-
Retailerul român de articole sportive Grid deschide un nou magazin în București
-
Importurile de gaze au crescut cu 18,2%, în primele două luni din 2024
-
Profitabilitatea Lactalis a fost afectată anul trecut de inflaţie
-
PPC semnează un acord de două miliarde de euro ce vizează și România
-
Program special la CFR pentru minivacanța de 1 Mai: cum se va circula
-
Ministrul Economiei: Fabrica de pulberi, construită împreună cu Rheinmetall
Sunt companiile romanesti o democratie completa?
Cea mai simpla definire a democratiei o descrie ca o forma de organizare si de conducere politica a societatii care proclama principiul exercitarii puterii de catre popor. In analiza democratiei, cele mai importante criterii luate in calcul sunt cel al majoritatii, criteriul guvernarii de catre popor si cel al cetatenilor, adica elementul in cel mai inalt grad distinctiv pentru o democratie.
Pe fondul unei recesiuni democratice si economice pe plan mondial, sunt multinationalele o democratie completa? Dar companiile locale, mai exact, sunt angajatii elementul in cel mai inalt grad distinctiv pentru o companie?
“Companiile nu sunt democratii. Pur si simplu. Nici cele multinationale, nici altele. Democratia e un model foarte limitat de conducere. In conducerea societatii nu am gasit unul mai bun. In conducerea organizatiilor am gasit. Filozofic vorbind, problema democratiilor e ca ele nu pot fi mai bune decat constituenta lor”, explica Adrian Stanciu (foto), Managing Partner al Human Synergisics Romania, cu o experienta manageriala de peste 15 ani.
Adrian Stanciu, cofondatorul firmei de consultanta si training Ascendis, crede ca inteligenta, talentul, curajul nu sunt apanajul majoritatii, ci al minoritatii, motivul pentru care democratia este cel mai bun sistem de conducere sociala fiind acela ca nu am gasit unul mai bun. Istoric vorbind, Stanciu considera ca cele mai bune rezultate le-au produs dictaturile luminate, nu democratiile. “Din pacate, dictaturile sunt rareori luminate, iar in timp dictatorii tind sa o ia razna. De aici nevoia de democratie. Chiar si in contexte democratice au realizat lucruri mari liderii care au reusit sa-si atraga simpatia maselor fara sa cada in populism”, afirma cofondatorul Ascendis.
In demersul sau de a demonstra ca multinationalele nu sunt o democratie completa, Adrian Stanciu, fost country manager al companiei Xerox, spune ca, in conducerea organizatiilor, constituenta care trebuie satisfacuta e prin definitie limitata (actionari) si adeseori foarte limitata, astfel incat este mult mai usor de gasit o forma de organizare si conducere care sa evite limitarile democratiei. “Ca in orice autocratie ierarhica, rezultate bune dau cei care isi tin "supusii" aproape si pot obtine maximul de la ei. Mai mult decat atat, in organizatiile moderne e nevoie de o conducere luminata care implica angajatii si le maximizeaza potentialul”, enunta Stanciu.
Mai mult, acesta afirma ca managementul prin frica produce paralizie si lipsa de responsabilitate, asa cum a demonstrat-o perioada comunista. Relativa ordine si coerenta pe care o genereaza e de fapt o forma de stagnare pe care organizatiile moderne nu si-o mai permit, mai ales intr-o lume care se schimba de la deceniu la deceniu.
Pe foarte scurt, concluzia lui Adrian Stanciu este ca firmele sunt autocratii luminate, cele mai bune chiar meritocratii, in care democratia functioneaza doar la nivelurile cele mai de varf. “Cu alte cuvinte, singurele pozitii care se aleg prin vot sunt cele din Consiliul de Administratie. Poate nu ar fi o idee rea nici pentru conducerea societatii”, sugereaza Stanciu.
Pe fondul unei recesiuni democratice si economice pe plan mondial, sunt multinationalele o democratie completa? Dar companiile locale, mai exact, sunt angajatii elementul in cel mai inalt grad distinctiv pentru o companie?
“Companiile nu sunt democratii. Pur si simplu. Nici cele multinationale, nici altele. Democratia e un model foarte limitat de conducere. In conducerea societatii nu am gasit unul mai bun. In conducerea organizatiilor am gasit. Filozofic vorbind, problema democratiilor e ca ele nu pot fi mai bune decat constituenta lor”, explica Adrian Stanciu (foto), Managing Partner al Human Synergisics Romania, cu o experienta manageriala de peste 15 ani.
Adrian Stanciu, cofondatorul firmei de consultanta si training Ascendis, crede ca inteligenta, talentul, curajul nu sunt apanajul majoritatii, ci al minoritatii, motivul pentru care democratia este cel mai bun sistem de conducere sociala fiind acela ca nu am gasit unul mai bun. Istoric vorbind, Stanciu considera ca cele mai bune rezultate le-au produs dictaturile luminate, nu democratiile. “Din pacate, dictaturile sunt rareori luminate, iar in timp dictatorii tind sa o ia razna. De aici nevoia de democratie. Chiar si in contexte democratice au realizat lucruri mari liderii care au reusit sa-si atraga simpatia maselor fara sa cada in populism”, afirma cofondatorul Ascendis.
In demersul sau de a demonstra ca multinationalele nu sunt o democratie completa, Adrian Stanciu, fost country manager al companiei Xerox, spune ca, in conducerea organizatiilor, constituenta care trebuie satisfacuta e prin definitie limitata (actionari) si adeseori foarte limitata, astfel incat este mult mai usor de gasit o forma de organizare si conducere care sa evite limitarile democratiei. “Ca in orice autocratie ierarhica, rezultate bune dau cei care isi tin "supusii" aproape si pot obtine maximul de la ei. Mai mult decat atat, in organizatiile moderne e nevoie de o conducere luminata care implica angajatii si le maximizeaza potentialul”, enunta Stanciu.
Mai mult, acesta afirma ca managementul prin frica produce paralizie si lipsa de responsabilitate, asa cum a demonstrat-o perioada comunista. Relativa ordine si coerenta pe care o genereaza e de fapt o forma de stagnare pe care organizatiile moderne nu si-o mai permit, mai ales intr-o lume care se schimba de la deceniu la deceniu.
Pe foarte scurt, concluzia lui Adrian Stanciu este ca firmele sunt autocratii luminate, cele mai bune chiar meritocratii, in care democratia functioneaza doar la nivelurile cele mai de varf. “Cu alte cuvinte, singurele pozitii care se aleg prin vot sunt cele din Consiliul de Administratie. Poate nu ar fi o idee rea nici pentru conducerea societatii”, sugereaza Stanciu.