-
Topul celor mai mici salarii din România: unde se câștigă cei mai puțini bani
-
Programul care prezice când îți vei da demisia: folosește AI
-
Salariul, în continuare primul criteriu ales de românii care își schimbă jobul
-
Director Amazon: Este un mit că roboții îi lasă pe oameni fără locuri de muncă
-
Munca de acasă: Bătaie pe „joburile remote” scoase pe piață de companii
-
De la deficit de oameni la deficit de abilități: Ce țări au probleme ca România
Ce este contractul de fidelitate?
“Am remarcat dezvoltarea acestei abordari incepand din 1996, cand din ce in ce mai multi manageri romani din companii multinationale au dorit sa se inscrie la programe de educatie scumpe de tipul EMBA”, spune Marilena Petrec, CEO al firmei de consultanta APT Resources & Services
Contractul de fidelitate poate fi semnat o data cu contractul individual de munca sau dupa o perioada de cateva luni sau ani, cand angajatul urca pe scara ierarhica si are nevoie de cursuri de perfectionare costisitoare sau de parcurgerea programului MBA.
“Cauzele aparitiei unui astfel de contract tin de suportul acordat de firma in largirea competentelor angajatului (studii de MBA, perfectionare speciala, doctorat etc) - competente care sunt valabile si in afara firmei curente - si de achizitia de produse specifice firmei la un pret extrem de avantajos. In alte cazuri, firma nu isi permite sa aiba fluctuatie de personal pentru o anumita pozitie, iar retentia unui angajat timp de doi, trei ani prin contractul de fidelitate asigura stabilitatea business-ului”, spune Aura Cadis, consultant in cadrul firmei de consultanta Horvath & Parters.
Trebuie mentionat insa faptul ca un contract de fidelitate nu se confunda cu clauzele de formare profesionala sau de neconcurenta din contractul individual de munca. Desi fidelitatea presupune munca pentru acelasi angajator care te instruieste, diferenta este creata de perioada in care se cere semnarea actului aditional de fidelitate.
Daca in cazul contractului individual de munca clauzele sunt activate inca de la inceput, contractul aditional de fidelitate poate fi cerut numai in conditii de investire in profesie, de retentie a know-how-ului (cunostintelor) pentru o perioada determinata de timp.
“Neconcurenta se refera la obligatia salariatului ca dupa incetarea contractului de munca sa nu efectueze o activitate care se afla in concurenta cu cea a angajatorului, sa nu se angajeze pe o anumita pozitie similara in cadrul unei companii cu acelasi obiect de activitate, sa nu utilizeze informatiile acumulate in cadrul fostului angajator”, crede Monica Ion, managing partner Psihoselect.
Cele mai frecvente clauze stipulate in contractele de fidelitate vizeaza obligativitatea participarii si finalizarii cursurilor de formare profesionala si restituirea unei sume de catre angajat in momentul in care acesta doreste sa paraseasca firma inaintea expirarii perioadei de retentie prevazuta in contract, spun specialistii de la Psihoselect.
Cu alte cuvinte, pentru diferitele cursuri absolvite de angajat pe banii companiei (MBA, alte certificate), angajatul se obliga sa foloseasca acele cunostinte in scopul productivitatii companiei platitoare, pentru o perioada comparabila cel putin cu amortizarea cheltuielilor.
Daca angajatul se invoieste sa ramana o perioada de 3-5 ani in companie, angajatorul se poate conforma la plata lunara sau anuala a unui “spor de fidelitate”.
In cazul in care un angajat decide sa paraseasca firma inainte de expirarea contractului, acesta va fi obligat legal sa restituie suma cheltuita de companie pentru formarea profesionala, plus o alta suma care va acoperi cheltuielile companiei pentru recrutarea unei alte persoane pe postul ramas vacant.
Contractul de fidelitate poate fi semnat o data cu contractul individual de munca sau dupa o perioada de cateva luni sau ani, cand angajatul urca pe scara ierarhica si are nevoie de cursuri de perfectionare costisitoare sau de parcurgerea programului MBA.
“Cauzele aparitiei unui astfel de contract tin de suportul acordat de firma in largirea competentelor angajatului (studii de MBA, perfectionare speciala, doctorat etc) - competente care sunt valabile si in afara firmei curente - si de achizitia de produse specifice firmei la un pret extrem de avantajos. In alte cazuri, firma nu isi permite sa aiba fluctuatie de personal pentru o anumita pozitie, iar retentia unui angajat timp de doi, trei ani prin contractul de fidelitate asigura stabilitatea business-ului”, spune Aura Cadis, consultant in cadrul firmei de consultanta Horvath & Parters.
Trebuie mentionat insa faptul ca un contract de fidelitate nu se confunda cu clauzele de formare profesionala sau de neconcurenta din contractul individual de munca. Desi fidelitatea presupune munca pentru acelasi angajator care te instruieste, diferenta este creata de perioada in care se cere semnarea actului aditional de fidelitate.
Daca in cazul contractului individual de munca clauzele sunt activate inca de la inceput, contractul aditional de fidelitate poate fi cerut numai in conditii de investire in profesie, de retentie a know-how-ului (cunostintelor) pentru o perioada determinata de timp.
“Neconcurenta se refera la obligatia salariatului ca dupa incetarea contractului de munca sa nu efectueze o activitate care se afla in concurenta cu cea a angajatorului, sa nu se angajeze pe o anumita pozitie similara in cadrul unei companii cu acelasi obiect de activitate, sa nu utilizeze informatiile acumulate in cadrul fostului angajator”, crede Monica Ion, managing partner Psihoselect.
Cele mai frecvente clauze stipulate in contractele de fidelitate vizeaza obligativitatea participarii si finalizarii cursurilor de formare profesionala si restituirea unei sume de catre angajat in momentul in care acesta doreste sa paraseasca firma inaintea expirarii perioadei de retentie prevazuta in contract, spun specialistii de la Psihoselect.
Cu alte cuvinte, pentru diferitele cursuri absolvite de angajat pe banii companiei (MBA, alte certificate), angajatul se obliga sa foloseasca acele cunostinte in scopul productivitatii companiei platitoare, pentru o perioada comparabila cel putin cu amortizarea cheltuielilor.
Daca angajatul se invoieste sa ramana o perioada de 3-5 ani in companie, angajatorul se poate conforma la plata lunara sau anuala a unui “spor de fidelitate”.
In cazul in care un angajat decide sa paraseasca firma inainte de expirarea contractului, acesta va fi obligat legal sa restituie suma cheltuita de companie pentru formarea profesionala, plus o alta suma care va acoperi cheltuielile companiei pentru recrutarea unei alte persoane pe postul ramas vacant.