2001: Castigam 94 de dolari
Ianuarie 2001 gasea Romania cu o rata a somajului de 10,7%, una dintre cele mai ridicate incepand cu 1991, arata datele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Cel mai inalt prag atins de somaj dupa Revolutie a fost in februarie 2002, cand rata s-a situat la 13,5%, echivalentul a aproape 1,26 de milioane de someri. Totusi, cei mai multi someri au fost in martie 1994, cand numarul lor s-a apropiat de 1,3 milioane de oameni.
In ianuarie 2001 somajul depasea cu circa 33.000 de oameni pragul de un milion.
De asemenea, datele Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene (UE), arata ca rata de angajare (calculata prin impartirea numarului de angajati cu varste intre 15 si 64 de ani activi pe piata fortei la toata populatia de pe aceeasi grupa de varsta) din Romania se plasa la 62,4% in 2001, in scadere cu 0,6% fata de anul precedent.
In ceea ce priveste nivelul salarial, castigurile medii nete la nivel national se plasau la inceputul lui 2001 la 273,8 lei, echivalentul a 94 de dolari sau 105 de euro, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).
La sfarsitul anului, castigul salarial mediu net a urcat pana la 365,9 lei. Salariul minim brut reglementat la nivel national era la inceputul deceniului de 140 de lei, pentru un program complet de lucru de 170 de ore pe luna. Fata de anul precedent, salariul minim brut la nivel national a crescut cu 40 de lei in 2001.
Jurnalistii Wall-Street.ro va propun o serie de articole bilant pentru primul deceniu din mileniul trei:
Cele mai mari 10 tranzactii din ULTIMUL DECENIU
Ce momente au marcat piata luxului in ultimul deceniu
Cele mai valoroase tranzactii din farma in ultimii 10 ani
Cele mai importante momente din online-ul romanesc in ultimul deceniu
Cele mai importante evenimente din telecom in ULTIMUL DECENIU
Cronica unei piete in plin boom. Cine a desenat harta retailului modern in ultimii 10 ani
Cele mai importante 10 momente ale pietei de media, in ultimul deceniu
2002: Au disparut vizele Schengen
Romanii au primit permisiunea de calatori in Europa fara a avea parte de restrictii, dupa ce s-a autoritatile de pe continent au luat decizia de a ridica obligativitatea vizelor necesarea pentru intrarea in spatiul Shenghen.Astfel, romanii au putut obtine mult mai usor decat pana atunci un job bine platit. Autoritatile de la Bucuresti au avut motive de Bucurie, atat pentru ca somajul a inceput sa scada, dar si pentru ca s-a mentinut la un nivel redus.
In vreme ce la inceputul anului 2002 rata somajului era de 12,7%, luna decembrie a consemnat o reducere de 4,3%, pana la 760.0000 de someri.
De asemenea, economia locala a inceput sa beneficieze de intrari masive de capital in fiecare an, sub forma banilor trimisi de lucratorii romani din strainatate catre rudele din tara. La sfarsitul anului 2008, muncitorii romani de peste hotare au trimis in tara circa noua miliarde de euro.
Efectul negativ al eliminarii vizelor Schengen s-a vazut in 2002-2008, cand piata romaneasca a pietei fortei de munca a resimtit din plin exodul talentelor in tarile Europei Occidentale.
2003: Noul Cod al Muncii
In 2003, Codul Muncii din Romania era inlocuit pentru prima oara dupa 30 de ani. Modificarile operate la momentul respectiv au generat o situatie conflictuala pe piata fortei de munca, deoarece peste 80% din schimbarile efectuate erau in favoarea angajatilor.Specialistii in resurse umane si in legislatia muncii au considerat ulterior ca 2003 a devenit anul in care Romania a reusit sa aiba in
sfarsit un Cod al Muncii de referinta.
Documentul nu doar ca a reglementat piata democratica a fortei de munca, dar a dus la aparitia a numeroase conflicte de munca intre angajati si angajatori in primul an de la intrarea sa in vigoare.
Sfarsitul primului an de Cod post Revolutie gasea Romania cu o rata a somajului de 7,4%, echivalentul a 658.891 de someri, in conditiile in carepunctul minim era atins in septembrie, cand rata somajului a fost de 6,7%.
De asemenea, salariul minim brut la nivel national a fost reglementat in 2002 la 250 de lei, in crestere cu 75 de lei fata de castigul minim de
anul precedent.
Potrivit INS, salariul mediu net la nivel national a fost aproape 490 de lei, cu un maxim de 565,8 lei in decembrie.
2004: Agentii temporari au capatat viata
Pe fondul cresterii continue a veniturilor romanilor, gradul de saracie la nivel national a dat semne clare de reducere comparativ cu anul precedent, in special pe fondul imbunatatirii castigurilor din mediul rural.Cu toate acestea, populatia saraca din zona rurala a reprezentat circa doua traimi din totalul oamenilor aflati in dificultate financiara.
Principalele motive care au dus insa la scaderea saraciei din mediul rural au fost cresterea pensiilor pentru populatia ocupata in agricultura si a subventiilor agricole pentru 2003.
La nivel national, salariul minim brut a fost majorat la 280 de lei lunar, pentru program complet de lucru de 172 de ore, in vreme ce salariul mediu brut a continuat sa creasca pana la 687,5 lei la sfarsitul lui 2004.
Rata medie a somajului a fost in 2004 de 6,8%, echivalentul a circa 690.000 de someri.
Una dintre masurile care a contribuit la reducerea continua a ratei somajului a fost deschiderea pietei de munca prin agenti temporari, prin adoptarea unei Hotarari de Guvern care a reglementat prevederile Codului Muncii din 2003.
2005: Presiunea tranzactilor pe salariati
“Presiune” este unul dintre cuvintele care poate caracteriza piata fortei de munca din 2005, dupa ce zeci de mii de salariati au fost nevoiti sa-si schimbe angajatorii.Grupul britanic Vodafone a achizitionat Connex (MobiFon) pentru 1,86 de miliarde de euro, Banca Comerciala Romana (BCR) a fost privatizata catre austriecii de la Erste Bank pentru 3,75 de miliarde de euro, in vreme ce alti austrieci, Wiener Staedtische, au preluat asiguratorul Omniasig, pe care au platit circa 65 de milioane de euro.
La aceasta se adauga si areastarea omului de afaceri Dinu Patriciu, care la acea data era presedintele Grupului Rompetrol.
Astfel, trei dintre cei mai mari angajatori de pe piata locala din 2005 – Connex, BCR si Rompetrol au trecut prin momente istorice in perioada respectiva.
Rata somajului a continuat sa scada si in 2005, ceea ce arata ca desi presiunea asupra salariatilor marilor angajatori a fost destul de rdicata, concedierile in valuri nu au inecat piata muncii.
Mai mult, platile unice in cazul reorganizarii si privatizarii unor societati cu capital majoritar de stat si plati compensatorii in cazul concedierilor colective s-au ridicat la 107,4 milioane de lei, fata de 131,3 milioane de lei, cat au fost in 2004, potrivit unor statistici elaborate de INS pe baza datelor ANOFM
2006: Pregatiri pentru aderare
Romania intra pe ultima suta in ceea ce priveste alaturarea la UE. Piata muncii incepea sa resimta din ce in ce mai puternic deficitul de personal din anumite sectoare de activitate. Un raport din 2008 al Eurostat insa a aratat ca Romania a cheltuit in ultimul an inainte de intrarea in UE mai putin decat statele membre, cu exceptia Estoniei si Lituaniei, pentru strategii privind piata muncii.
Astfel, Romania a cheltuit in 2006 pentru strategiile privind piata muncii 0,43% din PIB prag cu care a depasit doar Lituania (0,39%) si Estonia (0,15%).
La nivelul UE plus Romania si Bulgaria - tari care nu erau inca membre in 2006 -, cheltuielile facute de state pentru acest sector au fost de 1,92% din PIB.
Cea mai mare parte a fondurilor de la bugetul Romaniei, reprezentand 0,28% din PIB-ul de 97,8 miliarde de euro din 2006, a fost alocata pentru partea de suport - ajutoare de somaj si alte drepturi pentru persoanele fara loc de munca. La nivel comunitar, cheltuielile pentru sprijinirea europenilor fara slujbe s-a cifrat la 1,2% din PIB-ul UE, a aratat biroul european de statistica.
In 2006, Romania a alocat 0,11% din PIB pentru masuri concrete care sa-i ajuta pe someri si pe cei din categoriile dezavantajate sa aiba acces la piata muncii prin formare profesionala, schimbari de locuri de munca in cadrul firmei, slujbe cu program de lucru redus, stimulare a angajarii, recalificare, sprijin pentru crearea de noi locuri de munca.
Pe ansamblul UE, finantarea totala s-a ridicat la 0,51% din PIB.
Sumele cele mai mici au fost date in 2006 firmelor si administratiilor publice care ofera servicii pentru somerii care-si cautau un loc de munca. Pe plan local, aceste cheltuieli au fost in 2006 de 0,04% din PIB, in timp ce in UE, ele s-au cifrat la 0,22% din PIB.
2007: Anul pensiilor private
Anul aderarii Romaniei la UE este unul de referinta pe piata locala fortei de munca din perioada 2001 – 2010, in conditiile in care legislatia locala a trebuit sa se alinieze celei europene.In 2007, populatia activa numara aproape 10,0 milioane oameni, din care 94,9% apartineau grupei in varsta de munca (15-64 ani).
Dintre persoanele ocupate in 2007, aproape 55% erau sunt barbati. Pana in anul 2002, majoritatea populatiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. Incepand din anul 2003, cea mai mare parte a populatiei ocupate (aproximativ 54% in anul 2007) are domiciliul in mediul urban.
Numarul somerilor, definit conform criteriilor BIM (Biroul International al Muncii), a inregistrat o traiectorie oscilanta, ajungand in anul 2007 la 641.000 de persoane fata de 704.000 de persoane in 2005, tinerii (15-24 ani) reprezentand 30,7%.
2007 a adus si o serie de modificari ale Codului Muncii menite sa completeze forma elaborata in 2003.
Insa cea mai importanta masura adoptata la acea data, cu impact direct asupra salariatilor a fost introducerea fondurilor de pensii private si pe piata locala. Imediat dupa introducerea sistemului de pensii private, peste 250.000 de agenti ai companiilor de pensii au inceput sa dea goana pentru a atrage cat mai multi din angajatii activi.
2008: S-a deschis robinetul banilor europeni
2008 a fost primul an in care UE a aruncat pe piata locala a muncii, prin intermediul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), fonduri de peste 1,2 miliarde de euro, cu ajutorul carora companiile interesate au putut sa-si dezvolte salariatii. Chiar daca banii trebuiau sa intre inca din 2007, dupa aderarea Romaniei la UE, procesul gestionat de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Muncii a luat pe nepregatite autoritatile centrale si locale, astfel incat liniile de finantare au fost deschise cu intarziere.
Ultimul an de crestere economica la nivel national a adus insa un val de greve in mediul privat. Rand pe rand, angajatii producatorului de masini Autormobile Dacia, combinatului siderurgic ArcelorMittal Galati si cei ai BCR au intrat in greva.
Angajatii Automobile Dacia au fost primii care au demarat protestele, sindicalistii producatorului de automobile solicitand initial o majorarea de 70% a salariului mediu, in final s-au multumit cu un plus de pana in 30%. Greva a fost demarata in a doua parte a lunii martie si s-a incheiat pe 11 aprilie.
Tot in primavara, salariatii combinatului din Galati au intrat in greva japoneza, principalalele nemultumiri fiind legate de nivelul castigurilor si al conditiilor de lucru.
Reprezentantii lucratorilor doreau o crestere de 42% a salariilor, iar conducerea a oferit o majorare a fondului de salarii cu 7%. Disensiunile dintre cele doua parti au atins un punct maxim in martie, iar angajatii ArcelorMittal Galati au decis sa intre pentru doua zile in greva generala. Totul a luat sfarsit dupa ce Tribunalul Galati a considerat ilegat protestul salariatilor combinatului.
Greva japoneza a fost metoda de protest pe care au ales-o in toamna si multi dintre salariatii BCR, nemultumiti de programul de lucru si de anumitele diferente existente intre ei, in functie de vechime.
2009: Somajul a crescut in fiecare luna
2009 a fost anul in care rata somajului a crescut in fiecare luna. Daca in ianuarie rata somajului s-a plasat la 4,9%, echivalentul a circa 445.000 de someri, sfarsitul lui 2009 a consemnat un avans al ratei somajului pana la 7,8% (aproximativ 710.000 de someri). Ultima oara cand somajul mai atinsese o rata atat de mare a fost in martie 2004.Una dintre cele mai importante modificari operate in legislatia muncii de la 1 ianuarie 2009 a fost cresterea salariului minim brut la 600 de lei, cu peste 11% mai mult fata de valoare din 2008.
O masura controversata adoptata la inceputul lui 2009 care a lovit in angajatii de la stat care au ales sa se pensioneze dar care mai lucrau in sistemul public si dupa au atins limita legala. Astfel, ei au trebuit sa opteze sa primeasca fie salariul, fie pensia.
De asemenea, indemnizatia acordata mamelor a fost stabilita la 85% din veniturile nete realizate in ultimele 12 luni, fara sa depaseasca echivalentul a trei salarii medii brute pe economie, respectiv 4.000 de lei. Pana la sfarsitul lui 2008, mamele primeau doar 600 de lei lunar pentru ingrijirea copiilor de pana la doi ani.
Nu in ultimul rand, contributiile de asigurari sociale pentru conditii de munca au fost majorate pentru angajatori de la 1 ianuarie 2009 cu 0,5%.
Guvernul decidea la acea data ca nivelul contributiei de asigurari sociale pentru conditii normale de munca va fi 28%, din care 9,5% pentru angajati si 18,5% pentru angajatori.
2010: Un val de proteste bugetare
Anul recent incheiat a stat, ca si in 2009, sub spectrul somajului.Rata somajului la nivel national a fost in noiembrie 2010 de 6,95%, fata de 7,08% in octombrie si 7,5% in aceeasi luna a anului 2009, in noiembrie fiind inregistrati peste 633.000 de someri la nivel national, arata datele ANOFM.
La inceputul anului trecut, rata somajului se situa la 8,1%, echivalentul a 740.982 de someri inregistrati in evidentele Agentiei.
Dupa trei luni succesive de crestere, somajul a inceput sa scada, astfel ca de la o rata de 8,07% inregistrata la sfarsitul lui aprilie, somajul a ajuns la 6,95% la finele lui noiembrie.
La sfarsitul lui 2010, Comisia Europeana avertiza ca reducerea somajului din Romania ar putea fi doar pe hartie, in conditiile in care cei care nu mai primesc ajutor de somaj nu par motivate sa reia lucrul prin forme legale.
De asemenea, 2010 a adus un val de proteste ale sindicalistilor, in contextul adoptarii masurii de scadere a salariilor bugetarilor cu 25% incepand cu luna iulie.
La momentul reducerii salariilor cu 25%, Executivul a invocat articolul 53 din Constitutie privind restrangerea temporara a exercitiului unor drepturi, pentru apararea securitatii nationale.
Curtea Constitutionala a dat aviz de constitutionalitate pe taierea salariilor bugetarilor cu 25% pentru o perioada temporara, pana la 1 ianuarie, fiind invocata starea de urgenta prevazuta la articolul 53 din Constitutie, iar daca prin legea salarizarii unitare mai multe categorii de salarii nu revin la nivelul anterior scaderii, noua lege ar putea fi considerata neconstitutionala.
