Intelegerea Codului Fiscal: ce ne aduce anul 2014

Asa cum ne am obisnuit, si in anul 2013 au existat o multime de acte normative care au modificat Codul Fiscal si normele de aplicare, cu aproximatie 25. Astfel de-a lungul celor 10 ani de existenta ai Codului Fiscal s-au acumulat aproximativ 100 de modificari si schimbari legislative, toate acestea conducand de la un text initial alcatuit din 298 articole, cat avea in anul 2003, la un text de 411 articole in prezent.

Principalele cauze ale problemelor Intalnite in mediul de afaceri, pe partea fiscal-contabila, provin din lipsa predictibilitatii si a stabilitatii cadrului fiscal legislativ: numarul si frecventa tot mai mare a modificarilor fiscale, lipsa studiilor de impact si a analizei prealabile a efectului real din economie si nu in ultimul rand publicarea de la o saptamana la alta a modificarilor, cu aplicare imediata fara sa existe o consultare a mediului de afaceri. Cele amintite mai sus, au ca sursa un articolul care, ar trebui sa asigure predictibilitatea Codului, “Art.4 al. (1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni Inainte de data intrarii In vigoare a acesteia.”

Mai jos voi aminti cateva modificari, pe fiecare titlu al Codului, care au generat atat discutii, cat si probleme sau interpretari deficitare:

1. Impozit pe profit: In perioada februarie - iunie s-a ajuns la o dubla impozitarea a sumelor ce depasesc limita legala a diurnelor, atat la nivelul impozitului pe profit cat si la nivelul salariatului. Diurna acordata salariatilor peste limita de 2,5 ori din nivelul legal stabilit pentru institutiile publice (diferenta) se include in veniturile salariale si in baza de calcul pentru contributiile sociale in luna in care este acordata. Incepand cu data de 01 Iulie 2013 este considerata cheltuiala deductibila la calcului impozitului pe profit. In perioada 01 februarie 2013 -30 iunie 2013 diferenta diurnei acordate peste limita de 2,5 ori din nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, a fost considerata cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

2. Impozit pe microIntreprinderi: Ianuarie 2013 a adus obligativitatea sistemului microIntreprinderilor, sistem in care se datoreaza un impozit de 3% pe veniturile realizate, in cazul companiilor cu o cifra de afaceri mai mica de 65.000 EUR. Aspectele care au generat cele mai importante incertitudini au fost chiar criteriile care au stat la baza clasificarii unei companii ca fiind microIntreprindere. Nu exista o prevedere clara ce sa defineasca sintagma „desfaoara activitai In domeniile consultanei i managementului”, desfasoara activitatea de management daca am CAEN, daca este activitate principala, secundara, conteaza suma? – Raspunsul a fost dat mai tarziu prin normele „Incadrarea In categoria veniturilor din consultana i management se efectueaza prin analiza contractelor Incheiate i a altor documente care justifica natura veniturilor.” Nu conteaza daca acest tip de serviciu reprezinta obiectul principal sau secundar de activitate pentru companiei si nici nu s-a stabilit un prag in acest an cum a existat in perioadele anterioare. Natura serviciului este data de contractul/ intelegerea agreat/ agreata intre parti. Un alt aspect care duce la Incadrari gresite este confundarea pragului de 65.000 EUR prevazut la microIntreprinderi cu cel prevazut la TVA, primul se calculeaza la cursul de Inchidere de la sfarsitul anului anterior, in timp ce al doilea se calculeaza la cursul valabil la momentul aderarii la UE.

3. Impozit pe nerezidenti: De la 1 februarie 2013 a fost extinsa aria veniturilor supuse impozitarii, incluzandu-se si veniturile din prestari servicii din afara Romaniei, dar si impozitarea cu 50% daca acestea sunt platite intr-un stat cu care Romania nu are Incheiat un instrument juridic pentru schimbul de informatii. In perioada februarie – mai, companiile s-au Intrebat ce servicii se includ aici. Abia la finalul lunii mai au fost aduse completari prin care a fost restransa aria serviciilor pentru care se poate retine pana la 50% si anume cele din management si consultanta.

In ceea ce priveste instrumentele juridice Incheiate de Romania In baza carora se realizeaza schimbul de informaii cu alte state, Ministerul de Finante a facut publica aceasta lista:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/lista_instrum_jurid_sch_inf_state.pdf


Incepand cu 2013 este inclusa in Cod definitia tranzactiilor artificiale „care nu are un scop economic” aceasta noua modificare duce la retratarea si impozitarea cu o cota de 50% a tranzactiile calificate ca fiind artificiale, si initial considerate ca facand parte din domeniul de aplicare al conventiilor de evitare a dublei impuneri.

4. TVA: A fost introdusa sintagma „bunurile de mica valoare / cadou”, adica pentru acordarea de cadouri cu valoare mai mica de 100 RON nu se datoreaza TVA. Problema este Insa ce Inseamna cadou si ce putem include in aceasta categorie?

Din 14 martie 2013, pentru achizitiile de bunuri si servicii mai mici de 100 EUR pe baza de bon fiscal care are Inscris pe el CUI-ul clientului se poate deduce TVA, aceste bonuri fiscale considerandu-se facturi simplificate. Prin clasificarea acestora ca facturi simplificate s-a generat problema declararii sau a nedeclararii in declaratia D394. In perioada martie – mai nu a existat nici o prevedere clara, in perioada iunie-iulie ANAF a precizat ca aceste bonuri trebuie prezentate in declaratia 394 ca mai apoi sa revina cu un nou ordin ce prevede ca Incepand cu luna august acestea nu se mai declara.

5. Accize: Incepand cu luna septembrie au fost introduse accize nearmonizate pentru aur, blanuri, iahturi si alte bunuri considerate de lux. O data cu introducerea acestor noi accize au aparut probleme tocmai din lipsa normelor de aplicare si totodata a masurilor tranzitorii. Nu se precizeaza nimic despre bunurile aflate deja in stoc, ce Inseamna momentul receptiei bunurilor, in regim de consignatie nu este clar precizat cine este obligat la plata taxei sau care este procedura de recuperare a accizei in cazul returnarii bunurilor sau a exportului in afara spatiului comunitar.

Pentru 2014 se anunta o „corelare … si o restructurare a Codului” – conform declaratiei din luna octombrie a secretarului de stat In Ministerul Finantelor, responsabil cu politica fiscala, Dan Manolescu. Insa nu mult dupa aceasta declaratia, a aparut un proiectul de ordonanta de modificare a Codului Incepand cu 1 ianuarie 2014. Astfel ce se anunta initial ca o “taxa pe stalp”, a fost transpus in legislatie ca o taxa de 1.5% pe tot ce inseamna constructii aflate in patrimoniul unei companii. Toate constructiile ce se Incadreaza in grupa 1 a Catalogului mijloacelor fixe aflate in patrimoniul unei companii, si nu neaparat proprietatea, vor fi taxate anual cu 1.5% din valoare contabila. In proiectul de buget pentru 2014 sunt luate in calcul venituri suplimentare de 500 mil RON, insa aceasta suma este generata doar din taxarea primelor 5 companii ale statului, tocmai de aici reiesind superficialitatea cu care a fost tratat textul ordonantei.


2014 vine si cu o serie de masuri care par sa incurajeze mediul de economic si cumva sa duca la o relaxare fiscala: se reconsidera definitia microintreprinderii (se pot realiza venituri din consultanta si management pana la maxim 20% din venituri), pentru bunurile furate nu se mai ajusteaza TVA-ul daca exista dovada din partea organelor judiciare si nu doar a instantelor judecatoresti, impozitarea dividendelor devine mai permisiva (obligativitatea detinerii titlurilor scade de la 2 ani la un an) si cheltuielile cu sponsorizarea se pot raporta pe urmatorii 7 ani daca compania Inregistreaza pierdere.

 

Setari Cookie-uri