Ce companii au luat cei mai multi bani de la UE?

Ce companii au luat cei mai multi bani de la UE?Dintre acestea, majoritatea au fost castigate de asociatii neguvernamentale, universitati si alte institutii ale statului, in timp ce mediul privat a absorbit doar 32% (377 de milioane de euro) din cei 1,23 miliarde de euro pusi la dispozitie in 2008, potrivit AMPOSDR(Autoritatea de Management pentru Programul Operational "Dezvoltarea Resurselor Umane").

Unele dintre cele mai consistente bugete au fost acordate companiei de consultanta Depro Inovatie (4,5 milioane de euro), producatorului de solutii informatice pentru mediul de afaceri Siveco Romania (2,5 milioane de euro), furnizorului de training Ascendis (2 milioane de euro), companiei furnizoare de solutii IT Ada Computers (2,4 milioane de euro), Carpediem Tehnologies, companie cu activitati in domeniul constructiilor (670.000 de euro), agentiei de publicitate Mercury360 (peste 500.000 de euro) si companiei de resurse umane Sales Consulting (276 000 de euro).

Astfel, Siveco a castigat sase proiecte pentru liniile de finantare care vizeaza dezvoltarea profesionala si consolidarea carierei in regiuni defavorizate economic din Romania. Fiecare din cele sase proiecte a depasit valoric suma de 400.000 de euro.

Siveco are atat calitatea de aplicant in proiecte POSDRU, cofinantate din Fondurile Structurale Europene, cat si rolul de partener. “Un astfel de caz il reprezinta proiecte precum <Rural-Manager>, derulat in parteneriat cu Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri , si <Formarea fomatorilor: o necesitate pentru alinierea la standardele Uniunii Europene privind formarea profesionala din domeniul feroviar>, in parteneriat cu CENAFER”, spune Catalin Stefan, project manager din partea Siveco Romania in proiecte POSDRU.

Un alt exemplu este Ada Computers, cu afaceri de 830.000 de euro in 2008, care a contractat 2,28 milioane de euro pentru proiectul PLM-Adaptor, care vizeaza cresterea aptitudinilor in munca a 700 de studenti din sapte universitati tehnice din zonele defavorizate economic.

“In cazul proiectelor la care cofinantarea firmei este de 5%, un beneficiu al firmei este acela ca aceasta poate realiza activitati de formare pentru categorii de oameni care nu ar avea suficiente resurse pentru a plati astfel de servicii. Noi ne-am dorit inca de la infiintare sa adresam programele noastre angajatilor din IMM-uri, iar aceste programe finantate din Fondul Social European ne-au permis sa desfasuram un proiect pentru care nu am fi avut fonduri suficiente nici noi nici beneficiarii”, motiveaza Alina Chiriac, consultant in cadrul firmei de training Ascendis, cu afaceri de 4 mil. euro in 2008.

Eliza Pisica, Coordonator Informare si Publicitate al Mercury360, sustine ca, in functie de tipul organizatiei care solicita finantare, aceasta are obligatia de a cofinanta proiectul cu un anumit procent din valoarea totala a acestuia. “In cazul proiectului “Locul meu pe piata muncii”, valoarea contributiei Mercury360 in calitate de solicitant a fost de 5% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile, respectiv 123.911 RON”, noteaza ea.

In perioada 2007-2013, valoarea fondurilor structurale destinate perfectionarii resursei umane depaseste 4,2 miliarde de euro, iar UE a permis Romaniei ca proiectele finantate prin Fondul Social European pot primi in 2009 finantare de 100% din fonduri europene, in loc de maximum 85% cat fusese stabilit anterior.

Cu toate acestea, pana in trimestrul doi al anului trecut, Romania a preluat doar 34% din sumele alocate de UE pentru perioada 2007-2009. Pana in luna octombrie a anului trecut, autoritatile au selectat 128 de cereri de finantari nerambursabile pentru angajari noi, formarea profesionala a salariatilor si imbunatatirea conditiilor de munca, in valoare de 22,6 milioane euro.

Valoarea totala a celor sase linii de finantare lansate in cadrul schemelor de ajutor de stat si de minimis, in data de 31 martie 2009, a fost de 142,4 milioane euro. Pana in data de 9 octombrie 2009 s-au depus 294 de cereri in valoare de 48,4 milioane euro. Din cele doar 250, cate au fost evaluate pana in octombrie, s-au selectat 128 de cereri, cu o valoare nerambursabila de 22,61 milioane de euro, potrivit Ministerului Muncii.


De ce nu se inghesuie companiile la bani

De ce nu se inghesuie companiile la baniUnul dintre motivele cele mai solide pentru care companiile dau inapoi cand se pune problema absorbirii fondurilor structurale tine seama de lichiditatea de care dispune compania si de rezistenta la birocratie.

Desi fata de alte tipuri de finantari, proiectele aprobate de POSDRU nu necesita timp indelungat si birocratie excesiva, companiile trebuie sa cunoasca pasii pentru aplicare si sa tina seama de sfaturile unui consultant.

“Primul pas pentru atragerea unei astfel de finantari il reprezinta stabilirea eligibilitatii solicitantului prin citirea cu atentie a Ghidurilor solicitantului si prin identificarea axelor si domeniilor de interventie. Eligibilitatea activitatilor propuse si a publicurilor tinta ce trebuie atinse reprezinta un alt criteriu esential care trebuie avut in vedere pentru obtinerea finantarii”, noteaza Pisica.

Dupa schitarea proiectului, urmatoarea etapa este introducerea acestuia in aplicatia electronica ActionWeb.

“Proiectele implementate cu fonduri structurale functioneaza pe principiul decontarii cheltuielilor anterior facute. Aceasta inseamna ca o firma trebuie sa angajeze si sa efectueze plati in cadrul proiectului (din resurse proprii), in anumite procente din valoarea totala a proiectului, si apoi sa solicite rambursarea cheltuielilor efectuate”, spune Chiriac.

Insa companiile pot depune o cerere de pre-finantare, daca nu au suficiente fonduri pentru a demara proiectul. “Mercury360 a depus cererea de prefinantare si momentan suntem in termenul de 15 zile in care AM POSDRU trebuie sa transfere aceste fonduri. Dar, intr-adevar, va fi nevoie ca orice firma sa sustina primele cheltuieli din fonduri proprii, care se regasesc in procentul de cofinantare de 5%”, afirma Pisica.

Chiriac completeaza ca in toate proiecte implementate din fonduri structurale, firmele au nevoie de suficiente lichiditati. “In cazul proiectelor finantate prin FSE, procentul de care o firma are nevoie pentru a isi realiza proiectul in bune conditii este in medie de intre 10% si 30% din valoarea totala eligibila a proiectului. In lipsa acestor sume de bani, proiectele se blocheza, firmele riscand returnarea fondurilor primite deja”, explica ea.

In etapa de implementare a proiectului, firmele primesc rambursarea sumelor cheltuite anterior in termen de 45 de zile de la transmiterea cererii de rambursare si a documentelor complete cerute de catre autoritatea de management (cea care aproba rambursarea banilor).

Pe langa o gestionare riguroasa a bugetului de cheltuieli, companiile trebuie sa se asigure ca dispun si de resursa umana pentru a putea implementa proiectul. De exemplu, Ada Computers, care deruleaza un proiect pentru cresterea aptitudinilor in munca a 700 de studenti din sapte universitati tehnice din zonele defavorizate economic, a ales sa dedice echipa tehnica in rolul de implementator, alaturi de 14 profesori din universitatile tehnice din orasele vizate.

Pentru Siveco, in cele sase proiecte lucreaza peste 120 de colaboratori si parteneri, in timp ce Ascendis a angajat persoane cu contracte de munca part-time si sarcini clare in implementarea proiectului. “In cadrul firmei, intre activitatile realizate pentru firma (partea de business) si cele din proiect exista o delimitare clara ca timp, bani si responsabilitati pentru fiecare angajat implicat in proiect”, afirma Chiriac.


Invataturi de la companii

Invataturi de la companiiAscendis

1. Sa ceara bani europeni doar pentru acele proiecte considerate o prioritate

2. Sa gaseasca un specialist cu experienta in accesarea de fonduri structurale, cu care sa incheie un contract care sa prevada inclusiv consultanta in etapa de implementare a proiectului

3. Conducerea firmei sa solicite cat mai multe informatii consultantului despre fluxul financiar al proiectului

4. In conditiile in care compania trebuie in primul rand sa efectueze o cheltuiala (din resurse proprii), urmand ca aceasta sa fie decontata ulterior, se impune clarificarea, in tadem cu specialistul, a sumelor de bani disponibile pe toata perioada proiectului, pentru implementarea acestuia in bune conditii

5. Coducerea firmei sa citeasca cu mare atentie proiectul, inainte ca acesta sa fie transmis spre finantare, si sa constientizeze faptul ca strategia scrisa in cererea de finantare (proiect) trebuie respectata intocmai in etapa de implementare (ca termene de realizare, indicatori de atins, tipuri de costuri etc.)

6. Sa desemneze un angajat foarte bun care sa conduca proiectul pentru care solicita fondurile.


Siveco Romania


1. Regula cea mai importanta pentru a transforma o idee intr-un proiect este ca proiectul se construieste pentru a veni in intampinarea realitatii, si nu se deformeaza realitatea pentru a iesi o idee buna de proiect. Proiectele fara fundamente serioase in realitate au sanse mari sa esueze in partea de implementare. O idee de proiect este fezabila doar daca, plecand de la ea si imaginandu-ti ca ai deja contractul de finantare semnat, ai suficiente argumente sa il vezi finalizat cu success.

2.
Un proiect trebuie sa aiba la baza o documentare prealabila foarte solida

3.
Intre partenerii de proiect este necesar sa existe incredere si reguli de colaborare clar stabilite inca din faza ideii de proiect

4. Este fezabil sa iei in calcul o astfel de finantare numai daca poti sa asiguri un flux financiar stabil, plecand de la principiul rambursarii care spune ca intai faci cheltuiala si apoi o recuperezi

5.
Ideea avansata de unii consultanti, potrivit careia sunt bani care se iau si se gestioneaza usor, este total neadevarata si nu prea se aplica in implementarea efectiva a proiectelor;

6.
In scrierea cererii de finantare, se recomanda implicarea inca de la inceput a viitorului manager de proiect.