Fosta bursa electronica Rasdaq trece printr-un continuu proces de reducere a societatilor tranzactionate, in ultimii 10 ani de pe aceasta piata fiind retrase circa 4.000 de emitenti. In 2008, de pe piata Rasdaq s-au delistat 266 societati, acest segment al Bursei de Valori Bucuresti avand doar trei noi listari in 2008, conform raportarilor BVB.
De la crearea sa in 1996, Rasdaq a consemnat un numar maxim de peste 5.500 de societati in 1999, insa in momentul de fata se pot tranzactiona doar 1.756 de emitenti.
“Daca avem in vedere modul de constituire al pietei Rasdaq, in urma privatizarii in masa, cand companiile nu au fost listate neaparat pe criterii de performanta, o mare parte dintre acestea intrand in aceasta perioada in faliment, nu trebuie sa ne mire ca exista din ce in ce mai putine societati la tranzactionare”, afirma Gabriel Aldea, broker la Intercapital Invest.
Reducerea numarului de emitenti, masura benefica pentru investitori si pentru piata
Andrei Ciubotaru, broker la Vanguard ne-a explicat ca piata Rasdaq a fost creata de la inceput cu emitenti care nu intelegeau rostul listarii lor, si, desi in timp, criteriul viabilitatii activitatii a actionat in sensul restrangerii societatiilor listate (faliment, lichidare voluntara, fuziuni), numarul emitentilor este in continuare semnificativ mai mare decat cele care au nevoie de beneficiile prezentei pe o piata de capital si care inteleg constrangerile la care sunt supuse in acest scop.
Aldea afirma ca aceasta micsorare a numarului de emitenti nu este un lucru negativ, deoarece cele mai multe dintre societatii delistate nu indeplineau conditiile minime obligatorii cu privire la transparenta si audit financiare, iar performantele economice ale acestora erau dintre cele mai modeste.
“Multe dintre aceste societati, gen «Agromec», nu au reprezentat niciodata o varianta de investitie viabila, iar lichiditatea pe piata era practic zero. Numarul societatilor listate pe Rasdaq nu este un indicator concludent, ci mai degraba calitatea emitentilor si lichiditatea pietei, elemente care consider ca ar trebui urmarite cu prioritate”, subliniaza Aldea.
Cele mai multe delistari au avut loc in anul 2006, cand circa 1.300 de emitenti au parasit ringul de tranzactionare al Rasdaq.
In acest moment, numarul companiilor care ar merita sa fie incluse intr-o categorie speciala si reglementata a pietei Rasdaq s-ar situa in jurul valorii de 200-300 de emitenti, explica Necula.
“Totusi, si aceste companii care ar ramane ar trebui sa treaca printr-un proces de educare si instruire in ideea performarii pe piata de capital si folosirea cat mai buna a instrumentelor pietei”, continua reprezentantul Prime Transaction.
Criza financiara a lovit din plin piata
In urma cu un an, piata Rasdaq era vazuta de catre investitori ca fiind o piata foarte atractiva, pe care se inregistrau cresteri semnificative, dar unde existau si cele mai mari riscuri.
Inceperea crizei financiare si intrarea Bursei de la Bucuresti pe un trend descedent puternic, a facut ca investitorii sa-si restranga pozitiile pe ambele piete si si-au redus apetitul la risc.
Anul curent a fost dificil, iar pe langa micsorarea numarului de emitenti, segmentul a inregistrat si o injumatatire a capitalizarii si a numarului de tranzactii realizate fata de 2007.
Capitalizarea segmentul secundar al Bursei de la Bucuresti se ridica in 2007 la 24,4 milioane de lei (6,98 milioane euro), numarul total al tranzactiilor efectuate in cursul anului trecut fiind de 668.000. Insa, in 2008, capitalizarea Rasdaq s-a injumatatit la 12,46 milioane lei (3,18 milioane lei) iar numarul tranzactiilor efectuate pana in prezent se afla in jurul valorii de 367.000.
Scaderea tranzactiilor cu societatile listate pe Rasdaq are la baza doua elemente principale, ne-a explicat Gabriel Aldea. In primul rand, brokerul mentioneaza pesimismul accentuat al investitorilor care evita in aceast perioada sa mai realizeze investitii importante din cauza crizei financiare mondiale.
In al doilea rand, trebuie sa se inteleaga ca 2007 a fost un an de exceptie pentru acest segment, multi investitori reorientandu-se de la companii cu lichiditate mai mare de pe piata reglementata a BVB catre emitentii cu rulaje reduse de pe Rasdaq, fapt ce a avut loc in conditiile in care ritmul de crestere al indicilor pietei secundare fusese in anii nateriori mai redus decat cel al indicilor BVB.
Indicele compozit al acestui segment, Rasdaq-C, s-a depreciat de la inceputul anului circa 53%. Rasdaq-I, indice ce urmareste evolutia companiilor din categoria intai, si Rasdaq-II, ce include societatile din categoria a doua, au pierdut in 2008 45%, respectiv 40%.
“Deprecierile de pe piata Rasdaq s-au datorat in primul rand cresterilor furtunoase pe care le-au avut societatile in 2007. E normal ceea ce a crescut mult sa scada la fel de mult. Multe companii s-au umflat mai mult decat meritau, iar acum exista o usurinta foarte mare a investitorilor in a elimina din portofoliu acest gen de active riscante si netransparente”, este de parere Necula.
Desi scaderile sunt mai scazute decat cele inregistrate de piata reglementata a BVB, cel mai bun contorizator al pierderilor este lichiditatea, care inregistreaza din a doua jumatate a anului curent, valori extrem de reduse, uneori mult sub 1 milion de euro.
Cum ar putea fi revitalizat segmentul Rasdaq?
Principalul aspect la care trebuie lucrat, explica Necula, este trecerea societatilor importante de pe piata Rasadq, pe o piata reglementata si transparenta, in care investitorii sa aiba incredere cel putin la fel ca pe BVB.
Totusi pe langa crearea reglementarilor si intarirea increderii investitorilor va mai fi nevoie de anumite masuri care sa aseze si sa construiasca viitorul pietei de capital, si implicit pentru Rasdaq si BVB. “Cred ca e momentul ca Bursa si CNVM sa se puna de acord asupra viitorul pietei de capital si sa elaboreze un plan pe termen mediu si lung astfel incat sa dezvolte o bursa puternica”, este de parere reprezentantul Prime Transaction.
Ciubotaru spune ca, in perspectiva, intregul segment nu va mai cunoaste evolutii nediferentiate pentru toate titlurile listate, iar o crestere consistenta a lichiditatii pe acest segment se va observa de-abia dupa ce rulajele vor creste substantial pe piata reglementata a BVB.
“Din punct de vedere administrativ, trebuie rezolvate cateva lucruri care tin de clarificarea obligatiilor stabilite in sarcina societatilor listate (continutul si periodicitatea rapoartelor financiare, in scopul cresterii transparentei), precum si cateva chestiuni punctuale care tin de procesul de delistare al societatilor doritoare (oferirea posibilitatii de exit tuturor actionarilor minoritari care doresc sa faca acest lucru)”, opineaza brokerul de la Vanguard.
El este de parere ca in continuare este de competenta societatilor de servicii de investitii financiare (SSIF) sa convinga noi emitenti sa se listeze la cota Bursei si sa convinga posibilii investitori, atat particulari cat si institutionali, de oportunitatile existente pe acest segment.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
