-
Retailerul român de articole sportive Grid deschide un nou magazin în București
-
Importurile de gaze au crescut cu 18,2%, în primele două luni din 2024
-
Profitabilitatea Lactalis a fost afectată anul trecut de inflaţie
-
PPC semnează un acord de două miliarde de euro ce vizează și România
-
Program special la CFR pentru minivacanța de 1 Mai: cum se va circula
-
Ministrul Economiei: Fabrica de pulberi, construită împreună cu Rheinmetall
Dana Patrichi, Alexander Hughes: Sa nu se eschiveze din fata realitatii
Dana Patrichi (foto), Managing Partner al companiei de consultata Alexander Hughes, spune ca eschiva din fata realitatii este probabil cel mai grav lucru pe care il poate face un lider in aceasta perioada. “Este obligatoriu sa se confrunte cu realitatea si sa recunoasca problemele, oricat de dure si intimidante ar fi acestea. Este prima etapa in gasirea unui diagnostic lucid si precis”, subliniaza oficialul Alexander Hughes.
O alta greseala ar fi diminuarea accentului pus pe motivarea angajatilor, din cauza reducerilor costurilor si a lipsei de resurse financiare.
Angajatii-cheie sunt mult mai importanti in aceasta recesiune decat in perioadele de crestere economica, precizeaza Dana Patrichi.
“In prezent, cultura organizationala si strategiile de HR trec prin proba de foc, iar situatia actuala depinde de felul in care au fost crescuti angajatii in companie. Daca accentul a fost pus pe politici mercantile de HR, iar angajatilor cu potential li s-a inoculat ideea de vedeta a organizatiei, compania ar putea sa se gaseasca intr-un impas. Aceasta arata inca odata cat de important e ca politicile de motivare si retentie a talentelor sa fie bine structurate si implementate”, explica Patrichi.
A treia greseala pe care un manager nu trebuie sa o faca este opacitatea in comunicarea cu angajatii. In lipsa unei comunicari clare, este firesc ca angajatii sa creeze scenarii, ceea ce poate induce confuzie si tensiune in organizatie. In plus, dezvaluirea brusca a unei situatii negative va avea un impact mult prea puternic asupra organizatiei: managementul isi pierde credibilitatea in fata angajatilor, care vor reactiona negativ cand se vor confrunta cu lipsa de transparenta si sinceritate.
Patrichi mentioneaza si cresterea artificiala a productivitatii, un exemplu constituindu-l concedierile folosite ca metoda de scadere a costurilor, dar nu neaparat corelate cu scaderea volumului de munca.
“Concedierile au ca efect imediat cresterea productivitatii. Este insa o crestere artificiala, care in plus, poate duce la suprasolicitarea angajatilor ce vor resimti presiunea de a rezolva mai multe sarcini. Efectul supraincarcarii personalului nu este dezvoltarea si evolutia acestuia, ci mai degraba se traduce in stres si lipsa de performanta”, afirma managerul.
In plus, un bun manager nu trebuie sa dea dovada niciodata de lipsa de acomodare la un context imprevizibil si ambiguu. “Pentru tanara si imatura economie de piata romaneasca, este probabil cea mai grava criza de pana acum. Managerii locali nu s-au confruntat cu o asemenea recesiune si nici cu dificultati comparabile cu cele din prezent. In plus, teoria nu poate compensa lipsa de experienta manageriala in rasturnari de situatie atat de puternice: astfel, au fost demolate multe tendinte asezate, consumul nu mai merge de la sine. Acum va fi pretuita capacitatea de a construi adevarate strategii de dezvoltare si de a le implementa cu intelepciune”, a incheiat oficialul companiei Alexander Hughes.
O alta greseala ar fi diminuarea accentului pus pe motivarea angajatilor, din cauza reducerilor costurilor si a lipsei de resurse financiare.
Angajatii-cheie sunt mult mai importanti in aceasta recesiune decat in perioadele de crestere economica, precizeaza Dana Patrichi.
“In prezent, cultura organizationala si strategiile de HR trec prin proba de foc, iar situatia actuala depinde de felul in care au fost crescuti angajatii in companie. Daca accentul a fost pus pe politici mercantile de HR, iar angajatilor cu potential li s-a inoculat ideea de vedeta a organizatiei, compania ar putea sa se gaseasca intr-un impas. Aceasta arata inca odata cat de important e ca politicile de motivare si retentie a talentelor sa fie bine structurate si implementate”, explica Patrichi.
A treia greseala pe care un manager nu trebuie sa o faca este opacitatea in comunicarea cu angajatii. In lipsa unei comunicari clare, este firesc ca angajatii sa creeze scenarii, ceea ce poate induce confuzie si tensiune in organizatie. In plus, dezvaluirea brusca a unei situatii negative va avea un impact mult prea puternic asupra organizatiei: managementul isi pierde credibilitatea in fata angajatilor, care vor reactiona negativ cand se vor confrunta cu lipsa de transparenta si sinceritate.
Patrichi mentioneaza si cresterea artificiala a productivitatii, un exemplu constituindu-l concedierile folosite ca metoda de scadere a costurilor, dar nu neaparat corelate cu scaderea volumului de munca.
“Concedierile au ca efect imediat cresterea productivitatii. Este insa o crestere artificiala, care in plus, poate duce la suprasolicitarea angajatilor ce vor resimti presiunea de a rezolva mai multe sarcini. Efectul supraincarcarii personalului nu este dezvoltarea si evolutia acestuia, ci mai degraba se traduce in stres si lipsa de performanta”, afirma managerul.
In plus, un bun manager nu trebuie sa dea dovada niciodata de lipsa de acomodare la un context imprevizibil si ambiguu. “Pentru tanara si imatura economie de piata romaneasca, este probabil cea mai grava criza de pana acum. Managerii locali nu s-au confruntat cu o asemenea recesiune si nici cu dificultati comparabile cu cele din prezent. In plus, teoria nu poate compensa lipsa de experienta manageriala in rasturnari de situatie atat de puternice: astfel, au fost demolate multe tendinte asezate, consumul nu mai merge de la sine. Acum va fi pretuita capacitatea de a construi adevarate strategii de dezvoltare si de a le implementa cu intelepciune”, a incheiat oficialul companiei Alexander Hughes.