Titlul de personalitatea anului 2012 in sanatate trebuie conferit, in opinia mea, „ministrului Sanatatii”, cu precizarea ca in mod exceptional aceasta demnitate trebuie conferita doar pentru trimestrul IV, cand la conducere s-au insiruit trei inalti functionari, prin urmare cu ghilimelele de rigoare. „Ministrul Sanatatii" merita acest titlu pentru simplul motiv ca toti cei trei conducatori ai portofoliului care s-au succedat in ultimele luni din an pot fi cel mai bine descrisi de vocabularul celor care observa fenomenele din sanatate drept curajosi.
Dupa 20 de ani petrecuti in serviciul sistemului sanitar din Romania am inteles - asa cum au priceput de altfel multi dintre cei care activeaza in slujba sanatatii, care nu se lasa distrasi de pretextul complexitatilor, dificultatilor sau al tehnicalitatilor si care doresc o reparatie pe termen lung - ca nu de reformare este nevoie pentru a sustenabiliza sistemul, ci de curaj. Curaj pentru a aplica ferm legile deja existente, a administra acolo unde este cazul finisaje si modernizari in legislatia secundara si tertiara si a curma lungul sir de suprareglementari experimentale care au vulnerabilizat si au deteriorat sistemul. Curaj pentru a admite existenta lor si, in cele din urma, a stopa risipa, frauda si coruptia, adversarii necrutatori ai ajungerii banului public la destinatar. Curaj pentru a implementa o serie de masuri tactice simple, identificate de altfel de angajamentele din acordurile cu acea troica a creditorilor, pentru a gestiona mai eficient alocarea, consumul si controlul consumului de resurse. Si, nu in ultimul rand, curaj pentru a pregati o analiza temeinica a nevoilor si a prioritatilor reale de sanatate a populatiei, raportat la posibilitatile publice si private de finantare, a trasa directii strategice si planul de actiune pe termen lung si a asigura sprijinul politic cuprinzator pentru punerea in aplicare a proiectelor sistemice pana in 2020.
Am sa spun, in cele ce urmeaza, de ce cred ca toti cei trei ministri ai Sanatatii sunt curajosi, ridicandu-se astfel la inaltimea titlului. Victor Ponta a restaurat ierarhia nevoilor din sanatate, parand astfel ofensiva furibunda a unor interese comerciale care, sub pretextul intentiilor umanitare, au investit sute de mii de euro incercand sa intimideze autoritatile, in plina perioada electorala, pentru a desface sacul cu pomeni. Raed Arafat a redeschis topica licitatiilor nationale, solutie deranjanta pentru multi dar esentiala pentru a introduce criterii de standardizare in achizitiile publice; si iata ca dupa interventia lui cred ca s-a inteles, in fine, ca standardizarea ramane principala masura care ar putea frana frauda si risipa si ar creste competitivitatea serviciilor prestate. Eugen Nicolaescu a avut curaj in primul mandat, cand a initiat proiectul de analiza a starii de sanatate a populatiei. Daca era finalizat, aveam astazi foaia de parcurs necesara si o alta viziune despre nevoile din sanatate. Este curajos si acum, cand vorbeste despre provocarea data de nevoia de schimbare de paradigma in gestionarea sistemului contributiilor obligatorii de sanatate, in care cei care dau banii sunt tocmai cei care nu beneficiaza de sistem.
Personalitatea anului 2012, "ministrul Sanatatii" - chiar daca au fost trei - s-a bucurat de un sentiment de incredere si de popularitate nemaivazut pana in prezent. Provocarea pentru personalitatea anului 2012 este ca in 2013 sa traiasca si sa produca la inaltimea asteptarilor si a sperantelor care s-au pus in ea. Va fi extrem de greu, pentru ca la tot pasul vor fi binevoitori care vor sti mai bine ce este de facut si care vor ajuta, vor consilia, vor asista, vor sfatui intru repararea sistemului, in fapt in marea lor majoritate incercand sa-si satisfaca propriile interese si prioritati.
In concluzie, cele mai multe sanse de calificare ca personalitatea anului 2013 o are echipa ministeriala pe care o creeaza ministrul Eugen Nicolaescu, cea care va avea cea mai grea sarcina din 1999 incoace, de cand s-au introdus asigurarile de sanatate. Parte din sarcina acestei echipe ramane si un subiect national sensibil pentru a carui rezolvare este nevoie, de asemenea, de curaj, si anume repornirea Institului Cantacuzino.
Dupa 20 de ani petrecuti in serviciul sistemului sanitar din Romania am inteles - asa cum au priceput de altfel multi dintre cei care activeaza in slujba sanatatii, care nu se lasa distrasi de pretextul complexitatilor, dificultatilor sau al tehnicalitatilor si care doresc o reparatie pe termen lung - ca nu de reformare este nevoie pentru a sustenabiliza sistemul, ci de curaj. Curaj pentru a aplica ferm legile deja existente, a administra acolo unde este cazul finisaje si modernizari in legislatia secundara si tertiara si a curma lungul sir de suprareglementari experimentale care au vulnerabilizat si au deteriorat sistemul. Curaj pentru a admite existenta lor si, in cele din urma, a stopa risipa, frauda si coruptia, adversarii necrutatori ai ajungerii banului public la destinatar. Curaj pentru a implementa o serie de masuri tactice simple, identificate de altfel de angajamentele din acordurile cu acea troica a creditorilor, pentru a gestiona mai eficient alocarea, consumul si controlul consumului de resurse. Si, nu in ultimul rand, curaj pentru a pregati o analiza temeinica a nevoilor si a prioritatilor reale de sanatate a populatiei, raportat la posibilitatile publice si private de finantare, a trasa directii strategice si planul de actiune pe termen lung si a asigura sprijinul politic cuprinzator pentru punerea in aplicare a proiectelor sistemice pana in 2020.
Am sa spun, in cele ce urmeaza, de ce cred ca toti cei trei ministri ai Sanatatii sunt curajosi, ridicandu-se astfel la inaltimea titlului. Victor Ponta a restaurat ierarhia nevoilor din sanatate, parand astfel ofensiva furibunda a unor interese comerciale care, sub pretextul intentiilor umanitare, au investit sute de mii de euro incercand sa intimideze autoritatile, in plina perioada electorala, pentru a desface sacul cu pomeni. Raed Arafat a redeschis topica licitatiilor nationale, solutie deranjanta pentru multi dar esentiala pentru a introduce criterii de standardizare in achizitiile publice; si iata ca dupa interventia lui cred ca s-a inteles, in fine, ca standardizarea ramane principala masura care ar putea frana frauda si risipa si ar creste competitivitatea serviciilor prestate. Eugen Nicolaescu a avut curaj in primul mandat, cand a initiat proiectul de analiza a starii de sanatate a populatiei. Daca era finalizat, aveam astazi foaia de parcurs necesara si o alta viziune despre nevoile din sanatate. Este curajos si acum, cand vorbeste despre provocarea data de nevoia de schimbare de paradigma in gestionarea sistemului contributiilor obligatorii de sanatate, in care cei care dau banii sunt tocmai cei care nu beneficiaza de sistem.
Personalitatea anului 2012, "ministrul Sanatatii" - chiar daca au fost trei - s-a bucurat de un sentiment de incredere si de popularitate nemaivazut pana in prezent. Provocarea pentru personalitatea anului 2012 este ca in 2013 sa traiasca si sa produca la inaltimea asteptarilor si a sperantelor care s-au pus in ea. Va fi extrem de greu, pentru ca la tot pasul vor fi binevoitori care vor sti mai bine ce este de facut si care vor ajuta, vor consilia, vor asista, vor sfatui intru repararea sistemului, in fapt in marea lor majoritate incercand sa-si satisfaca propriile interese si prioritati.
In concluzie, cele mai multe sanse de calificare ca personalitatea anului 2013 o are echipa ministeriala pe care o creeaza ministrul Eugen Nicolaescu, cea care va avea cea mai grea sarcina din 1999 incoace, de cand s-au introdus asigurarile de sanatate. Parte din sarcina acestei echipe ramane si un subiect national sensibil pentru a carui rezolvare este nevoie, de asemenea, de curaj, si anume repornirea Institului Cantacuzino.
