Boli infectioase
Frecventa: 17 cazuri/an;Bolile infectioase sunt provocate de agenti patologici infectiosi, transmisibili, care pot fi microbi, virusi, paraziti mono sau pluricelulari, sau fractiuni proteice (peptide).
Sursa foto: freedigitalphotos.net
Sindrom Raynaud
Frecventa: 19 cazuri/an;Sindromul Raynaud, numit si sindromul mainilor si picioarelor reci, este caracterizat printr-o scadere continua a fluxului sangvin catre extremitati, in general catre maini, dar pot fi implicate si picioarele, degetele de la picioare, nasul, obrajii, urechile si barbia.
Partile corpului care sunt afectate se pot albi initial din pricina spasmului vaselor de sange si apoi inrosi intens, pe masura ce vasele se destind, aducand o cantitate sporita de sange in zona. Degetele pot fi initial reci si amortite, apoi pot incepe sa furnice, sa se umfle si sa devina dureroase.
Sunt predispuse la aparitia sindromului Raynaud persoanele care utilizeaza masinile vibrante pentru exercitarea meseriei, lucratori cu sapa sau picamerul, cu solventi organici si policlorvinil.
Sideroza
Frecventa: 20 cazuri/an;Sideroza este o pneumoconioza necolagena produsa prin inhalarea de oxid de fier. Boala se poate dezvolta la muncitorii din minele de fier, la operatiile de sudare in fier, fabricarea oxizilor de fier, pigmentilor cu oxizi de fier, la slefuirea metalelor din turnatorii si curatatorii.
Sursa foto: freedigitalphotos.net
Azbestoza
Frecventa: 28 cazuri/an;Azbestoza este o afectiune pulmonara declansata de inhalarea pulberilor de azbest.
Printre cei mai predispusi riscului de imbolnavire sunt lucratorii din industria miniera, din constructii, cei care se ocupa cu izolarea termica a cladirilor sau cu demolarea. Munca in constructia navala expune de asemenea la azbestoza.
Sursa foto: freedigitalphotos.net
Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC)
Frecventa: 36 cazuri/an;BPOC reprezinta un grup de boli cronice, ireversibile care determina dispnee (dificultatea respiratiei, gafaiala), din cauza faptului ca aerul nu este expirat corespunzator din plamani. In timp, bronhopneumopatia obstructiva cronica se agraveaza si poate duce la respiratie superficiala, afectare cardiaca si moarte.
Cei mai predispusi la aceste boli sunt minerii, soferii, muncitorii de pe santiere.
Sursa foto: howstuffworks.com
Bronsita cronica
Frecventa: 83 cazuri/an;Bronsita cronica este o afectiune de durata a cailor respiratorii, caracterizata de prezenta constanta a reflexului de tuse si a expectoratiei.
Pe langa fumat, o alta cauza a bronsitei cronice este inhalarea frecventa de substante toxice, care patrund in sistemul respirator. Cei mai expusi la aceasta afectiune sunt minerii si lucratorii din fabrici, care sunt expusi regulat la fum, gaze si vapori.
Sursa foto: freedigitalphotos.net
Astm bronsic alergic
Frecventa: 85 cazuri/an;Astmul determina obstructia cailor respiratorii, acestea fiind blocate uneori, dar nu tot timpul.
Pe langa fumat, care este principala cauza a astmului, afectiunea poate aparea ca urmare a expunerii la poluanti industriali, ca dioxidul de sulf. Astmul poate aparea si in randul taietorilor de lemn, al fotografilor, metalurgistilor, sudorilor, fermierilor, plastificatorilor si al tipografilor.
Sursa foto: freedigitalphotos.net
Hipoacuzie si surditate prin zgomot
Frecventa: 138 cazuri/an;Aceste afectiuni reprezinta deficitul auditiv definitiv si apare in special la persoanele care lucreaza in domenii cu mult zgomot, cum sunt constructiile de drumuri, munca in fabrici si combinate sau chiar in cluburi si discoteci.
Sursa foto: freedigitalphotos.net
Dorsopatii
Frecventa: 178 cazuri/an;Dorsopatiile sunt afectiuni ale coloanei vertebrale si apar la persoanele care fac multa munca de birou si isi petrec timp indelungat pe scaun.
Sursa foto: freedigitalphotos.net
Silicoza
Frecventa: 252 cazuri/an;Silicoza este o boala pulmonara cronica profesionala care apare la muncitorii din mine, din carierele de piatra, din industria metalurgica, din industria portelanului si a sticlei, in urma inhalarii prelungite a pulberilor de bioxid de siliciu.
Sursa foto: freedigitalphotos.net
Ce spun specialistii despre bolile de la job
Cauzele bolilor profesionale sunt factorii nocivi fizici, chimici, biologici, sau mecanici specifici locului de munca, in conditii de suprasolicitare a organismului lucratorului, se arata in datele Ministerului Muncii. Fata de aceasta situatie, se recomanda o serie de masuri primare, respectiv masurile tehnico – organizatorice, in vederea prevenirii imbolnavirilor profesionale si anume:
• Eliminarea factorilor de risc din procesul tehnologic prin inlocuirea substantelor nocive sau a tehnologiilor nocive cu altele mai putin nocive sau inofensive;
• Izolarea aparaturii generatoare de noxe (automatizare, cabine speciale, termoizolare);
• Impiedicarea patrunderii noxei in atmosfera locurilor de munca (ermetizare, procedee umede pentru pulberi, ventilatie locala);
• Diminuarea concentratiilor noxelor existente la locurile de munca (ventilatie generala, fonoabsorbtie);
• Impiedicarea actiunii riscului asupra lucratorilor sau diminuarea acestei actiuni prin reducerea efortului fizic, a suprasolicitarilor fizice si neuropsihice, reducerea duratei zilei de munca, folosirea echipamentului individual de protectie etc;
• Efectuarea corecta a instructajului pentru securitatea si sanatatea in munca.
In paralel, se desfasoara masurile secundare de prevenire a bolilor profesionale. Aceste masuri au ca scop diagnosticarea precoce a imbolnavirilor profesionale, chiar inainte ca lucratorul sa prezinte simptome.
Supravegherea medicala a lucratorului se realizeaza de catre medicul de medicina muncii prin examinarile medicale la angajare, controlul medical periodic si de adaptare in munca, prin examenele clinice generale si de specialitate, examinarile paraclinice si de laborator (determinarea indicatorilor de expunere si de efect biologic).
In urma supravegherii medicale, medicul de medicina muncii face recomandarile necesare pentru prevenirea dezvoltarii in continuare a afectiunii profesionale, care includ masuri medicale sau tehnico-organizatorice care vizeaza lucratorul in cauza, elaborarea de rapoarte si recomandari catre angajator in vederea diminuarii sau eliminarii factorilor de risc, semnalarea cazului de boala profesionala catre autoritati.
Declararea bolilor profesionale este in sarcina directiilor de sanatate publica.
Totodata, prioritizarea si punerea in aplicare a masurilor de prevenire recomandate, revine in sarcina angajatorului, care are obligatia asigurarii securitatii si sanatatii la locul de munca a lucratorilor.
Personalul specializat din compartimentele accidente de munca si boli profesionale, aflat in structura caselor teritoriale de pensii, potrivit atributiilor prevazute prin lege, privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, deruleaza activitatea de prevenire prin consilierea angajatorilor, organizarea unor sesiuni de informare, difuzare de materiale informative, mentioneaza Ministerul Muncii.
