A doua condamnare a lui Adrian Nastase este comentata din toate partile politice si din mai multe unghiuri de abordare. Aleg sa inteleg subiectul inceputului de an din perspectiva tinerilor de 20-35 de ani care erau copii, adolescenti sau studenti atunci cand fostul premier condamnat era la putere. Prefer sa analizez acest moment cu “munitia” tinerilor care, sper eu, vor trai la varsta de 60 de ani intr-o Romanie complet diferita de cea a anului 2014.
Ecuatia economica a coruptiei
Ce coincidenta: liderul spiritual tibetan Dalai Lama ne oferea o declaratie simpla si sugestiva chiar in ziua in care instanta suprema il condamna, in dosarul Zambaccian, pe Adrian Nastase la patru ani de inchisoare cu executare: “Coruptia este cancerul lumii moderne”. Putini vorbesc despre adevarata explicatie economica a coruptiei politice de tipul celei in care a fost implicat Adrian Nastase: o malignitate sociala, in cazul de fata, abatarea de la moralitate, a fost posibila in conditiile survenite datorita interventionismului. Consecintele? Multa lume si-a dobandit averea prin coruptie si mita, iar un tanar care are astazi aproximativ 30 de ani trebuie sa inteleaga ca puterea tot mai mare a aparatului guvernamental din urma cu un deceniu i-a influentat in mod direct ori indirect familia. Sper ca un tanar intelege astazi de ce un om de stat este tentat, de regula, sa se inavuteasca prin coruptie pe seama altor indivizi, sau a altor grupuri de indivizi. Din punct de vedere economic, ecuatia depravarii este simpla: coruptia este efectul natural al interventionismului economic.
Pericolul compatimirii
Andrei Nastase, fiul lui Adrian Nastase, se indreapta spre varsta de 30 de ani. Fara dubii, el nu are nicio vina pentru greselile tatalui sau si este firesc sa-l apere intr-un razboi politic tot mai murdar, dar cei din generatia noastra, careia apartine si fiul fostului premier, nu trebuie sa cada in capcana compatimirii unui condamnat prin intermediul unui ambasador de brand. Caci Andrei Nastase este si va fi, in mod asumat ori nu, un purtator de cuvant al mesajelor familiei Nastase. Asa cum in 2012 il compara pe tatal sau cu Moby Dick, celebra balena alba din romanul lui Herman Melville (ideea transmisa era vanatoarea politica), el va continua sa transmita in urmatorii ani teza condamnarii politice a lui Adrian Nastase. Eu mizez chiar pe o intrare a lui Andrei Nastase in politica, care poate fi de bun augur, dar sa nu uite ca pe vremea cand el avea 15-20 de ani, in anii 2001-2006, unii guvernanti isi foloseau autoritatea si influenta rezultate din functiile politice si administrative ocupate in stat.
Ecuatia ipocrita a politicii
Un tanar in varsta de 20 ori 35 de ani pricepe astazi un paradox perfid al politicii romanesti: scandalul Zambaccian, care l-a ingropat practic pe Adrian Nastase, a fost declansat de un biletel al unei politiciene care a fost inlaturata de pe scena politica chiar de…Traian Basescu. Sesizarea penala in cazul Zambaccian a fost semnata de Mona Musca, deputat PNL la inceputul anilor 2000. Dupa cativa ani, Mona Musca, un posibil candidat politic serios pentru Traian Basescu, s-a retras din politica.
Pericolul perceptiei lui Adrian Nastase ca salvator
Tanarul care are acum 30 de ani, iar pe vremea actiunilor penale ale lui Adrian Nastase condamnate de justitie avea preocupari dezinteresate politic, a aflat ieri teza manipulatoare conform careia "Adrian Nastase, care ne-a bagat in UE si in NATO, este in inchisoare!”. In vara anului 2012, chiar in ziua in care Adrian Nastase era arestat pentru acuzatiile aduse in Dosarul “Trofeul Calitatii”, l-am intalnit in Franta pe fostul comisar european Günter Verheugen, cel care a colaborat foarte mult cu Adrian Nastase pe vremea cand Romania se pregatea de aderarea la Uniunea Europeana. Iata ce imi declara Verheugen despre cel care „ne-a bagat in UE”: „Eu l-am avertizat pe Adrian Nastase inca de pe vremea cand lucram cu el. <<Daca nu rezolvi problemele cu coruptia, vei avea probleme in viitor!>>. Nu mi-a placut de Adrian Nastase de la bun inceput. (...) Politicienii vostri trebuie sa inteleaga ca statul nu este proprietatea lor personala”.
Opinia publica va percepe in mai multe feluri condamnarea lui Adrian Nastase. Ma intereseaza mai degraba sa analizez opinia publica ca fenomen psihosocial care include mai ales aprecierile de valoare ale unui anumit public: tinerii din Romania. Ce opinie aveti despre a doua condamnare a lui Adrian Nastase? Cum urmariti acest subiect: detasat sau va implicati in dezbateri cu prietenii ori familia? Ce opinie aveti despre felul in care tinerii se raporteaza la acest subiect?
