Se simte deja in aer parfumul incontestabil al anului electoral. Nu sunt blocuri vopsite si cresteri de pensii si salarii, ci masuri menite a ne atrage pe noi, cei din clasa de mijloc, noua clasa muncitoare.
Masurile fiscale anuntate cu surle si trambite in presa economica din ultimele zile, apocaliptice pentru investitori, economie, viitor, referitoare la tranzactii artificiale, lipsesc cu desavarsire din agenda publica a proiectelor normative ale Ministerului de Finante. In aceasta agenda se regasesc insa unele masuri pe care unii contribuabili le asteapta de o viata...profesionala. Publicat pe 20 ianuarie 2014, maretul proiect de modificare a Codului Fiscal si, mai ales, a Codului de Procedura Fiscala ar fi cu adevarat un pas inainte in crearea unui cadrul legislativ stabil pentru investitii.
Fiecare dintre modificarile anuntate, fie ca se refera la tranzactii artificiale, fie ca au in vedere dreptul de a obtine dobanzi, este de natura a influenta in bine dezvoltarea economica in acest an. Electoral.
1. Avantajele modificarilor preconizate
a. Reglementarea tranzactiilor artificiale
Desi nu este disponibil public, proiectul referitor la stabilirea criteriilor dupa care se va stabili ce inseamna artificial nu este un element nou si poate fi chiar benefic antreprenorilor.
Inainte de a se introduce aceste criterii, art. 11 din Codul Fiscal si art. 14 si 15 din Codul de Procedura Fiscala prevedeau expres principiul prevalentei economicului asupra juridicului. In baza acestora, discretionar, inspectorii fiscali puteau reconsidera orice operatiune economica ca fiind efectuata cu scopul de a eluda prevederile fiscale. Nu existau definitii sau criterii.
Proiectul anuntat, daca el contine ceea ce presa a relatat, nu este altceva decat o incadrare mai stricta a acestor principii. De altfel, formularile par a fi preluate din Recomandarea Comisiei din 06.12.2012 prin care executivul european detalia intelesurile notiunilor de artificial, scop economic sau paradis fiscal, in vederea uniformizarii masurilor pe care statele membre le-ar putea implementa (detalii aici).
Mutarea acestor recomandari in cuprinsul unui act normativ este benefica deoarece va limita instabilitatea si va da posibilitatea antreprenorilor, consultantilor si avocatilor lor, sa analizeze prevederile si sa le aplice intocmai. Astfel se favorizeaza predictibilitatea si se permite planificarea fiscala, fie ea optimizata sau nu.
b. Declaratii fiscale certificate
Proiectul publicat la 20 ianuarie, prevede ca certificarea declaratiilor fiscale de catre un consultant fiscal va deveni optionala, de principiu. Daca se opteaza pentru aceasta, contribuabilul va putea scapa de inspectie fiscala anterioara daca depune deconturi de TVA, certificate fara rezerve, cu sume solicitate la rambursare intre 20.000 RON si 65.000 RON.
Cu toate ca beneficiul nu este major, el este binevenit.
Se va forma astfel o noua categorie de consultanti fiscali, aceia care vor putea majora onorariile practicate pentru asumarea raspunderii certificarii (proiectul prevede ca certificarea atrage si raspunderea solidara a consultantilor). In felul acesta vor creste si costurile asigurarilor profesionale ale consultantilor. Toata lumea are de castigat!
c. Stabilirea dreptului contribuabilului la dobanzi de la data stingerii creantei
Dupa ce multi ani bugetul statului a fost creditat gratis de catre contribuabilii care obtineau anularea debitelor fiscale ilegal impuse, prin imposibilitatea obtinerii dobanzilor pentru perioada in care litigiul s-a aflat pe rolul instantelor, noile modificari opresc aceasta practica.
Astfel, pornind de la jurisprudenta CJUE in materie de TVA, proiectul propune ca in toate materiile fiscale, dobanzile sa fie acordate de la data la care s-a platit obligatia fiscala considerata ulterior nelegala.
Daca pana acum se putea trage de timp oricat pentru a se solutiona un litigiu fiscal, dupa aceste modificari, statul va trebui sa cumpaneasca mai bine atunci cand intarzie solutionarea unei contestatii. S-ar putea sa-l coste la un moment dat. Si s-ar mai putea ca functionarul responsabil sa fie tras la raspundere.
2. Insuficientele modificarilor propuse
a. Tranzactiile artificiale
Criteriile propuse de Comisia Europeana ar trebui preluate si in domeniul achizitiilor publice, contractelor incheiate cu statul de catre afiliatii sai. In domeniul contractelor administrative nu exista o notiune similara afilierii societatilor, astfel cum exista in materie fiscala.
In domeniul contractelor publice, afilierea si tranzactiile artificiale ar trebui mai larg definite si mai strict aplicate. In aplicarea criteriilor de identificare a tranzactiilor artificiale, inspectorii ANAF ar trebui sa nu ezite sa incadreze si tranzactiile economice cu statul ale unor operatori.
Degeaba se strang bani la buget din neconsiderarea tranzactiilor artificiale ale operatorilor privati, daca se cheltuiesc cu tranzactii artificiale cu autoritati publice. Degeaba facem exces de zel in ceea ce priveste operatorul economic care vrea sa optimizeze 100 RON, si nu amendam operatorul care obtine ilegal 100.000 RON.
b. Dreptul la dobanzi de la data stingerii obligatiei fiscale
Initiativa minunata nu rezolva problema celor care au creditat sau crediteaza bugetul statului deoarece, conform normelor tranzitorii, se va aplica numai pentru actele emise si anulate dupa aprobarea modificarilor.
Deci, incercati sa prelungiti inspectiile fiscale in curs cat mai mult, pentru a putea beneficia de dreptul de a nu vi se lua banii gratis.
Noile modificari sunt binevenite, mai ales avand in vedere ca intotdeauna e mai bine mai tarziu decat niciodata. Ceea ce frapeaza insa este realitatea cauzei lor: sunt impuse. Fie de Comisia Europeana, fie de juriprudenta europeana, fie de apropierea anului electoral. Sistemul si muove daca este impins din exterior. Daca este impins de propriile necesitati, si ferma.
