Cat muncesc romanii
Angajatii romani sunt cei mai muncitori din Europa, cu 41,8 ore lucrate pe saptamana, conform unui studiu al Eurofound, publicat in vara acestui an. Cu alte cuvinte, romanii efectueaza cu aproape doua ore mai mult decat numarul mediu de 40 ore pentru un program saptamanal. Un alt studiu intocmit de compania de calcul salarial PayLogic sustine ca angajatii au efectuat in luna august un numar cu 82% ore suplimentare mai mult fata de inceputul anului, dar cu 74% mai putin decat in aceeasi luna din 2008.
Scaderea volumului de munca pe durata unui an (august 2008-august 2009) este cauzata de disponibilizarile pe fondul crizei, ceea ce au dus la un numar mai mic de angajati, si deci la mai putine ore suplimentare, calculate la nivel de populatie.
Insa cresterea volumului de munca pe prima jumatate a acestui an indica o alta realitate: pentru cei ramasi pe piata fortei de munca sarcinile de serviciu le-au fost suplimentate, si astfel acestia au de munca mai mult decat in 2008.
Cu toate acestea, specialistii in resurse umane sustin ca doar o mica parte dintre salariati sunt recompensati corespunzator pentru timpul stat la birou.
„Peste 50% dintre companiile din Romania nu remunereaza orele suplimentare efectuate de angajati. Angajatorul remunereaza rezultatele si programul de 8 ore, insa nu cantitatea de ore suplimentare efectuata fara legatura cu rezultatele aduse de angajat. Deci mai degraba are loc o rasplata a unor rezultate suplimentare, cu performanta (crestere cifra afaceri) decat o remunerare a unor ore suplimentare”, afirma Aura Cadis, consultant in cadrul companiei Horvath & Partners.
Desi nu exista un studiu cu privire la numarul de angajati care afirma ca nu isi primesc orele libere sau plata pentru orele suplimentare, un sondaj efectuat la jumatatea anului trecut poate fi concludent si pentru ceea ce se intampla cu munca suplimentara in perioada de criza.
Astfel, in 2008, doar 17,1% dintre participantii la sondajul efectuat de site-ul de recrutare BestJobs au declarat ca le sunt platite intotdeauna orele suplimentare, in timp ce 15,8% spun ca doar ocazional sunt recompensati de catre patroni pentru ca lucreaza zilnic peste program. Cei mai multi dintre ei - 56,8% - au afirmat ca niciodata nu li s-au platit orele suplimentare.
“Situatia este oarecum aceeasi si in acest an. Nu am sesizat schimbari la acest capitol in 2009 fata de anii anteriori. Companiile care nu plateau inainte, nu platesc nici acum. Si cele care plateau si-au mentinut politica in cazul in care nu au avut probleme de lichiditate majore. Agentiile de stat insa si-au mai redus plata orelor suplimentare”, spune Cadis.
Reprezentantii Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) sustin ca asemenea cazuri sunt foarte greu de depistat intrucat multi angajati nu fac plangeri impotriva patronilor pentru neplata orelor suplimentare. Cele mai multe firme sanctionate pentru aceste nereguli in 2008, de inspectorii de munca, activeaza in constructii, servicii, comert si confectii.
Cum sunt remunerati romanii pentru orele suplimentare si ce spune legea
Conform prevederilor din Codul Muncii, durata medie de munca pentru un angajat trebuie sa fie de opt ore pe zi, timp de cinci zile lucratoare, la care se adauga cele doua zile de repaus, de la sfarsitul saptamanii. Cu alte cuvinte, romanii trebuie sa munceasca 40 de ore pe saptamana, adica 168 de ore pe luna, peste de media europeana de 150 de ore.Daca, de exemplu, o companie trebuie sa livreze un produs sau un serviciu intr-un timp mai scurt decat cel prevazut initial, managerul poate solicita angajatilor efectuarea de ore suplimentare, cu doua conditii. Angajatul trebuie sa-si dea acordul, iar volumul muncii suplimentare saptamanale nu trebuie sa depaseasca opt ore. Recompensarea muncii suplimentare se face fie prin acordarea de timp liber echivalent cu cel muncit, fie prin adaugarea la salariul de baza a unui spor. Acesta se stabileste prin negociere, in functie de contractul colectiv sau individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.
"In cazul in care salariatul face dovada faptului ca angajatorul i-a pontat mai putine ore suplimentare decat cele efectiv lucrate, salariatul va avea dreptul la plata retroactiva, pe ultimii trei ani a sporului pentru munca suplimentara neachitat, aferent diferentei dintre orele suplimentare efectiv prestate si cele inregistrate de angajator. In plus, angajatorul care nu tine sau tine gresit evidenta orelor de munca prestate de salariati risca sa fie amendat contraventional de catre inspectorii de munca", afirma Mihai Anghel (foto), Asociat Senior in cadrul practicii Dreptul Muncii al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).
Insa, de cele mai multe ori, problematica nu este recompensarea orelor suplimentare, ci demonstrarea de catre angajat ca a efectuat intr-adevar acel numar de ore.
Legea spune ca angajatorul este cel caruia ii revine obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a pune la dispozitia inspectorilor de munca aceasta evidenta ori de cate ori considera necesar. "In practica, exista mai multe modalitati prin care angajatorul poate tine evidenta orelor de munca. Astfel, pontajul orelor de munca prestate se poate tine fie pe baza fiselor de prezenta semnate de sefii locurilor de munca, fie centralizat, prin intermediul sistemelor moderne de pontaj electronic. Dovada orelor suplimentare se face cu ajutorul evidentelelor orelor de munca prestate de salariati, tinute de angajator, in conditiile legii", spune Anghel.
In cazul in care angajatorul nu si-a indeplinit obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de salariati, dovada orelor suplimentare efectuate ar putea fi facuta de salariatul interesat cu ajutorul oricaror alte mijloace de proba (inclusiv cu ajutorul martorilor), conform avocatului NNDKP.
Cum suporta angajatii stresul orelor suplimentare?
In exces, orele suplimentare pot avea consecinte defavorabile asupra proceselor cognitive (de exemplu, memorie sau gandire), dar si de concentrare si productivitate a angajatului, releva un studiu publicat de cercetatorii americani.Memoria de scurta durata a persoanelor incluse in studiu, de varsta medie, care lucreaza mai mult de 55 de ore pe saptamana este mai slaba fata de cea a persoanelor care nu depasesc pragul de 40 de ore saptamanal.
Lector Dr. in cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Romeo Zeno Cretu sustine ca atunci cand ne referim la numarul optim de ore pe care un angajat il petrece la locul de munca trebuie sa luam in considerare atat natura muncii, cat si tipul motivatiei respectivei persoane (intrinseca - venita din interiorul sau, din aspiratiile si obiectivele sale - sau extrinseca, provenita dintr-o conditionare din exterior).
“Teoretic vorbind, o munca creativa, intelectual stimulativa (sau chiar fizic stimulativa), care este sustinuta de motivatia intrinseca a persoanei, ar trebui sa ofere resurse energetice care sa duca la o productivitate optima pe un anumit interval (standardul de 8 ore) sau chiar peste acest interval”, afirma Cretu.
Solutia optimizarii randamentului angajatilor rezida, poate, intr-o practica din ce in ce mai uzitata in Europa si SUA – programul flexibil de munca. Acesta ar putea reduce frustrarea angajatilor la locul de munca, pentru ca le lasa loc sa isi echilibreze cerintele vietii personale cu cele ale vietii profesionale.
“Uneori ai nevoie de 30 sau 45 de minute de libertate in alt interval decat cel clasic. Fie ca mergi la o consultatie medicala, fie ca il petreci cu copiii sau prietenii pentru a te destinde, acesta te poate remonta si degaja de tensiuni, astfel incat sa-ti continui munca mai bine si mai atent la intoarcere”, detaliaza Cretu.
Un program flexibil s-ar adapta mult mai usor ultimelor descoperiri in biologie si neurologie umana care arata ca exista o mare variabilitate la nivel individual in ceea e priveste ritmul proceselor interne ale organismului, traduse in ultima instanta in randamentul profesional.
“Pentru o categorie foarte larga de profesii, programul flexibil poate fi o alternativa ce merita testata, inainte de a o respinge ”de facto””, conchide Cretu.
