Exista manageri sau antreprenori confirmati de catre piata care trateaza creativitatea ca pe un frate debil al inovatiei. Al Inovatiei cu I mare, Cea care presupune proprietate asupra patentelor, secret tehnologic, investitii majore de timp si bani, adica, implementare cu orice pret. Inclusiv cel al ratiunii.
Creativitatea este inteleasa ca o fuga boema de idei, idei care nu valoreaza nimic netransformate rapid in produse, bunuri, servicii si, evident, bani. Este genul de viziune capitalista bruta care da limitele unei gandiri de business formata inainte de 2000, “gandirea Nokia” cum imi place sa-i spun. Nokia avea in anii ‘90 totul: brandul cel mai popular, tehnologia de varf, inginerii faimosi si o varietate de aparate care ar fi trebuit sa multumeasca piata pe vecie. Adica, un avans detasat dat de un numar record de cai putere. Ii lipsea un lucru: caii verzi de pe pereti. Exact caii verzi pe pereti la care visa piata. In lipsa de visatori si creativi, Nokia nu a inteles fantasmele pietei care nu-si mai dorea telefoane la care sa vorbeasca, ci telefoane pe care sa asculte muzica, pe care sa le mangaie cu degetul in momentele de anxietate. Cand Nokia a psihanalizat visele pietei, era deja prea tarziu, Apple si Samsung isi inhamasera deja caii putere in urma cailor verzi furandu-i cel mai de pret asset - legitimitatea.
Inovatia tehnologica, fie ea si implementata cu succes, nu are nicio valoare daca nu indeplineste doua criterii: sa raspunda unei nevoi reale prezente si sa fie validata de comunitate. Asta fac ideile bune, solutiile creative in business, gasesc o intrebare valida din partea clientilor si-i ofera, la timp, un “A-ha!” memorabil si imbatabil. Producatorii de televizoare se chinuiesc sa reactiveze piata lansand tehnologii “revolutionare” pe banda: Full HD 3-D, 4k OLED, Moth Eye, o gramada de nume de cod pentru lucruri de care nu are nevoie nimeni de fapt. Sunt inovativi tehnologic, implementeaza impecabil, dar nu raspund niciunei nevoi reale. Piata este a celor care au visat la tablete care fac de toate, a creativilor care au asteptat ca tehnologia sa fie gata pentru visul lor maret. Tehnologia pe care urmeaza sa o cumpere sau sa o inchirieze de la altii, la momentul potrivit. Gorilla Glass a devenit standard pentru ecranele de smartphone-uri nu pentru ca era o inovatie tehnologica dedicata acestui domeniu. Pana sa-si dea seama Jobs ca materialul in cauza este bun pentru telefonul perfect la care visa, aluminosilicatii erau o bizarerie folosita pentru masini de curse si avioane.
Nevoia si legitimitatea in fata consumatorilor a validat inovatia tehnologica, nu invers. Caii verzi de pe pereti au domesticit caii putere, nu invers.
Daca pui implementarea inaintea ideii, adica a nevoii si legitimitatii, stagnezi sau esuezi rasunator. In epoca open source, cand informatia si tehnologia e din ce in ce mai transparenta si disponibila, inovatia autentica poate fi un simplu remix creativ, combinarea ingenioasa a elementelor unui puzzle pentru a transforma un vis in realitate. Resursele tehnologice exista si, la nevoie, se pot activa. La nevoie! Iar implementarea nu inseamna neaparat timp si bani, ci doar gandire creativa tradusa rapid in inovatie. Facturile tiparite si completate de mana au fost inlocuite, de ceva vreme, de Exceluri ce comunica intre ele si pot tine un registru de casa automat. Softurile piratate sau costisitoare Microsoft ori Adobe folosite de secretare pentru ppt-uri cu pisici s-au mutat gratuit pe Google Drive sau pe GNU. Daca nu ai banii pentru sedii, externalizezi sau alegi un spatiu comun de munca inchiriat pe abonament. Majoritatea lucrurilor pe care trebuia sa le detii pot fi inchiriate online sau offline, abonamentul bate patentul si capitalul intelectual este uneori mai solvabil decat cel material.
Nu poti concluziona ca o idee este inutila doar pentru ca proprietarul ei nu se repede sa o implementeze, la fel cum nu poti respinge o tehnologie pentru ca nu este dorita acum. Creativitatea si inovatia genereaza valoare in timp si la timpul lor. Sa fii primul nu mai este o garantie. Conteaza sa iti alegi cursa corecta si sa te asiguri ca te astepta cineva la linia de sosire.
De citit pe indelete: Apropos, Apple avea primele schite de iPad de prin anii 2000. Nu s-au grabit sa implementeze ideea, nici cu lansarea produsului, pana cand nu au fost siguri ca publicul s-a indragostit suficient de iPhone si de multitouch. S-au grabit, in schimb, sa porneasca razboiul patentelor, poate singura miscare retrograda a unei dintre cele mai inovative companii. Dar despre asta vom discuta alta data.
Creativitatea este inteleasa ca o fuga boema de idei, idei care nu valoreaza nimic netransformate rapid in produse, bunuri, servicii si, evident, bani. Este genul de viziune capitalista bruta care da limitele unei gandiri de business formata inainte de 2000, “gandirea Nokia” cum imi place sa-i spun. Nokia avea in anii ‘90 totul: brandul cel mai popular, tehnologia de varf, inginerii faimosi si o varietate de aparate care ar fi trebuit sa multumeasca piata pe vecie. Adica, un avans detasat dat de un numar record de cai putere. Ii lipsea un lucru: caii verzi de pe pereti. Exact caii verzi pe pereti la care visa piata. In lipsa de visatori si creativi, Nokia nu a inteles fantasmele pietei care nu-si mai dorea telefoane la care sa vorbeasca, ci telefoane pe care sa asculte muzica, pe care sa le mangaie cu degetul in momentele de anxietate. Cand Nokia a psihanalizat visele pietei, era deja prea tarziu, Apple si Samsung isi inhamasera deja caii putere in urma cailor verzi furandu-i cel mai de pret asset - legitimitatea.
Inovatia tehnologica, fie ea si implementata cu succes, nu are nicio valoare daca nu indeplineste doua criterii: sa raspunda unei nevoi reale prezente si sa fie validata de comunitate. Asta fac ideile bune, solutiile creative in business, gasesc o intrebare valida din partea clientilor si-i ofera, la timp, un “A-ha!” memorabil si imbatabil. Producatorii de televizoare se chinuiesc sa reactiveze piata lansand tehnologii “revolutionare” pe banda: Full HD 3-D, 4k OLED, Moth Eye, o gramada de nume de cod pentru lucruri de care nu are nevoie nimeni de fapt. Sunt inovativi tehnologic, implementeaza impecabil, dar nu raspund niciunei nevoi reale. Piata este a celor care au visat la tablete care fac de toate, a creativilor care au asteptat ca tehnologia sa fie gata pentru visul lor maret. Tehnologia pe care urmeaza sa o cumpere sau sa o inchirieze de la altii, la momentul potrivit. Gorilla Glass a devenit standard pentru ecranele de smartphone-uri nu pentru ca era o inovatie tehnologica dedicata acestui domeniu. Pana sa-si dea seama Jobs ca materialul in cauza este bun pentru telefonul perfect la care visa, aluminosilicatii erau o bizarerie folosita pentru masini de curse si avioane.
Nevoia si legitimitatea in fata consumatorilor a validat inovatia tehnologica, nu invers. Caii verzi de pe pereti au domesticit caii putere, nu invers.
Daca pui implementarea inaintea ideii, adica a nevoii si legitimitatii, stagnezi sau esuezi rasunator. In epoca open source, cand informatia si tehnologia e din ce in ce mai transparenta si disponibila, inovatia autentica poate fi un simplu remix creativ, combinarea ingenioasa a elementelor unui puzzle pentru a transforma un vis in realitate. Resursele tehnologice exista si, la nevoie, se pot activa. La nevoie! Iar implementarea nu inseamna neaparat timp si bani, ci doar gandire creativa tradusa rapid in inovatie. Facturile tiparite si completate de mana au fost inlocuite, de ceva vreme, de Exceluri ce comunica intre ele si pot tine un registru de casa automat. Softurile piratate sau costisitoare Microsoft ori Adobe folosite de secretare pentru ppt-uri cu pisici s-au mutat gratuit pe Google Drive sau pe GNU. Daca nu ai banii pentru sedii, externalizezi sau alegi un spatiu comun de munca inchiriat pe abonament. Majoritatea lucrurilor pe care trebuia sa le detii pot fi inchiriate online sau offline, abonamentul bate patentul si capitalul intelectual este uneori mai solvabil decat cel material.
Nu poti concluziona ca o idee este inutila doar pentru ca proprietarul ei nu se repede sa o implementeze, la fel cum nu poti respinge o tehnologie pentru ca nu este dorita acum. Creativitatea si inovatia genereaza valoare in timp si la timpul lor. Sa fii primul nu mai este o garantie. Conteaza sa iti alegi cursa corecta si sa te asiguri ca te astepta cineva la linia de sosire.
De citit pe indelete: Apropos, Apple avea primele schite de iPad de prin anii 2000. Nu s-au grabit sa implementeze ideea, nici cu lansarea produsului, pana cand nu au fost siguri ca publicul s-a indragostit suficient de iPhone si de multitouch. S-au grabit, in schimb, sa porneasca razboiul patentelor, poate singura miscare retrograda a unei dintre cele mai inovative companii. Dar despre asta vom discuta alta data.
