Cine pierde si cine castiga in contextul crizei
In Romania, criza ar trebui sa se manifeste in primul rand ca o reasezare si o reglare a cererii si a ofertei, spun specialistii consultati de Wall-Street. Totusi, intr-un mediu financiar in continua schimbare si in permanenta modificare a peisajului economic unele IMM-uri castiga pe fondul crizei, insa majoritatea au probleme de plata. Diferenta este facuta de domeniul de activitate al IMM-urilor, potrivit specialistilor.Din statisticile Urban si Asociatii, companiei de colectare de debite, reiese ca cel mai putin afectate de criza sunt companiile care activeaza in domeniul farma, alimentatie, consultanta in obtinerea de fonduri externe, executari silite, dar si cele din domeniul colectarii de creante.
Motivul pentru care IMM-urile din aceste domenii nu au fost afectate de criza tine de faptul ca unele sunt indispensabile, chiar si in aceasta perioada dificila, spune Ina Moldoveanu, director de marketing al Urban si Asociatii, iar altele sunt necesare in functionarea optima a companiei.
“Sunt si nise care sunt afectate pozitiv de situatia actuala, iar aici un exemplu vizibil sunt recuperatorii de creante. Zonele cel mai putin afectate sunt cele care in mod traditional sunt stabile si au o evolutie liniara: servicii publice, medicale, alimentatie, agricultura”, a declarat Ionut Maftei, senior consultant in cadrul Ensight Management Consulting.
El a mai spus ca unele companii nu sunt afectate de criza pentru ca in Romania erau oricum la un nivel de dezvoltare scazut, un exemplu in acest sens fiind agricultura.
“Domeniul serviciilor este unul dintre domeniile cel mai putin afectate de aceasta situatie de instabilitate financiara care afecteaza mediul de business la nivel mondial. Chiar daca si in acest sector de activitate cifrele de afaceri s-au diminuat in ultima perioada, necesarul de capital sau de resurse pentru desfasurarea activitatii este mult mai redus”, a declarat Eugen Anicescu (foto), credit insurance manager in cadrul Coface Romania.
El a explicat faptul ca acele companii care vand servicii sunt influentate intr-o masura mai redusa de posibilitatea accesarii unei finantari, decat de puterea lor de a oferi servicii de calitate, la un raport corect calitate-pret si la un nivel care sa satisfaca nevoile clientilor.
Domenii mai putin expuse
La polul opus, cele mai afectate de criza sunt fara discutie companiile care activeaza in domeniul imobiliar impreuna cu industriile adiacente (constructii, brokeraj, finantare), dar si cele din domenii cum sunt textilele, constructiile si, nu in ultimul rand, segmentul auto. La acestea se mai adauga si companiile active in domenii ca IT, mobilier si transporturi.“Tendinta generala in perioada urmatoare va fi de continuare a contractiei, dar este foarte dificil de estimat unde si cand se va opri aceasta tendinta, cred insa ca vom asista la reasezari ale echilibrelor economice, iar unele deja se observa. De exemplu, pana anul trecut, exista o criza interna a fortei de munca, insa acum echilibrul s-a restabilit, iar in noile conditii am putea asista la revenirea unor industrii care in perioada de boom au pierdut teren, cum ar fi lohn-ul”, spune Ionut Maftei (foto), reprezentantul Ensight.
El a mai adaugat ca si sectoare care in trecut erau mai putin dezvoltate (agricultura si turismul) ar trebui sa inceapa sa progreseze. “Sa nu uitam ca in Europa sunt servicii care in Romania nu s-au dezvoltat sau nu exista, astfel ca oportunitati de crestere se gasesc in foarte multe domenii, insa regulile jocului s-au schimbat”, explica Maftei.
Care sunt factorii din economia autohtona care defavorizeaza IMM-urile
Printre punctele slabe ale economiei romanesti, care ingreuneaza o mai buna functionare a acesteia, gasim taxele mari, deficitul bugetar, ingreunarea creditarii, coruptia, dependenta de exporturi, rata mare de indatorare, scaderea productiei autohtone, investitiile scazute, dar si somajul.Foarte multe dintre IMM-uri s-au dezvoltat odata cu expansiunea economiei autohtone din anii anteriori. Practic, spune specialistul in consultanta din cadrul Ensight, evolutia pozitiva s-a datorat (aproape) exlusiv mediului economic ascendent, iar pentru tinerii manageri ai unor astfel de companii aceasta este prima situatie dificila cu care se confrunta.
“Din experienta pe care o avem, putem spune ca foarte putine companii sunt pregatite sa faca fata unor scaderi de vanzari. Daca mai adaugam si faptul ca bancile au oprit creditarea, care a suplinit lipsa de lichiditati generata de cheltuielile excesive ale companiilor, avem de a face cu o situatie complicata pentru multi tineri manageri, care au o mentalitate construita exclusiv pe premisele cresterii economice si a unor cheltuieli excesive”, detaliaza Maftei.
El considera ca mentalitatea multora din manageri reprezinta unul din punctele slabe care va avea ca efect prelungirea situatiei negative actuale, astfel ca, din acest punct de vedere, criza nu si-a aratat toate efectele. Pentru companiile aflate in situatii critice din cauza experientei reduse a managementului, Maftei vede doua variante: fie vor fi desfiintate, fie isi vor schimba profund abordarea. Ambele variante insa vor avea ca efect pe termen mediu-lung curatirea mediului economic si stabilizarea acestuia.
“Cunostintele manageriale/financiare precare ale multor antreprenori si slaba capitalizare a companiilor sunt, in opinia lui Anicescu, problemele majore cu care se confrunta economia si companiile.
Un alt punct slab al economiei nationale este lipsa infrastructurii. “In lipsa unei infrastructuri, companiile au posibilitati limitate de a se reorienta, de a avea optiuni suplimentare. Aceasta este o problema cu care ne confruntam de mult timp si pe care se pare ca nu o vom rezolva prea curand, iar faptul ca dupa 20 de ani in Romania s-au construit 100 de km de autostrada cred ca spune totul”, adauga Maftei.
Specialistii: Masurile politice trebuie completate de cele strict economice
In ceea ce priveste masurile care ar trebui luate in aceasta perioada dificila pentru a ajuta economia in ansamblu si IMM-urile in particular, specialistii au explicat ca se impune o relaxare a fiscalitatii si in niciun caz cresterea impozitarii. Apoi, mai sunt necesare scaderea pana la zero a impozitului pe profitul reinvestit, cat si popularizarea modalitatilor de accesare a fondurilor europene.Din perspectiva finantarilor necesare IMM-urilor, problema nu pare a fi o insuficienta a instrumentelor de finantare, ci costul acestora.
“Sunt de parere ca problema nu o reprezinta produsele de finantare existente in acest moment pe piata, ci pretul acestora si posibilitatea de accesare in perioada prezenta. La momentul actual, IMM-urile acceseaza greu finantarea in principal datorita atitudinii conservatoare a sistemului bancar si a garantiilor devalorizate de criza din real-estate”, explica Eugen Anicescu.
Totusi, spune Ina Moldoveanu, produsele de finantare pentru IMM-uri necesare intreprinderilor pentru cresterea competitivitatii intampina dificultati la acest moment, din cauza conditiilor de acordare a creditelor impuse de institutiile financiare, greu accesibile intreprinderilor mici si mijlocii datorita insuficientei capitalului si a absentei garantiilor cerute.
Alte masuri care ar trebui luate de stat pentru a sustine IMM-urile sunt cele privind introducerea unei cote mai scazute a TVA-ului, utilizarea eficienta a banului public, relansarea creditarii, inlesniri acordate la plata taxelor.
„Masurile pe care guvernele hotarasc sa le ia in perioade de criza sunt aproape intotdeauna politice si sunt influentate de inclinarea lor catre stanga sau dreapta politica. Importanta este vointa politica si implementarea unui pachet de masuri eficiente intr-un timp cat mai scurt, iar pachetul de masuri ar putea include de exemplu diminuarea nivelului unor taxe pentru a permite marirea incasarilor la buget prin «legalizarea» si taxarea tranzactiilor din asa-numita «economie subterana»”, spune Maftei.
In ceea ce priveste bancile, acestea au la indemana instrumente pentru a solutiona, cel putin partial si pentru o scurta perioada, situatia clientilor lor. Restructurarea creditelor, transformarea lor in credite pe termen mediu-lung pe masura reorganizarii financiare a clientilor, inclusiv organizarea preluarii afacerii clientilor de catre posibili investitori puternici care sa preia sau sa stinga pasivele sunt doar cateva optiuni pe care bancile le au in vedere, conform celor spuse de Maftei.
"Sa nu uitam ca nici o banca nu este interesata sa execute garantia unui client, aceasta fiind ultima solutie la care va apela, iar din acest punct de vedere cred ca in Romania bancile sunt inca ingaduitoare cu clientii lor. Pentru clientii cu situatie stabila, produsele financiare ale bancilor exista in continuare", spune consultantul Ensight.
Chiar daca bancile au fost primele care si-au dat seama de gravitatea situatiei unor companii si au stopat creditarea cand au observat ca in conturile acestora rulajul era aproape inexistent, din pacate, pentru companiile cu probleme, spune Maftei, aceasta reactie a bancilor este un efect care vine destul de tarziu, intrucat cea mai mare parte a datoriilor lor nu este la banci, ci la furnizori, care inca nu isi dau seama in ce situatie se afla partenerul lor comercial.
De aici pana la insolventa, detaliaza Ionut Maftei, mai sunt doar cativa pasi, deoarece companiile sunt lipsite de finantarile pe termen scurt pentru a plati salarii, taxe si alte obligatii curente.
"Si in abordarea relatiei cu IMM-urile de catre banci observam o reasezare a lucrurilor. Bancile au redevenit precaute, la fel ca la sfarsitul anilor ’90, cand pentru un IMM era mai usor sa ia un credit din fonduri nebancare, deoarece erau mai flexibile decat bancile si aveau o alta abordare", detaliaza Maftei.
El a mai adaugat ca in comparatie cu anul trecut, documentele solicitate s-au inmultit, riscurile s-au multiplicat, perioada de acordare s-a extins, fiecare din aceste schimbari determinand o prelungire a duratei de obtinere a lichiditatilor de catre companii. "De asemenea, unele produse care erau inca in faza incipienta anul trecut (factoring-ul, de exemplu) au fost eliminate din portofoliile bancilor, astfel ca posibilitatile companiilor de a face rost de lichiditati rapid s-au diminuat si mai mult", explica Maftei.
Numarul falimentelor in crestere, de la estimari la realitate
In aceste conditii, se asteapta in continuare cresterea numarului de falimente atat in randul IMM-urilor, cat si a companiilor mari, care vor trage dupa sine si mai multe firme de dimensiuni mai mici. “Se asteapta o crestere a numarului firmelor care intra in faliment si aici nu ne referim doar la companii mici, ci vor fi si mari surprize in ceea ce priveste falimentele unor mari companii autohtone si multinationale”, spune Ina Moldoveanu (foto)."Cu siguranta vor mai fi falimente, unele dintre ele provocate de caderea unor giganti care «trag» dupa ei multe IMM-uri, care erau furnizori sau clienti. In aceasta situatie, speram ca in final mediul economic va deveni mai curat si mai stabil tocmai prin disparitia sau restructurarea profunda a jucatorilor necompetitivi", adauga Maftei.
Apoi, spune Moldoveanu, gradul de insolventa a companiilor romanesti a crescut cu 55% fata de aceeasi perioada a anului trecut si, din pacate, se asteapta ca aceasta crestere sa se mentina pana la finalul anului 2009. Ea mai spune ca numarul IMM-urilor care au dificultati in ceea ce priveste platile catre furnizori sau parteneri de afaceri a crescut alarmant in acest an, numarul acestora fiind in crestere, creandu-se in acelasi timp un efect domino care afecteaza intreaga piata.
La randul sau, reprezentantul Coface declara ca numarul insolventelor s-a dublat in prima perioada a anului. Desi Coface nu are cifre exacte cu privire strict la situatia IMM-urilor, Anicescu estimeaza ca majoritatea insolventelor provin din randul acestor companii.
“Incepand cu finalul anului 2008 si continuand cu primele 3 luni ale anului 2009, numarul de incidente de plata raportate la Coface s-a triplat. Majoritatea incidentelor notificate au fost pentru debitori IMM-uri. Ingrijorator a fost si este faptul ca debitorii nu reusesc sa gaseasca resurse pentru a rezolva problemele cu creditorii si un numar foarte mare dintre ei intra in insolventa, iar situatia nu da semne de imbunatatire”, concluzioneaza Anicescu.
