1. Refacerea perdelelor de protectie
Inginerul Stefan Poenaru, presedintele Asociatiei fermierilor din Romania, spune ca o solutie ieftina si eficienta pentru a contracara efectele secetei si a diminua potentialele pierderi este refacerea perdelelor de protectie a terenurilor agricole, existente odinioara in perimetrul Baragan, Drobogea, Mehedinti.“Este cel mai ieftin pe termen scurt”, a declarat pentru Wall-Street.ro, Poenaru.
Sursa foto: FreeDigitalPhotos.net.
2. Agricultura conservativa
O alta maniera mai putin costisitoare prin care se pot reduce partial efectele secetei este reprezentata de conceptul agriculturii conservative. O serie de mijloace de prelucrare a terenurilor care permit retinerea pentru mai mult timp a apei in sol.Conceptul adusa metode variate de lucrare a solului, iar printre principii se numara diminuarea lucrarilor solului, retinerea unui nivel de resturi vegetale pe suprafata, rotatia potrivita a culturilor sau traficul controlat.
„Poti ara astfel incat apa sa fie retinuta mai mult timp in sol, spre exemplu”, spune Stefan Poenaru.
Sursa foto: FreeDigitalPhotos.net.
3. Sistemul de irigatii, marea problema: Cine stapaneste apa va stapani lumea
"In 1989 aveam peste 3 milioane de hectare de teren irigate, acum sunt 200-300.000. Solutia este ca guvernul sa dirijeze 2 miliarde din fondurile europene catre irigatii. Banii se vor intoarce la bugetul de stat in 2-3 ani”, a spus Culita Tarata, cel mai mare agricultor din Romania, dupa suprafata cultivata.Tarata a mentionat ca 40.000 de hectare din terenul agricol pe care il cultiva este irigat. “Am facut investitii cu bani de la banci, de la parteneri. In 2-3 ani se recupereaza investitia. Daca nu aveam aceasta suprafata irigata, acum eram falimentar”, mai spune omul de afaceri.
Acest sistem de irigatii ar trebui sa fie pentru Romania o prioritate de grad zero, spune Tarata.
Micii agricultori si fondurile europene pentru irigatii
Romania ar putea atrage fonduri europene pentru irigatii si prin masura 125a, unde sunt eligibile si astfel de proiecte. Potrivit datelor de pe site-ul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, actualizate in luna martie a acestui an, majoritatea proiectelor finantate prin aceasta masura s-au realizat pentru modernizarea drumurilor de acces. Datele publice pe site arata ca au fost finantate 100 de proiecte in domeniu, iar majoritatea covarsitoare au vizat drumurile de acces la exploatatiile agricole.“Pot sa iau bani prin aceasta masura, dar nu ma ajuta cu nimic, daca nu am apa. Este o harababura totala pe irigatii, toate sistemele au fost carate la fier vechi”, a declarat Nicolae Sitaru, presedintele producatorilor agricoli de cereale si plante tehnice din Ialomita.
„Suntem la 3 km de Mures, insa nu avem irigatii. Trebuie facuta o statie de pompare si sa fie impinsa apa pe terenurile oamenilor, iar pentru asta este nevoie de despagubiri pentru proprietarii terenurilor pe care se va trage apa. Pentru asta este nevoie de un proiect al autoritatilor”, spune si Vasile Senesan, presedintele asociatiei de profil din Alba.
Sistemele de irigatii presupun investitii majore, insa solutia poate veni din parteneriate public-private.
„„Astfel de lucrari presupun investitii considerabile, iar Romania ar trebui sa caute utilizarea fondurilor europene in astfel de proiecte sau parteneriate public-privat cu marii producatori agricoli direct interesati in refacerea sistemului de irigatii”, a declarat Bogdan Belciu, partener servicii de consultanta pentru management la PwC Romania.
Planuri pentru sistemul de irigatii din 2014
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a declarat recent ca in perioada 2014-2020 Romania ar putea beneficia de fonduri structurale pentru sectorul de irigatii, mentionand ca ministerul pe care il conduce considera prioritar acest sector.
Costul unui sistem de irigatii care sa deserveasca 800.000 de hectare de teren agricol este nevoie de circa 400 milioane euro, potrivit unor estimari ale Bancii Mondiale, citate anterior de Constantin.
Sursa foto: FreeDigitalPhotos.net.
Salvarea a ceea ce se mai poate din sistemul de irigatii comunist
Pana la investitiile majore in sistemul de irigatii care presupune investitii pe termen mediu si lung, o varianta care sa aduca beneficii pe termen scurt ar fi salvarea a ceea ce se mai poate din vechiul sistem.“Guvernul ar trebui cel putin in prima instanta sa salveze ceea ce mai poate salva din sistemele de irigatii. Statiile de pompare de la Dunare inca s-au patrast. Se pune problema transferului apei pana la canalele magistrale, iar daca statul face asta, de acolo fermierii vor gasi variante pentru a lua apa, fie ca vor rebilita sistemele vechi, fie ca vor investi in tehnologii noi”, a spus si Poenaru.
Si Nicolae Sitaru, presedintele producatorilor agricoli de cereal si plante tehnice din Ialomita spune ca autoritatile ar putea reabilita o parte din sistemele de irigatii, cum ar fi marile canale, care ar fi necesar doar sa fie impermeabilizate.
4. Legislatie dura pentru pedepsirea celor care fura sistemele de irigatii
“Este si o problema legislativa, trebuie sa fie prevazute pedepse dure pentru cei care fura astfel de sisteme, la fel cum este la CFR. Altfel, unii fac sisteme de irigatii si altii le strica”, a mai spus Sitaru.De altfel, nu este deloc o noutate faptul ca sistemul de irigatii comunist a ajuns in paragina ca urmare a furturilor continue de fier.
Sursa foto: FreeDigitalPhotos.net.
5. Sistemul de asigurari/despagubiri
O alta solutie care ar putea sa ofera o mana de ajutor agricultorilor ar fi asigurarile.“Noi avem asigurari pentru grindina, ploi. Ne sunt de mare ajutor. Din nefericire, seceta nu se asigura. Ar trebui, insa sa se creeze un fond special pentru astfel de situatii la care sa contribuim toti: autoritatile, noi, eventual sa fie implicati si asiguratorii”, a declarat Senesan.
Omul de afaceri Adrian Porumboiu, unul dintre cei mai mari agricultori din Romania, sustine de asemenea ca domeniul are nevoie de un sistem de asigurari pentru calamitati. "Aveam o lege pentru asta, care acum nu mai este", a spus Porumboiu. Omul de afaceri a mentionat ca ar trebui sa existe un fond, la care "sa contribuim cand avem profit" si prin care atunci cand producatorii sunt pe minus, ca urmare a unor calamitati, sa se poata acoperi pierderile.
Ideea unui fond pentru situatii de acest gen a fost mentionata si de omul de afaceri Culita Tarata.
Inainte de 2010 exista o lege prin care agricultorilor li se acordau despagubiri in caz de calamitati naturale, aceasta a fost insa abrogata, si astfel producatorii agricoli au ramas descoperiti in fata unor fenomene naturale de amploare, cum este si seceta prelungita.
Potentialul asigurarilor agricole este departe de a fi valorificat, doar in jur de 20% din suprafata agricola cultivata fiind asigurata, potrivit 1asig.ro. In acest sens, exista o hotarare de Guvern, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 573 din 12 august 2010, care stipuleaza subventionarea cu 50% pana la 70% a primei de asigurare in functie de tipul de cultura, prin intermediul APIA - Asociatia pentru Plati si Interventii in Agricultura. Asadar, fermierii care vor sa beneficieze de acest ajutor trebuie sa depuna la centrele judetene apartinand APIA o cerere intocmita conform metodelor prevazute in anexele la aceasta hotarare.
Sursa foto: FreeDigitalPhotos.net.
6. Prognoza agro-meteorologica
Desi agricultorii nu sunt foarte increzatori in prognoza meteo, astfel de previziuni sunt comandate de unii fermieri si pot scadea gradul de impredictibilitate, chiar daca au si o marja de eroare de circa 35%, cand vine vorba de buletine trimestriale.Elena Mateescu, director in cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie si persoana care se ocupa de Laboratorul agro-meteorologic din cadrul institutiei, a explicat pentru Wall-Street.ro ce anume se ia in calcul pentru o astfel de prognoza si ce marje de realizare a prognozei exista pentru estimarile trimestriale.
Spre deosebire de prognozele zilnice sau saptamanale, prognozele trimestriale au un grad de realizare a estimarilor mai redus, de circa 65%, spune Elena Mateescu. Totusi, chiar si la acest grad mai redus, acestea pot fi relevante in managementul riscului si controlul costurilor din domeniu.
“Am avut cereri de la companii private din domeniu in Ialomita, Calarasi sau Constanta. Societatile de asigurari ne solicita de asemenea astfel de prognoze”, a declarat Elena Mateescu, care a adugat ca “in functie de specificitatea fiecarui business in parte realizam prognoza. Corelam datele cu cerintele agricultorilor”.
Fata de o prognoza meteo traditionala, prognoza specifica agriculturii ia in calcul si umiditatea din sol nu doar pe cea din aer. De asemenea, rezerva de umiditate din sol este calculata pe diferite adancimi.
Pachetele de agro-meteorologie sunt specializate si extrem de diverse in functie de solicitare.
Totusi, reprezentantii cultivatorilor mentioneaza ca in conditiile in care prognozele ar fi bune, fara sisteme de irigatii nu folosesc la nimic.
Sursa foto: FreeDigitalPhotos.net
7. Sistem de finantare pentru a ajuta producatorii
Pe termen scurt, este nevoie de un sistem de finantare pentru producatorii agricoli pentru a-i ajuta sa-si poata macar infiinta culturile pentru anul viitor, in conditiile in care micii fermieri vor avea mari dificultati in a-si finanta semintele si lucrarile agricole. Sisteme similare au fost puse deja in functiune in alte tari, printre care Statele Unite, a spus Bogdan Belciu, partener servicii de consultanta pentru management la PwC Romania (foto).E clar insa ca imbunatatirea productivitatii in agricultura nu se va putea face in absenta unui cadru fiscal care sa stimuleze comasarea proprietatilor si sa penalizeze proprietarii terenurilor nelucrate, adauga Belciu.
"La fiecare seceta discutam de irigatii, dupa ce vine ploaia uitam"
“Situatia este crunta, atat pentru ce avem de recoltat, cat si pentru ce urmeaza sa semanam”, a declarat pentru Wall-Street.ro Sorin Dogaru, reprezentantul InterAgro.Situatia culturilor de pe teritoriul Romaniei nu este deloc roz, productia agricola fiind extrem de afectata, in special la porumb, unde se estimeaza ca 80% din cultura este distrusa.
Autoritatile au in plan masuri si despagubiri si in acest an, la fel ca de fiecare data cand astfel de situatii lovesc agricultorii. Dincolo de modul in care efectele secetei pot fi combatute, agricultura are nevoie si de masuri preventive, de solutii prin care costurile unei calamitati pot fi diminuate.
Teoretic stim ce sa facem pentru a diminua pierderile, insa avem o problema care persista de 20 de ani: "La fiecare seceta discutam de irigatii, dupa ce vine ploaie uitam de probleme".
“Rezolvarea problemelor sectorului de irigatii este o solutie de termen lung. Din nefericire la noi cand a fost seceta ne-a interesat de irigatii si dupa ce a venit ploaia am si uitat ca sunt probleme in domeniu”, a mai spus Sitaru.
„Discutam de irigatii doar cand e seceta”, spune si Vasile Senesan, presedintele al Asociatiei Judetene a Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice din Alba, judet in care peste 30.000 de hectare cultivate cu porumb au fost afectate cu seceta, a explicat pentru Wall-Street.ro cum arata situatia si de ce le este imposibil de luat masuri preventive.
Sursa foto: FreeDigitalPhotos.net.
Daca nu prevenim, cel putin combatem: ce masuri a promis guvernul
In luna iulie, guvernul a hotarat sa scada costurile fermierilor, prin scaderea cu 20% a pretului energiei electrice pentru fermieri, aducand astfel o ieftinere a apei pentru irigatii.Reducerea costurilor pentru apa de irigatii ramane insa un subiect fierbinte. Tarata spune ca pana acum nu s-a intamplat nimic legat de reducerea promisa de guvern. “Traim cu speranta”, mai spune Tarata.
Daniel Constantin (foto), ministrul agriculturii a mentionat anterior si ca fermierii au solicitat un pret mai bun la enegia electrica pentru a putea sa isi utilizeze sistemele de irigarii.
Ministrul a mentionat anterior si ca, alaturi de Victor Ponta, ministerul lucreaza si la elaborarea unei Hotarari de Guvern care sa compenseze pierderile pe care fermierii, producatorii le vor inregistra dupa ce perioada de recoltat va fi incheiata. Astfel, IMM-urile care vor avea pierderi de venit in acest an, fata de media ultimilor trei ani, vor avea compensatii de la bugetul de stat, prin aceasta HG, care cuprind 80 la suta din pierderile pe care le-au avut, din diferenta de pierdere fata de ultimii trei ani.
De asemenea, fermierii mici, cei care nu se incadreaza in categoria IMM, vor putea beneficia de compensatii, asa numitul de minimis, care vizeaza un sprijin de 7.500 de euro pe beneficiar, pentru cei care sunt afectati, repet, la cultura porumbului si cea de floarea soarelui. Conditia, la prima masura, este ca o suprafata mai mare, sau o cantitate mai mare de 30 la suta sa fie afectata de aceste calamitati naturale.
Din data de 25 iulie a fost aprobata si solicitarea Romaniei, ca din 16 octombrie, sa putem acorda 50 la suta din sprijinul pe suprafata care se acorda de la Comisia Europeana, un sprijin pe care noi il evaluam ca fiind de 55 Euro/ha.
„Sigur ca nivelul total al sprijinului pe care il va primi fermierul la hectar va fi, incepand cu 01 decembrie, de 120 de euro, partea Comisiei Europene, la care se adauga contributia bugetului de stat. Avem un an greu, facem eforturi ca aceasta valoare sa fie apropiata de nivelul maxim de 50 euro/ha. Cu alte cuvinte, fermierii, din 16 octombrie, vor primi 55 Euro/ha, in urma situatiei de seceta; de la 01 decembrie, platile vor putea fi primite, speram noi, pana la atingerea cuantumului de 170 de euro/ha”, a declarat recent ministrul Daniel Constantin.
Efectele secetei
Fenomenul secetei nu este cantonat doar la nivelul Romaniei, el manifestandu-se si in alte regiuni cu o productie agricola mai semnificativa precum Statele Unite si Comunitatea Statelor Independente. Spre exemplu, in Statele Unite, aproape jumatate dintre statele federale sunt afectate de seceta, iar perspectivele pentru recolta din Rusia si Ucraina sunt de asemenea in scadere. Acest fapt se reflecta si in indicii Organizatiei Mondiale pentru Agricultura (FAO), preturile produselor agricole la nivel mondial situandu-se la niveluri ridicate. Spre exemplu, indicele pretului cerealelor a fost 221 in iunie 2012, sensibil mai ridicat decat cel inregistrat in 2009 si 2010 (174 si respectiv 183), insa sub nivelurile record atinse in 2008, a spus Bogdan Belciu.
Cresterea preturilor cerealelor a adu deja efecte in businessurile care le utilizeaza ca materie prima. Grigore Horoi, seful Agricola Bacau a declarat recent, ca preturile materiilor prime au ajuns la un nivel "nemaiintalnit".
Pe plan local, dupa ce anul agricol 2011 a fost unul exceptional, in care s-au inregistrat cele mai mari productii la culturile cerealiere de dupa 2004, perspectivele pentru actualul an agricol par a fi mult mai nefavorabile ca urmare a secetei prelungite instalate in lunile de vara.
Se estimeaza ca recolta de grau a fost cu cel putin 30% mai mica decat cea din 2011, iar scaderea la productia de porumb s-ar putea sa fie inca si mai severa. Chiar daca in 2011 s-a inregistrat o productie agricola record, ponderea agriculturii in Produsul Intern Brut al Romaniei ramane mica (6,5% in 2011), in conditiile in care angajeaza peste 30% din populatie, semn al unei productivitati scazute a muncii in acest sector, spun oficialii PwC
"Aceasta productivitate scazuta se refera si la nivelul preturilor produsele agricole romanesti, care nu sunt printre cele mai competitive pe plan european, iar in conditiile unei diminuari a recoltei, probabil preturile produselor agricole romanesti vor fi inca si mai mari", a mentionat reprezentantul PwC.
"Prin urmare, chiar in conditiile unei scaderi semnificative a productiei agricole, impactul la nivel macroeconomic nu va fi foarte mare. Din pacate insa, in conditiile in care si industria da semne clare de incetinire ca urmare a situatiei exporturilor (crestere de doar 1,5% la valori exprimate in euro in primele cinci luni ale anului), economia nationala ramane fara doi piloni de crestere, singurele sperante ramanand legate de evolutia pietei interne si a investitiilor. Cum este greu de crezut ca vom avea o redresare semnificativa a consumului, iar investitiile straine se mentin la un nivel scazut, exista tot mai multe semne de intrebare cu privire la redresarea economica a tarii", a conchis Belciu.
Sursa foto: FreeDigitalPhotos.net
