Inceputurile
“Am sosit in Romania la recomandarea unui prieten roman care traia in Roma. Scopul calatoriei mele de atunci a fost de a gasi case de lemn pe care sa le pot vinde in Italia, deoarece acolo era foarte mare nevoie de locuinte, in urma cutremurului din 1980”, spune Mario Nusco (foto), 65 de ani, actionarul majoritar al grupului italian Nusco. Cutremurul, care a lovit sudul Italiei cu o intensitate de aproape 7 grade pe scara Richter, a facut circa 3.000 de victime si a lasat fara adapost peste 300.000 de italieni.
Ajuns in Bucuresti, Mario a descoperit in Pipera o fabrica de usi si a decis sa devina client al acelei fabrici, renuntand la ideea caselor din lemn.
Incepand cu 1981 si pana in 1992, familia Nusco a fost doar clientul fabricii din Pipera, pentru ca, din 1992, sa devina actionar al unitatii de productie.
“In 1998 am cumparat integral fabrica, in care investeam sume destul de importante inca de pe vremea cand eram clienti. In 1992, am investit 1,2 milioane de dolari doar in echipamente”, spune Mario, cel care a inceput sa faca bani in 1968, dupa ce a infiintat in Italia o firma in care se produceau usi si care avea 30 de angajati.
De cativa ani buni, cei doi fii ai sai, Michele si Luigi, ceilalti doi actionari egali ai grupului Nusco, au grija de afacerile din Romania, respectiv Italia.
In cazul unui deces al tatalui lor, Michele si Luigi ar prelua, in mod egal, conducerea grupului, evaluat la circa un miliard de euro.
Usi versus imobiliare
Michele a inceput sa cumpere primele terenuri din Romania dupa anul 2000. Dupa achizitii succesive de terenuri, in care au investit peste 60 de milioane de euro pana acum, italienii au ajuns sa detina 2 hectare de pamant in Pantelimon, 12 in Tunari, 2 pe DN1 si alte 2 in Voluntari. De asemenea, fabrica de usi si de ferestre detinuta de grupul Nusco in zona Aurel Vlaicu din Bucuresti este amplasta pe un teren de 30 de hectare.
Singurul proiect imobiliar al grupului italian aflat in constructie pe piata locala este Nusco Tower, o cladire de birouri aflata in zona Barbu Vacarescu din Capitala. Investitia totala in proiectul de birouri care va avea 19 etaje inaltime se ridica la 50 de milioane de euro.
“Am ramas la acelasi stadiu de inchiriere ca in iulie, respectiv 30%, pentru ca tinem la pretul cerut, avand in vedere valoarea investitiei. Daca am cere o chirie de 14 euro/metru patrat, l-am inchiria maine pe tot. Dar nu vrem acest lucru. Sper insa ca pana la sfarsitul anului sa inchiriem 50% din spatiul disponibil”, afirma Michele Nusco, CEO Nusco Group.
Italienii au inchiriat 30% din spatiul total al Nusco Tower la un pret mediu de 16 euro/metru patrat. In vara, italienii au anuntat ca suprafetele care vor fi inchiriate ulterior vor avea un pret mediu de 18 euro/metru patrat.
In ceea ce priveste businessul de usi si ferestre, Pinum Doors & Windows, Michele Nusco vede o scadere de pana la 20% a afacerilor din 2009.
Vanzarile Pinum Doors & Windows pe piata locala au totalizat anul trecut 18 mil. euro, la care s-au adaugat cele 7 mil. euro realizate din exporturile catre Nusco Porte, fabrica de usi din Italia detinuta de familia Nusco.
Unitatea din Italia poate produce 1.000 de usi/zi, in vreme ce fabrica din Romania are o capacitate de productie zilnica de 600 de usi.
Daca statul nu face nimic, mergem in vacanta
Demiterea Guvernului nu poate aduce decat o multime de incertitudini, atat pentru investitori locali, cat si pentru cei straini.“Caderea Guvernului este un dezastru. Oricum, autoritatile de la Bucuresti nu au facut mare lucru pana acum. Pentru mine (grupul Nusco – n.red.) nu este o problema, pentru ca imi inchid fabrica, opresc investitiile in imobiliare si merg la plaja. Daca statul nu face nimic, mergem in vacanta. Pentru oamenii care lucreaza la fabrica ar fi foarte rau daca as opri productia, pentru ca ar ramane fara serviciu”, spune Michele Nusco.
Una din masurile adoptate de autoritatile italiene pentru ajutorarea companiilor care aveau credit a fost adoptarea unei lege care sa inghete creditele pe o perioada de un an pentru toti cei care erau la zi cu plata ratelor.
“Practic, firmele italiene care s-au imprumutat, dar care au fost corecte cu plata ratelor au posibilitatea de a plati doar dobanda aferenta creditului, timp de un an. In Romania nu am vazut asa ceva”, afirma CEO-ul grupului italian.
El mentioneaza ca o alta perioada foarte grea pe care a trebuit sa o suporte grupul a fost adoptarea euro ca moneda nationala a Italiei.
