ROM
Ciocolata ROM este unul dintre cele mai longevive branduri romanesti, fiind lansata pe piata in anul 1964. Produsul face parte din portofoliul companiei Kandia Dulce, alaturi de branduri precum Kandia, Laura, Magura, Sugus si Silvana.Forma batonului a ramas neschimbata in cei peste 47 de ani de existenta. Pe suprafata batonului este inscr'+'iptionat si acum “Bucuresti”, provenind de la numele fabricii in care a luat nastere – Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti.
Anual se vand aproximativ 27 de milioane de batoane, ceea ce inseamna circa un baton pentru fiecare roman din toata lumea. Produsul este exportat in prezent in tari precum Ungaria, Bulgaria si Spania.
Campania ROM din toamna anului 2010 – Visul american – a fost premiata cu Oscarul publicitatii la festivalul de la Cannes.
Kandia Dulce a raportat anul trecut o cifra de afaceri de 31,4 mil. euro si un profit de 440.000 euro.
Eugenia
In perioada anilor 1947-1948 a iesit pe poarta fabricii Eugenia, din Constanta, primul biscuite sandwich cu crema de cacao si gust de rom. Primul producator al Eugenia a fost compania Dobrogea.Biscuit romanesc prin excelenta, Eugenia a reusit, inca de la inceputul anilor '50, sa castige un public consumator larg, de la elevi pana la adulti, aceasta fiind cea mai accesibila gustare din timpul pauzelor.
In anul 2006 produsul este relansat in categoria premium cu un nou pachet si o reteta imbunatatita. Investitile realizate de companie au depasit 5 mil. euro.
Eugenia este exportata in Spania, Italia, Germania, SUA, Canada.
Gusto
Povestea companiei Phoenix si a pufuletilor Gusto incepe in anul 1992, cand Eliodor Apostolescu si Catalin Nour cauta, studenti fiind, o metoda de a incepe o afacere proprie. Primii pasi in antreprenoriat ii fac printr-o afacere cu inghetata, pe care au dezvoltat-o timp de patru ani. Ulterior, se decid sa isi extinda business-ul tot in domeniul alimentar pentru a avea continuitatea pe tot parcursul anului.In momentul lansarii afacerii cu pufuleti Gusto, in piata existau cel putin 3-4 producatori locali in fiecare judet al tarii, intr-o industrie imperfecta, cu un dezechilibru intre cerere mica si oferta mare de pufuleti. Vanzarile erau mici – intre 3.000 si 5.000 de pungi pe zi de producator.
2010 a reprezentat pentru producatorul pufuletilor Gusto o cifra de afaceri de 80 mil. lei. Compania detine o cota de 70% din piata de profil.
Din unitatea de productie aproximativ 2 milioane de pufuleti pleaca in fiecare luna catre export. Aproximativ 10% din productie este destinata pietei internationale, pufuletii Gusto fiind comercializati in tari precum Spania, Italia, Germania, Grecia, Bulgaria, Moldova, Suedia, Olanda, Irlanda, Anglia si Belgia.
Murfatlar
Murfatlar este cel mai important jucator din industria locala a vinului, cu o cota de piata de 23%. Compania administreaza in prezent aproximativ 3.000 de hectare, in sud-est-ul tarii, intre Dunare si Marea Neagra, in centrul Podisului Dobrogei.Aproximativ 15% din productie este destinata exportului, aceasta activitate reprezentand circa 10% din cifra de afaceri. Compania vizeaza o politica agresiva in aceasta zona prin concentrarea pe pietele existente (in special China si Rusia), respectiv intrarea pe noi piete de desfacere, precum tarile din Europa Centrala.
Printre cele mai importante tari unde este comercializat brandul Murfatlar se numara Israel, SUA, Italia, Spania, Anglia, Polonia.
Obiectivul companiei vizeaza atingerea in urmatorii 2-3 ani a unei ponderi de 30-40% export din cifra de afaceri.
In 2011 Murfatlar a inregistrat o productie de 18.000 de tone de struguri, cu 30% mai mare fata de 2010.
Una dintre cele mai importante investitii derulate de companie a vizat proiectul de reintinerire a plantatiilor de vita-de-vie, care a atras pana acum suma de aproximativ 15,6 mil. euro.
In contextul modificarii pietei vinului ca urmare a crizei financiare, Murfatlar s-a concentrate pe dezvoltarea retelei proprii de magazine Crama Murfatlar. Planurile vizeaza extinderea retelei la un numar de 120 de magazine pana la finele anului , cu acoperire nationala in orasele cu o populatie de peste 50.000 de locuitori.
Cititi si De ce as alege un vin romanesc din mii de branduri internationale?
Topoloveni
Istoria Magiunului de prune Topoloveni a inceput in toamna anului 2001, cand, dintr-o ambitie, familia Stanciulov a preluat "sectia de magiun, deshidratate si alcool" a fabricii Topoloveni. In anul 2011 Magiunul de prune Topoloveni a fost inregistrat pe lista produselor cu cea mai inalta certificarea a calitatii si autenticitatii din Europa, lista Indicatiilor Geografice. La inceput exportul se rezuma doar la livrarea materiei prime, in butoaie de 200 de kilograme catre Germania si Austria. In prezent, compania poarta discutii cu mai multe tari din Europa si America pentru comercializarea produsului, pe fondul cererii in crestere pentru alimente bio si naturale.
In prezent, ponderea exporturilor este de 3% din total afaceri.
In anul 2010 compania a raportat o cifra de afaceri de 4,1 mil. lei, strict din productia de conserve. Pentru acest an, reprezentantii Sonimpex estimeaza o scadere a afacerilor de 5-10% pe fondul unei productii mai mici de magiun de prune si a cresterii dobanzilor bancare.
Anual sunt prelucrate aproximativ 200 de tone de magiun (570.000 de borcane a cate 350 de grame) si 10 tone de dulceata (capsuni, cirese negre, visine, afine ecologice, mure, prune umplute cu migdale dulci, gutui).
Borsec
Izvoarele apei minerale Borsec sunt cunoscute inca de pe vremea romanilor, care le-au descoperit odata cu curerirea Daciei. Acum mai bine de 400 de ani, Borsecul era imbuteliat in ulcioare de lut ars si transportate, pe cai de munte, in Transilvania, Moldova, Tara Romaneasca si Ungaria. Proprietatile curative ale apei i-au adus faima in Europa, astfel incat in 1806 este infiintata fabrica Borsec, aflata in proprietatea austriecilor Zimmethausen si Eisner.Imbutelierea apei minerale Borsec a fost efectuata de-a lungul timpului de mai multi intreprinzatori, iar din 1945 activitatea de imbuteliere a fost continuata de diversi contractori pana la nationalizarea sa,in 1948. In anul 1998, fosta intreprindere de stat “Regina Apelor Minerale
Borsec” s-a transformat in compania privata Romaqua Group S.A. Borsec.
In 2010, Romaqua Group primeste calitatea de Furnizor al Casei Regale a Romaniei pentru apele minerale naturale Borsec.
Compania a raportat anul trecut afaceri de 142,5 mil. euro.
Farmec
Istoria Farmec incepe in anul 1889, la Cluj-Napoca. In anul 1965 este produs pentru prima oara laptele demachiant Doina, una dintre cele mai importante marci din portofoliul companiei. Trei ani mai tarziu fabrica devine primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 prof.dr. Ana Aslan.Din portofoliul Farmec mai fac marci precum Gerovital Plant, Aslavital, Farmec, Aslamed, Ada, Obsesie, Athos si Dermofarm.
Produsele Farmec sunt exportate in tari precum Ungaria, Polonia, Serbia, Anglia, Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Germania, Italia, Spania, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Liban, Iordania, Thailanda, Japonia, SUA si Canada. In prezent, exporturile reprezinta 10% din totalul vanzarilor companiei.
Farmec vizeaza intrarea pe noi piete in anul 2012, doua dintre tinte fiind Ucraina si Rusia.
La nivelul intregului an compania estimeaza o crestere a afacerilor de 7%, pana la 105 mil. lei.
Dero
Detergentul Dero a fost produs in anul 1966, la fabrica Dero din Ploiesti. Numele sau vine de la DEtergenti ROmania. In anul1995 a fost preluat de gigantul Unilever, impreuna cu unitatea de productie. Au urmat un sir de inovatii si activitati care au dezvoltat si consolidat pozitia detinuta in piata, pastrandu-se insa specificul de marca "100% romaneasca". Unul dintre cele mai importante momente din istoria produsului a fost in martie 2004, cand Dero Surf s-a relansat sub platforma "Scoate cele mai frecvente 99 de pete".
Anul 2007 a marcat pentru Dero aniversarea a 40 de ani de traditie pe piata romaneasca. Dero si-a sarbatorit aniversarea prin campania promotionala "Parfumul Anilor Cei Mai Frumosi".
In prezent, Dero este comercializat in Republica Moldova, Spania, Italia (cu preponderenta in zonele in care exista comunitati de romani), precum si Marea Britanie si Franta, insa sub denumirea de "Surf".
