta si Germania pe marginea politicilor sociale europene ale viitorului, dar nu numai. In vederea continuarii reformei institutionale si a consolidarii fiscale, in anul 2013 se prefigureaza realizarea primei etape a Uniunii bancare in UE, mecanismul unic de supraveghere.
• Crestere economica considerabila pe termen lung si masuri ferme si transparente pentru a stimula aceasta crestere.
• Un buget public transparent care tine cont de realitatile economice si sociale, de obligatiile asumate de Romania fata de institutiile internationale, dar si de obligatiile noastre fata de generatiile viitoare.
Portretul economic al natiunii la inceputul anului 2013 si solutiile pentru accentuarea bunastarii romanilor sunt sintetizate in acest raport.
Raportul actual este structurat in patru prioritati ale anului 2013 si in trei anexe care sintetizeaza principalele evolutii si involutii economice:
1. Imprumutul de 20 miliarde euro de la FMI, CE si BM. Rambursarea datoriei in anul 2013
2. Adevarul privind absorbtia fondurilor europene
3. Cresterea economica, insuficienta pentru cresterea bunastarii
4. Presiunile si riscurile europene
Anexa 1. Tabloul de bord al economiei romanesti
Anexa 2. Puncte tari si puncte slabe in dinamica economica si sociala a Romaniei comparativ cu statele europene
Anexa 3. Propunerile de crestere economica lansate de partidele politice
USL nu beneficiaza de o perioada de gratie. Guvernarea s-a schimbat in luna mai 2012, iar asteptarile romanilor sunt mari, puternic alimentate de promisiunile fara precedent lansate inainte si in timpul campaniei electorale. USL a incheiat demult perioada de gratie pe care o cere iarasi acum. Daca adaugam lunilor de haos politic minciunile electorale nemaiintalnite pana acum vom ajunge la tabloul exact al iresponsabilitatii politice. USL a scufundat cresterea economica 2012 si „a pregatit” economia romaneasca a anului 2013 cu minciuni. Guvernarea USL penduleaza intre minciuna si iresponsabilitate de sapte luni. Aceste jocuri nu se fac in fruntea tarii.
1. Imprumutul de 20 miliarde euro de la FMI, CE si BM. Rambursarea datoriei in anul 2013
In anul 2009, pe fondul crizei economice severe, Romania a angajat un imprumut cu institutiile internationale – FMI, CE si Banca Mondiala (BM) – in valoare de 20 miliarde euro. BNR a recunoscut, prin vocea consilierul Adrian Vasilescu, ca stia inca din anul 2008 ca Romania avea nevoie de acest acord, dar ca anuntul nu a fost facut public intrucat anul 2008 era an electoral. Asadar, era o certitudine ca Romania nu se mai putea imprumuta la costuri rezonabile inca din anul 2008. Cu toate acestea, banii obtinuti din privatizarea BCR, veniturile bugetare in ansamblu, au fost irosite in deplina cunostinta sub semnatura fostului ministru de finante, Varujan Vosganian. Responsabilitatea gestiunii proaste a guvernului Tariceanu, sustinut de catre PSD, nu a fost niciodata asumata public.
Anul 2012 este primul an in care a inceput rambursarea datoriei angajate prin acordul incheiat in anul 2009 cu FMI, CE si BM, cu o prima transa de peste 1,5 mld. euro. Din aceasta suma, cea mai mare parte a revenit BNR: 1,4 mld. euro, iar restul de 125 mil. euro a revenit Ministerului Finantelor Publice (MFP).
Pentru anul 2013, avem de rambursat 4,95 mld. euro. Din aceasta suma, cea mai mare parte revine tot BNR: 3,97 mld. euro, iar restul de 977 mil. euro revine Ministerului Finantelor Publice.
In anul 2014 vom da inapoi cea mai mare transa, in valoare de 5,14 mld. euro, din care BNR va rambursa 4,13 mld. euro, iar Guvernul putin peste 1 mld. euro.
In urmatorii ani, rambursarile scad sub 1,7 mld. euro.
Cea mai mare parte, de 11,1 mld. euro, a ajuns la BNR (de la FMI) si nu ridica probleme la restituire, nici nu pune presiune pe bugetul public. In cazul BNR, rambursarea va avea loc din rezervele internationale, care se ridica la 35,4 mld. euro la 31 decembrie 2012. Vestea buna este ca volumul acestora acopera 7,3 luni de importuri la 31 octombrie 2012, adica peste pragul de 6 luni de importuri – nivelul teoretic recomandat de confort. Valorificarea de catre BNR a rezervelor in valuta se face la dobanzi mici datorita situatiei de pe pietele financiare care opereaza cu dolari si euro.
Restul de 9,27 mld. euro revine Guvernului si necesita atentie suplimentara. Imprumutul de la FMI se ridica la 2,27 mld. euro, de la CE s-au imprumutat 5 mld. euro, iar de la BM un miliard euro. Rambursarile MFP catre CE incep abia din anul 2015.
O analiza mai detaliata a sumelor anuale de rambursat din imprumutul Romaniei, impreuna cu evolutiile celorlalti indicatori economici, se regaseste in Anexa 1 – „Tabloul de bord al economiei romanesti”.
Datorii in crestere. Datoria externa totala – publica si privata – este de 99,15 mld. euro in luna octombrie 2012, fata de 96,95 mld. euro in aceeasi luna a anului anterior.
Serviciul datoriei externe, care reflecta valoarea de rambursat a ratelor la imprumuturile externe si dobanzile, comisioanele si alte cheltuieli de plata, a ajuns la 40,5 mld. euro in octombrie 2012, in crestere cu 9,6 mld. euro comparativ cu valoarea inregistrata la aceeasi data din anul 2011.
Arieratele bugetului general consolidat au reinceput sa creasca in 2012, dupa ce in anul 2011 ne-am incadrat in tintele stabilite cu FMI. In luna august au atins un maxim de 4,52 mld. lei, in special pe seama majorarii arieratelor la nivelul autoritatilor locale. Arieratele au inregistrat o crestere de la 3,45 mld. lei in aprilie 2012 la 4,1 mld. lei in septembrie 2012. Responsabilitatea generarii acestor arierate revine Guvernului Ponta.
Neindeplinirea angajamentelor asumate cu FMI ar putea sa ne coste incheierea unui nou acord preventiv si, prin urmare, scaderea credibilitatii Romaniei pe pietele financiare. Romania a acumulat intarzieri foarte mari in adoptarea reformelor convenite cu FMI si CE. In aceste conditii, o noua intelegere cu FMI este dificil de realizat. Romania are nevoie insa de credibilitate pe pietele financiare, iar imaginea buna pe care ne-am facut-o s-a datorat in mare parte acordului incheiat cu FMI.
Obiectivul acordului de imprumut, de a oferi bani pentru realizarea reformelor, a fost indeplinit, si a fost urmat de un acord de tip preventiv. Actualul acord preventiv cu FMI expira in luna aprilie 2013. Dupa cum ulciorul nu merge de multe ori la apa, tactica din trecut – prin care in cazul neindeplinirii conditiilor asumate se blocau tragerile, acordul era anulat si se incheia unul nou – nu mai poate fi folosita. Sub guvernarea Ponta, Romania nu si-a indeplinit obligatiile. Pentru a discuta despre stabilirea unui nou acord de tip preventiv, nemaifiind implicate imprumuturi efective, Romania trebuie sa dovedeasca si sa castige credibilitate prin indeplinirea propriilor obligatii. Altfel, prestigiul celor trei institutii internationale se deterioreaza si nu vor accepta un nou acord. Guvernarea USL a cuprins o perioada considerabila din derularea acordului de tip preventiv. Dar, chiar daca si-a asumat tinte si temene limita pentru reformele structurale, nici macar pe acelea nu le-a respectat.
Care sunt criteriile respectate din acordul cu institutiile internationale si unde pica Romania testul FMI?
Romania a reusit sa numeasca in timp util manageri privati pentru companiile TAROM, CFR Infrastructura, Administratia Canalelor Navigabile Constanta si Administratia Porturilor Maritime Constanta (succese relative, intrucat chiar si aceste procese au fost politizate) si sa respecte termenul de lansare a licitatiei pentru vanzarea a 15% din actiunile detinute de stat la Transgaz in septembrie 2012.
In plus, pretul la gazele naturale a crescut cu 5% pentru consumatorii privati si cu 10% pentru cei industriali de la jumatatea lui septembrie 2012.
Cele mai multe amanari de termene si nerespectari ale datelor limita sunt inregistrate in privinta companiilor de stat. Potrivit angajamentelor asumate, astazi ar fi trebuit sa avem manageri privati la 57 de companii de stat. Guvernul a numit noi echipe de manageri doar in cazul a 4 companii.
Hidroelectrica ar fi trebuit sa fie prima companie cu conducere privata, insa procedura a fost amanata ca urmare a intrarii in insolventa a producatorului in luna iunie 2012. Companiile Electrica Furnizare si Complexul Energetic Oltenia, CFR Marfa, CFR Calatori ar fi trebuit sa aiba management privat pana la finele lunii septembrie, insa procedura a fost amanata pentru luna martie 2013. Pentru Romgaz, Nuclearelectrica si Transgaz termenul era finele acestui an; nici din aceste angajamente nu a fost realizat nimic. La toate acestea se adauga esecul rasunator al privatizarii Oltchim. Compania Nationala Autostrazi si Drumuri Nationale, Compania Nationala Telecomunicatii C.F.R., Societatea Electrificare C.F.R. si Metrorex sunt alte companii pentru care inca nu s-a luat decizia componentei consiliilor de administratie. Privatizarea a 20% din actiunile societatii TAROM, cu termen de realizare la mijlocul lunii noiembrie, a fost amanata pentru martie 2013. La fel, privatizarea pachetului majoritar al societatii „CFR Marfa”, care trebuia efectuata pana la 15 decembrie 2012, a fost amanata pentru luna iulie 2013.
Reforma Sanatatii continua sa se afle pe masa negocierilor. In anul 2012, desi au fost lansate in dezbatere publica doua proiecte de lege, nici unul nu a fost implementat. Mai grav este ca nimic din ce a fost discutat tot anul trecut nu va fi respectat. Noul Ministru al Sanatatii, Eugen Nicolaescu, sustine ca va propune delegatiei FMI, CE si BM un calendar al modificarilor Legii privind reforma in sanatate si ca pana la 30 aprilie va fi stabilit pachetul serviciilor medicale de baza. In plus, Ministerul Sanatatii nu a reusit inca sa faca publice pe site-ul propriu situatiile financiare ale spitalelor publice din tara.
2. Adevarul privind fondurile europene: absorbtia a tras pe linie moarta
Rata absorbtiei a crescut de la 7,46% la sfarsitul lunii aprilie 2012 la 9,67% in luna iulie 2012, reactie inertiala ce tine de rambursarile CE pentru proiectele finantate cu bani europeni.
Ulterior, procesul de absorbtie a banilor europeni s-a blocat la 9,72% la sfarsitul lunii noiembrie 2012. Guvernul Ponta a fost mustrat pentru nepasarea de care a dat dovada in absorbtia banilor europeni o data cu blocarea fondurilor pentru o parte a programelor romanesti. Mii de romani, incepand de la micile firme care au contractat proiecte si pana la studentii care nu si-au mai primit bursele, au avut de suferit. Desi premierul Ponta a dat dovada de un superoptimism privind deblocarea fondurilor, niciun euro in plus nu a fost primit in luna noiembrie 2012, conform ultimelor date oficiale disponibile.
In aceste conditii, perspectivele pentru anul 2013 sunt sumbre. Ultima noutate in domeniu se inscrie tot pe lista neagra: rambursarile pentru unele programe din fonduri europene nu vor fi platite de Comisia Europeana anul acesta. Inseamna un buget saracit pentru anul 2013, perspective reduse de crestere economica si un nou semnal de avertizare pentru guvernul Ponta.
3. Cresterea economica, insuficienta pentru cresterea bunastarii
Semnal ingrijorator: cresterea economica in anul 2012 se inscrie intre 0,2% si 0,4%, nicidecum la nivelul optimist anuntat de Guvernul Ponta. Cresterea economica a incetinit semnificativ in ultimele 8 luni ale anului 2012. Comparativ cu inceputul anului 2012, in care intram cu o crestere economica prognozata la 2,5%, inceputul anului 2013 sta sub semnul unei stagnari economice a anului 2012 (conform celor mai pesimiste scenarii) si a unei cresteri foarte reduse, de 0,4%, in anul 2012 (conform senariului optimist). Astazi, ca urmare a declinului inregistrat de principalele sectoare economice in ultimele 8 luni fata de trendul pozitiv manifestat de acestea in perioada ianuarie-mai 2012, ne asteptam la o crestere moderata a PIB in 2012 de 0,3%-0,4% conform estimarilor PDL, comparativ cu tinta asumata de guvernul Ponta de 1,7% crestere PIB in strategia fiscal-bugetara.
Guvernul Ponta nu a reusit sa relanseze productia industriala, care a inregistrat o crestere moderata de 0,3% in perioada mai-noiembrie 2012 fata de perioada corespunzatoare a anului anterior si de numai 0,2% in anul 2012 fata de 2011. Practiv, guvernul Ponta nu si-a realizat obiectivul, daca luam in considerare tinta asumata de crestere cu 1,9% a productiei industriale. De asemenea, activitatea din domeniul energiei electrice, termice, gaze si-a incetinit rapid ritmul de crestere, ajungand chiar la valori negative in octombrie-noiembrie. Prabusirea lucrarilor de constructii este fara precedent: de la o tinta de crestere de 2,7% pentru anul 2012, constructiile s-au majorat nesemnificativ, cu doar 0,2%. Constructiile noi, care au avut o crestere medie de peste 20% in guvernul Ungureanu, si-au redus rapid ritmul in guvernarea Ponta la o medie de 5%. Ba mai mult, in lunile octombrie-noiembrie se observa trecerea catre ritmuri negative. Componente importante ale cererii si-au diminuat ritmul de crestere a volumului cifrei de afaceri in timpul guvernarii Ponta. Este vorba de comertul cu autovehicule, serviciile de transport si comunicatii, care vor incheia anul 2012 cu o reducere a volumului cifrei de afaceri comparativ cu 2011.
Toate acestea sunt doar cateva semnale de alarma ale derapajului economiei, cu efecte negative si pentru anul 2013. Prin urmare, pentru acest an ne asteptam la o crestere a PIB cu 1,5%, in conditiile mentinerii politicilor guvernamentale actuale.
Perspectivele anului 2013 sunt alarmante pentru ca nu se intrevede nicio masura ferma pentru relansarea viguroasa a cresterii economice, in pofida promisiunilor competitorilor electorali. Anul 2013 nu va fi prea bun nici pentru economia europeana. La sfarsit de an 2012, scaderea UE este prognozata la 0,3% din PIB, iar cea din zona euro la 0,4% din PIB. Zona euro va intra cu stangul in anul ce urmeaza. Prognozele arata o crestere economica anemica, de doar 0,1% pentru zona euro si de 0,4% pentru UE, relansarea economica fiind asteptata abia in a doua jumatate a lui 2013. Legata de marea corabie europeana, barca romaneasca sta sub norii amenintatori de furtuna de deasupra statelor Uniunii.
Cresterea taxelor nu este o solutie pentru stimularea cresterii economice, data fiind dimensiunea ridicata a evaziunii fiscale din Romania. Mai degraba se poate miza pe spatiul care exista pentru imbunatatirea colectarii veniturilor la bugetul de stat. Evaziunea fiscala se ridica la 10,3% din PIB in anul 2010, conform ultimelor date disponibile, din care cea mai mare parte provine din munca la negru (5,9% din PIB) si TVA (3,6% din PIB). Pentru mai multe detalii, vezi tabelul IX din Anexa 1 – „Tabloul de bord al economiei romanesti”.
Romanii nu castiga in medie cu nimic mai mult dupa cresterea salariala bugetara, in timp ce cresterile de preturi au depasit asteptarile in anul 2012. Castigul salarial mediu net a ramas neschimbat, desi salariile bugetarilor au crescut cu 8% la mijlocul anului 2012. Astfel, daca in luna aprilie 2012, venitul mediu al unui salariat ajungea la 1.553 lei, in luna octombrie 2012 era aproape la fel, ba cu un leu mai mic, mai exact 1552 lei, conform ultimelor date oficiale ale INS.
Indexarea pensiilor in anul 2013 cu 5,7% este o obligatie legala. Un pensionar primeste cu doar 5 lei mai mult in trimestrul al treilea din anul 2012 comparativ cu primul trimestru al anului 2012. Daca pensia medie lunara a fost de 766 lei in trimestrul I din anul 2012, in al treilea trimestru a urcat la 771 lei.
Preturile au crescut puternic, iar puterea de cumparare s-a diminuat semnificativ. Inflatia a crescut de peste 2,5 ori in numai 7 luni, de la un nivel de 1,8% in aprilie 2012 la 4,56% in noiembrie 2012. Asta inseamna o scadere usturatoare a puterii de cumparare a romanilor. In luna noiembrie 2012 ne-am situat pe locul 2 in topul tarilor cu cea mai mare rata a inflatiei, dupa Ungaria. Inflatia anuala in Romania a fost aproape dubla fata de media europeana. Din pacate, nici in anul 2013 nu va fi mai bine. Comisia Nationala de Prognoza estimeaza o medie anuala a inflatiei de 4,9%, in tandem cu previziunile CE. Practic, in Romania inflatia creste cu 1,4 puncte procentuale in anul 2013 comparativ cu anul care tocmai s-a incheiat, in conditiile in care inflatia din zona euro si cea de la nivelul intregii UE este prognozata sa scada cu cate 0,7 puncte procentuale fiecare.
Niciun avans al exporturilor in anul 2012. Dinamica exporturilor ne semnaleaza gradul de competitivitate a economiei proprii. Ea trebuie corelata si cu dinamica deficitului comercial, adica diferenta dintre volumul exporturilor si al importurilor. Economia romaneasca a fost sustinuta masiv de exporturile record inregistrate in anul 2011(au crescut cu peste 21% fata de anul 2010). Drept urmare, ponderea exporturilor romanesti in totalul exporturilor globale a crescut usor, de la 0,32% in anul 2010 la 0,34% in anul 2011, conform ultimelor date oficiale disponibile.
Din pacate, ritmul nu a mai fost mentinut in anul 2012: exporturile au scazut cu 0,2% si au ajuns la 41,9 mld. euro in primele 11 luni din an comparativ cu aceeasi perioada din 2011. Importurile au ramas la aproximativ acelasi nivel ca anul trecut, de 50,6 mld. euro (au scazut cu 0,01%), daca pastram aceeasi perioada de raportare. Deficitul comercial a fost de 8,67 mld. euro, mai mare cu 68,9 mil. euro fata de cel inregistrat in primele 11 luni din anul 2011. O economie mica, cum este economia Romaniei, are nevoie de exporturi masive pentru a stimula cresterea economica in anii urmatori. Or, dependenta de piata comunitara in stagnare in anul 2013 nu ne ofera niciun motiv de optimism.
Anexa 1 – „Tabloul de bord al economiei romanesti” si Anexa 2 – „Puncte tari si slabe ale economiei romanesti” prezinta situatia amanuntita a economiei romanesti in context european, principalele evolutii si involutii.
Grija principala a guvernului Ponta ar trebui sa fie cresterea economica. Insa bugetul pentru anul 2013 este tinut sub cheie, iar noul Program de guvernare al USL este complet lipsit de credibilitate din cauza absentei unui calendar de implementare a masurilor promise. Anexa 3 – „Propuneri de crestere economica” sintetizeaza masurile de crestere economica implementate sub guvernarea PDL si a celor asumate prin programul de guvernare al PDL, comparativ cu declaratiile actualilor ministri USL si a propunerilor de crestere economica din programul de guvernare al USL.
4. Presiunile si riscurile europene
Butoiul cu pulbere la nivel european: rata somajului. Rata somajului in Romania a ajuns la 6,7% in luna noiembrie 2012. La nivel european, ne aflam pe locul 5 in UE intre tarile cu cele mai mici rate ale somajului, la o distanta considerabila fata de media europeana de 10,7%. Rata ridicata a somajului din tarile europene incepe sa trimita acasa romanii. Daca intoarcerea lor nu va avea loc dintr-o data si nu vom asista la o explozie a ratei somajului in lunile ce vor veni, ne putem astepta totusi la scaderea remitentelor, adica a sumelor de bani trimise acasa de romanii care lucreaza in strainatate. Vestile care sosesc din Europa pentru anul 2013 nu sunt deloc imbucuratoare. In zona euro, rata somajului va creste de la 11,3%, cat se estimeaza pentru acest an, la 11,8% in 2013, iar la nivelul intregii UE de la 10,5% la 10,9%.
Anul 2013 nu este lipsit de presiunile electorale si, implicit, economice europene. Alegerile parlamentare in februarie din Italia si cele federale in septembrie 2013 din Germania pot conduce la divizarea scenei politice, ceea ce va pune in pericol continuarea reformelor demarate. In plus, este plauzibil ca atentia asupra problemelor economice sa fie diminuata in favoarea campaniilor electorale. Euro-scepticismul englez ar putea sa duca pana la un referendum organizat in anul 2013 privind ramanerea Marii Britanii in spatiul comunitar, ceea ce pune presiune suplimentara pe politicile europene. La toate acestea se adauga problemele persistente pe plan intern ale statelor membre ale UE: ratele foarte ridicate ale somajului in Spania si Grecia, disputele asupra taxei pe veniturile mari in Franta, diferentele de opinie intre Franta si Germania pe marginea politicilor sociale europene ale viitorului, dar nu numai. In vederea continuarii reformei institutionale si a consolidarii fiscale, in anul 2013 se prefigureaza realizarea primei etape a Uniunii bancare in UE, mecanismul unic de supraveghere.
