Harvard Business School: un secol de existenta
Odata cu implinirea a 100 de ani, Harvard Business School (HBS) isi sporeste eforturile pentru a se deschide si mai mult spre international, fara a-si pierde insa identitatea. HBS a fost creata in anul 1908 de un grup de profesori din Boston, reusind de-a lungul a o suta de ani de existenta sa fie cea mai renumita scoala de afaceri la nivel mondial.
Totusi, concurenta nu a fost atat de acerba la nivel de studii superioare ca in prezent, mondializarea amenintand la randul ei leadership-ul unei scoli prestigioase, simbol al unei Americi deseori luata in deradere datorita ezitarilor liderilor din sectorul financiar, sau criticata pentru criza economica sau a modelului sau social, potrivit publicatiei franceze Les Echos.
„Poate ramane Harvard un centru de excelenta la nivel mondial intr-o perioada in care India si China devin tot mai puternice?”, se intreaba Krishna Palepu, unul din profesorii de la HBS, subliniind ca atat englezii, italienii sau francezi cunosc foarte bine faptul ca „istoria nu a fost niciodata blanda cu universitatile marilor puteri aflate in declin”.
O selectie exigenta (I)
„Lumea se schimba, insa noi reusim, ramand mereu noi insine”, sustine Jay Light, decanul Scolii de Afaceri, una din cele zece „facultati” ales universitatii Harvard. Jay Light a reusit de-a lungul timpului sa formeze nu numai „oameni de afaceri”, ci si medici, functionari, ingineri sau arhitecti prin intermediul celorlalte scoli existente in cadrul universitatii. Pioniera in randul „scolilor de afaceri”, HBS priveste cu incredere spre viitor, tinand cont de o experienta acumulata de-a lungul a o suta de ani si a utilizarii unei retete care inca functioneaza cu succes. O mare parte dintre oamenii de afaceri renumiti cat si dintre cei politici care conteaza in prezent in America si-au petrecut doi ani in campusul de HBS, de-a lungul fluviului Charles, ce aminteste de sarmul caracteristic stilului britanic.
Heff Immelt, patronul General Electric, Michael Bloomberg, primarul New York-ului si fondatorul agentiei Bloomberg, Jamie Dimon (JP Morgan), Rick Wagoner (General Motors), Meg Whitman (fostul CEO eBay, in prezent consilier al candidatului la presedentie John McCain), Henry Paulson (fostul CEO al Goldman Sachs, in prezent secretar al Trezoreriei Statelor Unite), George W. Bush (primul presedinte al Statelor Unite care este titular al unui MBA) sunt doar cateva nume cu greutate care au fost formati la HBS.
Cu exceptia lui Bill Gates (Microsoft), care nu si-a definitivat studiile la Harvard si a legendarului investitor Warren Buffet, care nu a trecut de examenul de admitere la HBS, ceilalti „business men” care conteaza in lumea economica poarta de cele mai multe ori stampila „HBS”.
O selectie exigenta (II)
Inca de la admiterea lor, 27 de ani in medie, acesti viitori „sefi” nu sunt simpli studenti. In timp ce marile scoli franceze admit deseori si tineri fara experienta profesionala, HBS nu face asemenea exceptii. Studentul care are intentia sa candideze pentru admiterea la Harvard Business School este in primul rand licentiat si in al doilea rand dispune de o experienta profesionala de trei sau patru ani. Succesul HBS rezida practic in aceasta selectie. Cei 900 de tineri admisi in fiecare an, au demonstrat deja ca pot fi lideri atat pe bancile facultatilor cat si in cadrul unei companii unde au lucrat.
„In fiecare an fac mai multi candidati nefericiti decat fericiti, insa fericirea celor care ajung sa fie studenti la noi compenseaza deceptia celor care au fost respinsi”, sustine Deirdre Leopold, responsabil cu admiterea pentru MBA-ul oferit de HBS. In 2008 peste 9.600 de dosare au fost depuse. Peste 90% dintre cei selectionati aleg sa vina efectiv la Harvard, in timp ce doar 60% aleg alte scoli de comert.
Desi costurile pentru un an ajung la 45.000 de dolari si uneori chiar si 70.000 de dolari incluzand internatul, HBS ramane mereu in primele optiuni ale celor care candideaza si isi doresc cu adevarat sa investeasca in viitorul lor.
Potrivit lui Deirdre Leopold, criteriile financiare nu conteaza atat de mult in momentul in care sunt depuse candidaturile, intrucat dupa admitere 40% dintre cei inscrisi reusesc sa obtina o bursa.
Cat ajunge sa castige un proaspat absolvent
O data ce au absolvit si au practic un MBA in buzunar, tinerii absolventi ajung sa castige, in medie, un salariu de 116.000 de dolari anual. Astfel, acoperirea datoriilor nu reprezinta decat rareori un obstacol. „Pentru cei care isi doresc dupa terminarea studiilor sa lucreze in organizatii nonguvernamentale sau asociatii care nu pot oferi asemenea salarii, timp de doi ani, HBS are un program prin intermediul caruia acesti absolventi sunt compensati pentru munca pe care o depun”, explica Kasturi Rangan, unul din profesorii de la Harvard care sustine cu tarie ca proaspetii absolventi nu trebuie sa aiba ca singura motivatie banii.
In fiecare an, fosti studenti ai universitatii fac donatii importante pentru dezvoltarea si finantarea unor astfel de programe, dar si pentru crearea de noi burse. In prezent HBS dispune de 2,8 miliarde de dolari numai din donatii.
"Studiile de caz" - reteta de succes a HBS
Studentii de la Harvard invata dupa o reteta specifica HBS, cazurile practice, asa numitele „business case”. Astfel, de-a lungul celor doi ani, studentii repartizati in grupe de cate 90, vor studia peste 600 de astfel de cazuri, bazandu-se pe experienta reala a marilor companii. „Cum a reusit Shell sa intre pe piata din Nigeria””, „Cum reuseste Japonia sa domine piata faxurilor?”, „Cum a reusit California sa se lanseze pe piata vinului?” sunt doar cateva dintre exemplele pe care studentii le vor analiza pas cu pas si le vor dezbate in timpul cursurilor.
Fiecare student trebuie sa isi expuna si apere punctul de vedere, participarea fiind un element cheie. In campusul universitatii exista chiar si zicala: „Daca un Einstein tace, nu poate obtine media”.
„Studiile de caz sunt un instrument formidabil. Nu ne aflam aici pentru a forma cei mai buni contabili sau campioni in marketing, ci cei mai buni generalisti. Lideri pentru situatii pe care nici noi nu le putem prevedea”, explica Nancy Koehn, istoric si profesor la HBS din 1991.
„Fiecare student trebuie sa invete sa puna intrebarile bune, sa selectioneze informatiile, sa asculte, sa decida si sa convinga”, a adaugat decanul scolii de afaceri de la Harvard.
Harvard isi propune sa formeze lideri pentru toate sectoarele si sa le transmita gustul de a deveni antreprenori. „La cincisprezece ani dupa ce au terminat un MBA la HBS, mai mult de jumatate dintre vechii studenti fie au creat, fie au preluat o companie”, subliniaza Michael Roberts, profesor al HBS.
Intr-o perioada in care modializarea ameninta tot mai mult, Harvard devine constienta de faptul ca universitatea nu poate sa isi pastreze „granitele” actuale. Desi a format si lideri la nivel international, HBS isi propune sa se extinde in acest fel la nivel mondial.
In timp ce rivalele sale au inaugurat campusuri in China sau Singapore, reprezentantii de HBS sustin ca nu vor urma aceasta strategie si isi propun sa le ofere tinerilor, de la distanta, un invatamant valabil la nivel mondial.
Harvard Business School numara in prezent peste 70 de nationalitati, iar o treime dintre studenti si profesori nu au un pasaport american.
Birouri de cercetare in strainatate
Pentru a nu fi o simpla masina care formeaza viitori CEO, urmand exclusiv modelul american, HBS a deschis birouri de cercetare la Paris, Tokyo sau Bombay, care in fiecare an ii intampina pe profesorii de la Boston. Aici cu ajutorul unor adevarati profesionisti, acestia patrund in „inima” companiilor locale, reusind astfel sa pregateasca noi studii de caz dar si sa poata observa mai bine mediul de afaceri al unei lumi in continua schimbare. „Anul trecut peste 50% dintre profesorii nostri au scris noi studii de caz, luand in considerare dimensiunea internationala. In acest fel am ales sa ne extindem frontierele la nivel international ramanand noi insine. Trebuie sa traim globalizarea ca o oportunitate, si nu ca o amenintare. Istoria ne-a demonstrat ca a nu face nimic este periculos, insa a face un lucru prost este si mai periculos”, sustine profesorul de la HBS, Krishna Palepu.
„Nu ne dorim sa fim cei mai buni, nici cei mai mari. Nu vom accelera dezvoltarea noastra, intrucat cheia succesului ramane calitatea profesorilor si acestia nu se formeaza de pe o zi pe alta”, explica Jay Light, decanul scolii, ce conduce in prezent peste 200 de profesori.
In 1908, odata cu crearea Harvard Business School, fondatorii sai si-au dat cinci ani pentru a experimenta aceasta noua modalitate de invatare. Astazi, dupa 100 de ani de existenta, experimentul a dat roade si foloseste cu succes aceeasi reteta.
