Banca Centrala din Romania, BNR, ar trebui sa tinteasca Produsul Intern Brut Nominal (PIBN) cu o tinta situata la 7%, echivalentul de exemplu al unei cresteri reale a PIB-ului de 4% si al unei rate de inflatie de 3%.
PIB-ul Nominal, in aceasta maniera de a privi lucrurile, combina o variabila “reala”, PIB-ul Real, cu una “nominala”, masura cresterii preturilor. La tintirea inflatiei, inflexibila si nediscriminata, s-a vazut cum poate fi manipulat procesul si cum se afecteaza profund economia reala din incercarea de a tinti o variabila “nominala”. Desigur daca BNR ar face o tintire “flexibila” a inflatiei, altfel ar sta lucrurile cu economia Romaniei.
Politica monetara si de credit afecteaza economia reala.
Tintirea PIB-ului nominal de catre BNR presupune folosirea instrumentelor de politica monetara si de credit sau doar a unei “reguli simple” astfel incat PIB-ul Nominal al Romaniei sa creasca intr-un ritm predeterminat ori sa creasca de-a lungul unei traiectorii stabile si predictibile.
Avantajele pentru economia Romaniei generate de un astfel de regim de politica monetara si de credit sunt multiple: 1) poate preveni majoritate recesiunilor determinate de o scadere in cererea agregata; 2) BNR va actiona pentru a diminua efectele unei recesiuni / stagnari economice si nu prentru a le amplifica; 3) politica BNR va fi aliniata cu politica Guvernului si nu va actiona ca o frina pentru cresterea economica; 4) impreuna cu politica Guvernului, politica BNR va actiona ca si stabilizator si nu amplificatory al ciclurilor economice; 5) gestioneaza mai bine recesiunile provocate de un soc asupra variabilelor reale e.g. o scadere abrupta a productiei de petrol; 6) gestioneaza mai bine socurile reale positive e.g. o crestere a productivitatii mai mare decat anticipata; 7) stabilizarea cererii aggregate va determina diminuarea volatilitatii investitionale a companiilor; 8) reduce incertitudinea legata de evolutia economiei si contribuie la bunastarea cetatenilor si prin diminuarea stresului legat de mersul economiei nationale; 9) evita tintirea doar a unei variabile “nominale” usor manipulabile cu efecte asupra economiei reale.
Tinta pentru PIB-ul Nominal ar trebui sa fie in cazul Romaniei de 7%.
Aceasta tinta poate fi atinsa si cu o crestere reala a PIB-ului de 4% si cu o inflatie de 3% dar si cu o inflatie de 2% si cu o crestere reala de 5%. Tintirea se poate face in termeni de nivel sau de rata de crestere. Tintirea nivelului de 7% spre deosebire de ritmul de crestere de 7% presupune ca daca intr-un an cresterea PIB-ului Nominal a fost de 6%, anul urmator cresterea trebuie sa fie de 8% pentru a nu se departa de la traiectoria de 7%.
Tintirea inflatiei de maniera in care o realizeaza BNR (cu ancora suplimentara de curs de schimb si cu tinta de inflatie prea redusa in loc de a tinti 4%, conform Regulei lui ‘44) este inoportuna pentru economia Romaniei: 1) Tinta de inflatie a fost ratata in 6 din 8 ani; 2) Recesiunea a fost declansata, adancita si stagnarea mentinuta datorita politciii monetare si de credit;3) Eurizarea economiei Romaniei a fost generata de motivatia personala a unor decidenti din BNR de a intra in zona euro in 2015.
Regula lui ’44 nu este explicit imbratisata de BNR dar evolutia economiei situeaza indicatorii realizati exact in plaja acestei Reguli. Altfel spus economia se echilibreaza dinamic dupa socuri exogene sau induse de politici inopotrtune exact in aceasta zona. Mai mult despre Regula lui ’44 in “Regula ’44 și creșterea economic” si in “Regula lui 44″.
Despre politica BNR de tintire a inflatiei fara nuante si pierderile aduse economiei reale am scris in “Cite miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie” , “Trichet, epigonii si ruperea de realitate”, “Noua osardie a corifeilor economiei autohtone: o inflatie foarte scazuta”.
Masuri de politica monetara si de credit ale BNR care au amplificat ciclul economic si sporit volatilitata macroeconomica in perioada recenta sunt de exemplu:
- in 2007, BNR promovand o politica monetara si de credit ultraprociclica, a lasat cursul sa se aprecieze nenatural pana la 3,1 pe fondul liberalizarii creditarii si a mentinerii de dobanzi ridicate la lei; rezultatul, decimarea exportatorilor locali exact in momentul deschiderii pietelor, blocarea populatiei si a companiilor in credite in valuta la un curs mult apreciat fata de nivelul de echilibru
- in 2008, neglijand criza externa a continuat cresterea dobanzilor la lei, a denaturat canalul dobanzilor, a blocat creditarea printr-un nu regulament de creditare si a mentinut normele de provizionare si de restructurare anti business: rezultatul a fost precipitarea intrarii Romaniei in recesiune si acentuarea crizei economice
- din 2009 pana in 2013 a mentinut si introdus regulamente de creditare si de restructurare care au diminuat lichidiatea economei si apetitul de creditare, provizionarea nu este nici in acest moment aliniata la normele internationale, dobanzile, desi presiunile inflationiste s-au diminuat pe fondul deficitului de cerere alimentat de criza economica, sunt cele mai mari din Uniunea Europeana, licente noi nu sunt eliberate pentru a dinamiza concurenta si inventivitatea in piata.
Despre canalul dobanzilor in politica monetara a BNR am scris in “Duplicitatea… dobânzilor”, “BNR reduce catinel dobanda. Efectele in economie … peste un an”, “Dobânda și Nastratin Hogea (I)”, “Dobanda si Nastratin Hogea (II)”, “Impozite mai mari ? Nu. Dobinzi reale mai mici!”, “Zpada i creterea Schumpeterian a economie”
Despre cursul de schimb ca si ancora suplimentara in tintirea inflatiei practicata de BNR in “Un an nou, o int nou cu tent electoral”.
Tintirea de catre BNR a Produsului Intern Brut Nominal ar rezolva aceste probleme iar economia Romaniei ar putea sa revina la un ritm de crestere normal de 4-5% pe an fara frine din partea politicii monetare si de credit.
PIB-ul Nominal, in aceasta maniera de a privi lucrurile, combina o variabila “reala”, PIB-ul Real, cu una “nominala”, masura cresterii preturilor. La tintirea inflatiei, inflexibila si nediscriminata, s-a vazut cum poate fi manipulat procesul si cum se afecteaza profund economia reala din incercarea de a tinti o variabila “nominala”. Desigur daca BNR ar face o tintire “flexibila” a inflatiei, altfel ar sta lucrurile cu economia Romaniei.
Politica monetara si de credit afecteaza economia reala.
Tintirea PIB-ului nominal de catre BNR presupune folosirea instrumentelor de politica monetara si de credit sau doar a unei “reguli simple” astfel incat PIB-ul Nominal al Romaniei sa creasca intr-un ritm predeterminat ori sa creasca de-a lungul unei traiectorii stabile si predictibile.
Avantajele pentru economia Romaniei generate de un astfel de regim de politica monetara si de credit sunt multiple: 1) poate preveni majoritate recesiunilor determinate de o scadere in cererea agregata; 2) BNR va actiona pentru a diminua efectele unei recesiuni / stagnari economice si nu prentru a le amplifica; 3) politica BNR va fi aliniata cu politica Guvernului si nu va actiona ca o frina pentru cresterea economica; 4) impreuna cu politica Guvernului, politica BNR va actiona ca si stabilizator si nu amplificatory al ciclurilor economice; 5) gestioneaza mai bine recesiunile provocate de un soc asupra variabilelor reale e.g. o scadere abrupta a productiei de petrol; 6) gestioneaza mai bine socurile reale positive e.g. o crestere a productivitatii mai mare decat anticipata; 7) stabilizarea cererii aggregate va determina diminuarea volatilitatii investitionale a companiilor; 8) reduce incertitudinea legata de evolutia economiei si contribuie la bunastarea cetatenilor si prin diminuarea stresului legat de mersul economiei nationale; 9) evita tintirea doar a unei variabile “nominale” usor manipulabile cu efecte asupra economiei reale.
Tinta pentru PIB-ul Nominal ar trebui sa fie in cazul Romaniei de 7%.
Aceasta tinta poate fi atinsa si cu o crestere reala a PIB-ului de 4% si cu o inflatie de 3% dar si cu o inflatie de 2% si cu o crestere reala de 5%. Tintirea se poate face in termeni de nivel sau de rata de crestere. Tintirea nivelului de 7% spre deosebire de ritmul de crestere de 7% presupune ca daca intr-un an cresterea PIB-ului Nominal a fost de 6%, anul urmator cresterea trebuie sa fie de 8% pentru a nu se departa de la traiectoria de 7%.
Tintirea inflatiei de maniera in care o realizeaza BNR (cu ancora suplimentara de curs de schimb si cu tinta de inflatie prea redusa in loc de a tinti 4%, conform Regulei lui ‘44) este inoportuna pentru economia Romaniei: 1) Tinta de inflatie a fost ratata in 6 din 8 ani; 2) Recesiunea a fost declansata, adancita si stagnarea mentinuta datorita politciii monetare si de credit;3) Eurizarea economiei Romaniei a fost generata de motivatia personala a unor decidenti din BNR de a intra in zona euro in 2015.
Regula lui ’44 nu este explicit imbratisata de BNR dar evolutia economiei situeaza indicatorii realizati exact in plaja acestei Reguli. Altfel spus economia se echilibreaza dinamic dupa socuri exogene sau induse de politici inopotrtune exact in aceasta zona. Mai mult despre Regula lui ’44 in “Regula ’44 și creșterea economic” si in “Regula lui 44″.
Despre politica BNR de tintire a inflatiei fara nuante si pierderile aduse economiei reale am scris in “Cite miliarde de euro costa atingerea meteorica a unei tinte de inflatie” , “Trichet, epigonii si ruperea de realitate”, “Noua osardie a corifeilor economiei autohtone: o inflatie foarte scazuta”.
Masuri de politica monetara si de credit ale BNR care au amplificat ciclul economic si sporit volatilitata macroeconomica in perioada recenta sunt de exemplu:
- in 2007, BNR promovand o politica monetara si de credit ultraprociclica, a lasat cursul sa se aprecieze nenatural pana la 3,1 pe fondul liberalizarii creditarii si a mentinerii de dobanzi ridicate la lei; rezultatul, decimarea exportatorilor locali exact in momentul deschiderii pietelor, blocarea populatiei si a companiilor in credite in valuta la un curs mult apreciat fata de nivelul de echilibru
- in 2008, neglijand criza externa a continuat cresterea dobanzilor la lei, a denaturat canalul dobanzilor, a blocat creditarea printr-un nu regulament de creditare si a mentinut normele de provizionare si de restructurare anti business: rezultatul a fost precipitarea intrarii Romaniei in recesiune si acentuarea crizei economice
- din 2009 pana in 2013 a mentinut si introdus regulamente de creditare si de restructurare care au diminuat lichidiatea economei si apetitul de creditare, provizionarea nu este nici in acest moment aliniata la normele internationale, dobanzile, desi presiunile inflationiste s-au diminuat pe fondul deficitului de cerere alimentat de criza economica, sunt cele mai mari din Uniunea Europeana, licente noi nu sunt eliberate pentru a dinamiza concurenta si inventivitatea in piata.
Despre canalul dobanzilor in politica monetara a BNR am scris in “Duplicitatea… dobânzilor”, “BNR reduce catinel dobanda. Efectele in economie … peste un an”, “Dobânda și Nastratin Hogea (I)”, “Dobanda si Nastratin Hogea (II)”, “Impozite mai mari ? Nu. Dobinzi reale mai mici!”, “Zpada i creterea Schumpeterian a economie”
Despre cursul de schimb ca si ancora suplimentara in tintirea inflatiei practicata de BNR in “Un an nou, o int nou cu tent electoral”.
Tintirea de catre BNR a Produsului Intern Brut Nominal ar rezolva aceste probleme iar economia Romaniei ar putea sa revina la un ritm de crestere normal de 4-5% pe an fara frine din partea politicii monetare si de credit.
