Ce a lasat in urma Codul Insolventei

Decizia recenta a Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea Ordonantei de Urgenta nr. 91/2013 („Codul Insolventei”) a bulversat instante, companii si avocati deopotriva, conturand o situatie desprinsa parca dintr-o opera kafkiana si totodata incompatibila cu statutul de economie de piata moderna la care aspira Romania.

Pe scurt, este vorba despre povestea celor noua judecatori ai Curtii Constitutionale care incearca prin Decizia privind neconstitutionalitatea, in integralitatea lui, a Codului Insolventei sa repare graba unui Guvern care a vrut sa codifice peste noapte un domeniu esential pentru economia Romaniei.

Dupa cum s-a observat din presa sau din informarile trimise clientilor de avocatii de profil din piata, sfarsitul lunii octombrie si inceputul lunii noiembrie au fost marcate de doua evenimente importante pentru lumea de business din Romania. Astfel, pe data de 25 octombrie 2013 a intrat in vigoare noul Cod al Insolventei, iar 7 zile mai tarziu, pe 1 noiembrie 2013 Curtea Constitutionala publica in Monitorul Oficial al Romaniei decizia sa prin care a declarat Codul, in integralitatea sa, neconstitutional.

Cu alte cuvinte, am avut un Cod al Insolventei (nou) pentru perioada o perioada de 8 zile intre 25 octombrie si 1 noiembrie 2013. Este greu sa sintetizam toate consecintele acestor evenimente, iar presa - atat cea relevanta pentru mediul de afaceri, cat si cea tehnica/ juridica - abunda in pareri si informatii cu privire la evenimentele expuse mai sus.

Totul a fost declansat de comunicatul de presa al Curtii Constitutionale publicat pe 29 octombrie care anunta ca, in urma deliberarilor Curtii, Codul este considerat neconstitutional in integralitatea sa.

Surpriza care a creat cele mai ample comentarii a fost aceea ca decizia privind neconstitutionalitatea nu s-a limitat doar la articolele controversate - cel privind posibilitatea suspendarii licentei audiovizuale in cazul in care debitorul intra in insolventa si cel privind aplicarea cu efect retroactiv a Codului si procedurilor deja incepute - ci a avut ca efect declararea intregului Cod ca fiind neconstitutional.

Care sunt efectele acestei decizii? In primul rand, pentru o perioada de 45 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial, Codul Insolventei este suspendat de drept. Ȋn al doilea rand, daca pana la sfarsitul celor 45 de zile Guvernul sau Parlamentul nu intervin printr-un act normativ care sa puna in concordanta Codul cu decizia Curtii Constitutionale, dispozitiile acestui Cod isi inceteaza efectele.

Regulile de mai sus par simple si, la o analiza superficiala, am fi tentati sa consideram ca cei noua judecatori au reusit sa indrepte lucrurile. Insa lucrurile nu stau chiar asa simplu.

Expresia care a fost pe buzele majoritatii specialistilor in domeniu din data de 29 octombrie a fost „vidul legislativ". Ce inseamna asta? Potrivit legii privind tehnica legislativa, regula privind abrogarea unor acte normative este aceea ca un act normativ care abroga un alt act abrogator nu repune in vigoare actul abrogat initial. In cuvinte mai simple si aplicat la situatia de fata, regula s-ar traduce prin aceea ca abrogarea Codului Insolventei care a abrogat vechea lege a insolventei (legea nr. 85/2006), nu repune in vigoare vechea lege a insolventei, ceea ce - in opinia unor specialisti - conduce la crearea „vidului legislativ" in acest domeniu. Aceste opinii s-au exprimat pe perioada in care se stia ca decizia Curtii Constitutionale priveste neconstitutionalitatea intregului Cod, insa ea nu fusese inca publicata si nu se stia intregul text al deciziei. Din fericire, Curtea Constitutionala a statuat in decizia sa ca nu se creeaza un vid legislativ pe perioada celor 45 de zile in care Codul Insolventei este suspendat, asteptand interventia reparatorie a legiuitorului.

Cu toate astea, problemele sunt departe de a fi rezolvate. Astfel, in ceea ce priveste „vidul legislativ", daca decizia Curtii a statuat ca efectul acesteia nu este de natura a crea un astfel de efect, ne intrebam daca legiuitorul va dori sa intervina expres printr-un act normativ special de abrogare a Codului Insolventei. Ȋn acest caz - speram noi a fi doar un caz ipotetic - actul normativ abrogator s-ar incadra in regula expusa mai sus, si atunci s-ar crea intr-adevar un vid legislativ, vechea lege a insolventei neputand reintra in vigoare in acest scenariu.

Insa, desi problema „vidului legislativ" este in prim plan in aceasta perioada, nu este si cea mai acuta. Problema este ca timp de 8 zile s-a aplicat un Cod al Insolventei care era retroactiv. Consecintele sunt cel putin interesante – desigur, ele fiind produse doar in perioada celor 8 zile in cauza, deoarece decizia Curtii nu se poate aplica decat pentru viitor.

Enumeram doar doua dintre aceste posibile cazuri nefericite, pentru a exemplifica situatiile care sfideaza logica juridica. Incercand sa vedem si „partea buna” a lucrurilor, este bine ca aceasta perioada nefasta a durat numai 8 zile.

Potrivit Codului Insolventei, acesta se completeaza cu noul Cod de procedura civila; aplicarea sa retroactiva incalca normele de punere in aplicare a noului Cod de procedura civila, conform carora acesta se aplica doar pentru procesele nou incepute dupa data intrarii sale in vigoare. Cu alte cuvinte, in practica ar putea exista situatii in care, in aceeasi procedura a insolventei, vom aplica doua coduri de procedura diferite si, mai rau, desi am inceput procedura sub regulile vechii legi a insolventei, procedura se va continua pe noul Cod al insolventei. Mai mult, cei care au initiat proceduri de insolventa in cele 8 zile cat a fost in vigoare Codul Insolventei, vor derula aceste proceduri sub imperiul acestui Cod (neconstitutional), decizia Curtii Constitutionale producand efecte numai pentru viitor (de la data de 1 noiembrie 2013 cand a fost publicata in Monitorul Oficial).

Ajungem astfel la al doilea exemplu. Aplicand Codului Insolventei si la procedurile incepute deja, in cadrul actiunilor initiate in intervalul de 8 zile, vom analiza conditiile de nulitate ale unor clauze contractuale conform textului Codului. Daca, potrivit vechii legi a insolventei, era considerata nula orice clauza contractuala de desfiintare a contractelor in derulare pe motivul deschiderii procedurii insolventei, Codul Insolventei considera ca este nula nu numai clauza de mai sus, ci si cea prin care se declanseaza exigibilitatea anticipata pentru motivul deschiderii procedurii insolventei (clauze de altfel prezente in multe, daca nu chiar in majoritatea contactelor de credit incheiate inainte de 25 octombrie 2013). Asta inseamna ca, datorita efectului retroactiv al Codului Insolventei, pe perioada 25 octombrie – 1 noiembrie 2013 puteau fi considerate nule aceste clauze, desi contractele care le contin ar fi fost incheiate in mod legal potrivit legii in vigoare la data incheierii lor.

Consecinta este ca, daca au fost promovate actiuni de anulare a acestor clauze in cadrul procedurii insolventei, in cele 8 zile de aplicare a Codului Insolventei pe motivul aratat mai sus, aceste actiuni sunt admisibile, putand conduce la anularea lor. Cu alte cuvinte, creditorii se vor afla in situatia in care au incheiat contracte valabile in temeiul carora, din cauza declansarii insolventei debitorului, puteau declara exigibilitatea anticipata a creantei lor, iar in perioada de 8 zile cat a fost in vigoare Codul Insolventei, clauzele de exigibilitate anticipata pentru acest motiv erau declarate nule, desi la momentul semnarii contractelor asemenea clauze erau perfect valabile. Acest lucru duce la o instabilitate periculoasa a sistemului juridic in Romania, daca o parte a unui contract poate fi afectata, in privinta drepturilor sale rezultand din contract, de conditiile impuse de o lege in viitor.

Speram insa ca, avand in vedere viata scurta a Codului Insolventei, nu au existat prea multe efecte nefaste produse din cauza acestor conjuncturi legislative, mai ales ca practicienii s-au aratat reticenti in a actiona pe noul Cod al Insolventei in perioada aplicarii sale.

Setari Cookie-uri