A vorbi despre progres pare o misiune delicata. Tema este destul de profunda, pe alocuri de-a dreptul filosofica deoarece perspectiva e diferita pentru fiecare persoana sau business. Pentru cineva, progresul inseamna ca de la un apartament detinut, sa ajunga sa aiba trei case; pentru altul, a progresa presupune sa invete ceva nou sau sa mai faca o facultate. Pentru un antreprenor, sa-si creasca businessul de cinci ori, iar pentru altul sa nu creasca deloc, dar sa faca marja de profit mai mare la aceleasi vanzari. Pentru altcineva poate insemna sa munceasca mai putin. Si asa mai departe.

Asa ca ar fi bine sa “va clarificati” propria definitie a progresului, care are mare legatura cu obiectivul pe care vi-l stabiliti, progresul insemanand, in fapt, capacitatea de a evolua de la situatia prezenta spre locul in care vreti sa ajungeti.

Odata obiectivul stabilit, incepe sa se defineasca “CUM”-ul; care e calea / metoda de a imbunatati ceva. Ca bancher am vazut, in 15 ani, gramezi de business planuri care incercau sa arate cum va evolua afacerea, din punctul A in punctul B si concluzia, la prima vedere, este ca progresul nu presupune neaparat milioane de euro investiti in R&D si nu este, decat foarte rar, consecinta a ceva cu adevarat revolutionar – breaktrough, ceva complet diferit, un disruptive, ceva care creeaza o piata noua sau inlocuieste modelul de business sau tehnologia dominanta.

Probabil ca, in peste 90% dintre cazuri, progresul survine, mai degraba, in urma unei optimizari - o ajustare a ceva ce functioneaza deja, insa este modificat(a) pentru a functiona mai bine, sau in urma unor asocieri neobisnuite / creative intre metode care provin din zone care nu au de-a face una cu alta, (linking things in a novel way, cum zic americanii), care va ajuta sa vindeti mai mult sau cu profit mai mare.

Pentru ca in banca m-am ocupat in principal cu dezvoltarea unor noi linii de business sau cresterea accelerata a celor existente (cu progresul rapid, cum ar veni), am fost curios sa caut ingredientele care au generat succesul, daca se poate vorbi vreodata de asa ceva. Bineinteles ca analiza asta nu are cum sa fie perfect relevanta – nu e suficient de fundamentata statistic, nu are gradul universal de aplicabilitate, poate fi usor catalogata ca postjudecata influentata de valorile proprii si nimeni nu poate afirma ca este o cauzalitate directa intre aceste ingrediente si succesul obtinut sau e doar o corelatie printre multe altele. Dar, daca tot mi-am stors creierii si am studiat retrospectiv ce anume ne-a ajutat sa devenim locul 1 in Romania ca finantator pe fonduri europene (in sectorul privat) sau sa dublam cota de piata pe IMM-uri intr-un an si jumatate (apropos, am ales doua exemple care raman si azi sustenabile ca rezultate), dati-mi voie sa impartasesc cu dumneavoastra aceste ingrediente asa zis minune.

In primul rand, in toate aceste cazuri am avut o doza suficienta de noroc si inspiratie. Asa ca, nu stiu de unde, dar faceti rost rapid de niste noroc, ca ajuta tare.

In al doilea rand, a fost vorba de un proces continuu cu focus sustinut, dar in permanenta dinamica si schimbare. Obiectivul a fost intr-adevar clar stabilit de la inceput, dar planul initial s-a modificat de nenumarate ori. Progresul a fost dependent nu doar de determinare, de o implementare si un follow up draconic, ci, mai ales, de capacitatea de ajustare rapida, in functie de feedback, in cele 3 mari directii care conteaza

  • Piata – rafinare permanenta a pietei target, resegmentare daca e cazul; renuntare la bucati din piata daca te indeparteaza de scopul tau, etc
  • Produsul – in cazul fondurilor europene, de exemplu, produsul a fost redesenat pe baza feedbackului primit de la cei care lucrau sau lucrasera in companiile de consultanta
  • Procesul – testare continua a felului prin care produsul ajunge la piata si a metodei celei mai eficiente de a castiga clienti noi, de a combate concurenta, de a reduce costuri sau de a face venituri suplimentare. In cazul IMM-urilor, nu a fost vorba de o optimizare a procesului, ci l-am pus pur si simplu la gunoi pe cel existent si am desenat complet de la capat.

In al treilea rand, poate cel mai important, a fost vorba de felul in care s-a construit echipa si de cultura cu care s-a “imbibat” atmosfera din jurul proiectului. Cum spunea Bernard Shaw (intr-o traducere aproximativa) “Omul rezonabil se adapteaza la lumea din jur; cel nerezenobil are pretentia ca lumea sa se muleze dupa ideile lui. De aceea, progresul depinde de omul nerezonabil”. Pentru a accelera progresul, ar fi bine ca echipa sa aiba un numar suficient de mare de smart creatives, cum ii defineste Google pe cei care contesta in permanenta status quo-ul si care se uita mereu la lucruri cu dorinta de a le imbunatati. Marturisesc ca la demararea oricarui nou proiect in banca, petreceam o gramada de timp in recrutarea celor mai potriviti oameni si, in mod intentionat, adunam in echipa oameni cu personalitati diverse si cu experiente / background-uri complet diferite (dincolo de bancheri din organizatie sau din bancile concurente, am adus in echipa fosti barmani, agenti de securitate, cantareti, alergatori, vanzatori din alte industrii, chiar si poeti, oricat de ciudat ar parea la prima vedere).

Apoi, e preferabil ca acesti oameni sa stea cat mai mult unii langa altii, cei de la produse cu cei din vanzari, cei de la marketing cu cei de la reclamatii, deoarece, doar in acest fel, toata lumea poate avea o intelegere completa a lucrului cap-coada, iar ideile circula cu usurinta dintr-o parte in alta.

Cat despre atmosfera de lucru, incercam ca:

  • initiativa sa fie incurajata si fiecare sa aiba suficienta autonomie pentru a aplica, testa si valida
  • small wins (micile reusite) sa fie rapid implementate
  • sa fie suficienta toleranta la greseala si
  • egoul in echipa cat mai mic, atat din partea managerului, cat si a oamenilor. Important nu era cine venea cu ideea, ci viteza cu care ea era testata si aplicata, daca se dovedea a fi buna.

Daca ceva vi se pare relevant si credeti se poate aplica in companiile voastre, luati cu entuziasm. Bineinteles ca sunt constient ca, de multe ori, lupta se da, evident, si in alte parti. Asa cum mi-a zis cineva, “Mai bancherule, la cat de putini bani am, progres pentru mine este sa nu dau faliment pana la anul”. Pe de alta parte, am vazut si foarte multe companii care au bani, nu au credite, dar nu reusesc sa creasca desi se straduiesc de ani buni.

Asa ca va doresc nu numai sa nu dati faliment, ci sa va uitati cu ochi critici la ce faceti (deoarece sigur se poate imbunatati ceva), cu ochi curiosi la ce face concurenta si la ce se intampla in alte industrii, sa testati in draci, pentru ca astfel e cel mai simplu&ieftin mod sa imbunatatiti ceva, si sa progresati spre ceea ce va doriti cu adevarat.

Doar sa alegeti obiectivul cu atentie, pe principiul ai grija ce-ti doresti pentru ca s-ar putea sa ti se intample.

Sursa foto: grafic crestere, Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Media & Pub »


Setari Cookie-uri