Angst: Fiecare zi s-a incadrat in tipicul de criza

Angst: Fiecare zi s-a incadrat in tipicul de crizaAnul 2009 a fost cel mai greu an al industriei alimentare din istoria post-decembrista a Romaniei, considera Stefan Padure, vicepresedintele Angst, companie aflata in Top 3 producatori locali de mezeluri.

Astfel, scaderea veniturilor populatiei, existenta unui cadru politic de instabilitate au avut ca rezultat scaderea bugetului de cheltuieli alocat alimentelor. Consecinta directa s-a reflectat in diminuarea consumului si migrarea catre produse de o mai slaba calitate.

“Sa nu uitam ca industria alimentara din Romania a fost permanent in criza economica, anul 2009 a adus in plus si o criza financiara ce a facut ca «organismele economice bolnave» sa nu mai poata supravietui. Principala lectie invatata a fost mai mult aplicarea intr-o masura mai mare a principiului prudentei investitionale”, spune Stefan Padure (foto).

Fiecare zi s-a incadrat in tipicul de criza, afirma Padure. Potrivit acestuia, accentuarea blocajelor financiare dinspre aval inspre amonte au facut cateodata ca un cuvant dat sa nu poata fi respectat. “A fost si momentul in care moneda euro a luat-o in sus, dar politica BNR a facut ca acest fapt sa nu devina un cosmar al economiei noastre atat de dependente de comert intracomunitar (in unic sens din pacate)”, adauga vicepresedintele Angst. Piata mezelurilor de acum este cea mai slaba din ultimii 10 ani

Ce masuri a luat managementul Angst in aceste conditii? “Am facut schimbari in portofoliul de produse, am venit cu o noua linie de bussines, aducand clientilor nostri si preparate de gastronomie (salate, fripturi preparate). Totodata am deschis un nou magazin in Bucuresti. Prin toate aceste actiuni cred ca vom reusi sa atingem aceeasi cifra de afaceri cu cea de anul trecut, dar cu o rata a profitabilitatii mai mica”, explica Padure.

Ce aduce 2010? Vestile nu suna prea bine, crede Stefan Padure. Motivele sunt simple: lipsa unei politici coerente pentru agricultura si industria alimentara, dependenta industriei de materia prima europeana, cat si corelatia dintre moneda europeana si leu care pot aduce dezechilibre majore in evolutiile viitoare.

In opinia sa, acest an va fi marcat de multe falimente rasunatoare, insa va reprezenta si o perioada in care ideile noi pot crea avantaje ce pot modifica ierarhiile din piata.

“Orice interventie in libera functionare a pietei poate crea dezechilibre majore la nivel macroeconomic. Se stie si s-a dovedit ca statul este cel mai prost administrator in toate domeniile, iar interventia externa se produce numai cand exista anumite interese strategice sau de alta natura. Deci singura solutie de iesire din criza este aceea de creare a unui cadru politico-economic stabil in care mediul privat sa poata activa sanatos”, considera Padure.

Potrivit acestuia, prioritatea numarul 1 pentru Guvern consta in crearea unei infrastructuri rutiere – conditie majora pentru ramanerea noastra in Europa. In plus, printre prioritatile Guvernului trebuie sa se mai regaseasca agricultura, stimularea consumului si diminuarea pietei negre prin scaderea TVA-ului la alimente.

Producatorul Tuborg: Stabilitate fiscala si mentinerea cursului valutar, zone sensibile in 2010

Producatorul Tuborg: Stabilitate fiscala si mentinerea cursului valutar, zone sensibile in 2010Daca pana in 2009 industria berii din Romania a experimentat cresteri de doua cifre, anul trecut s-a realizat trecerea spre mentinerea unor volume de vanzari similare sau usor superioare anilor trecuti. In plus, producatorii au fost nevoiti sa acorde o atentie mai mare tendintelor in consum, intrucat climatul economic dificil a dus modificari semnificative si in consumul de bere.

“Cele mai importante doua tendinte de anul acesta ar fi scaderea consumului on premise, in favoarea consumului acasa si orientarea consumatorilor romani catre segmente inferioare celor cu care erau obisnuiti”, explica Shachar Shaine (foto), presedintele United Romanian Breweries Bereprod. Nu vom vedea crestere in piata berii nici in primele sase luni din 2010

In opinia sa, redresarea economica se poate face prin masuri care sa adreseze cateva domenii cheie, cu impact direct in rezultatele economice.

Unele dintre ele tin de stabilitatea fiscala si mentinerea cursului valutar, doua zone care pot oferi incredere mediului de afaceri sau, dimpotriva, care pot crea instabilitate si lipsa de perspectiva planurilor de afaceri.

“Romania are un potential imens de dezvoltare in doua domenii care pot aduce contributii substantiale la cresterea economica, si anume infrastructura si agricultura. Pentru aceste domenii este nevoie de o viziune pe termen mediu si lung, este nevoie de decizii strategice care sa atraga investitii”, spune Shaine.

Potrivit acestuia, un business are nevoie, in 2010, pentru a rezista, de o strategie gandita pe termen mediu si adaptata in permanenta tendintelor din piata in care activeaza.

Contrabanda musca din piata tigaretelor

Contrabanda musca din piata tigaretelorPentru ca economia locala sa intre din nou pe un trend pozitiv, este nevoie si ca economiile din zona euro sa-si accelereze cresterea, in conditiile in care relatiile comerciale ale Romaniei sunt in proportie de circa 70% cu tarile Uniunii Europene. Politica Guvernului este insa esentiala, dincolo de evolutiile pietelor internationale, crede Gilda Lazar, director Corporate Affairs, JTI Romania, al treilea jucator din industria locala a tigaretelor.

“Ratele de crestere ale creditului neguvernamental sunt incomparabil mai mici in 2009, fata de anii trecuti. Ceea ce inseamna ca, pentru moment, in sectorul privat proiectele de investitii au fost stopate, la fel si consumul. Cred asadar ca este prea devreme sa vorbim despre crestere economica in trimestrul IV al anului in curs. Doar incepand cu anul viitor se va putea vorbi de o usoara revenire a economiei”, spune Lazar (foto).

Un business are nevoie pentru a rezista in 2010 de capacitate de inovatie, de adaptare la actualele tendinte ale pietei, un management atent la administrarea riscului, dar in acelasi timp capabil sa raspunda la provocarile unui mediu economic in schimbare.

In prezent, piata totala este estimata la 38 miliarde tigarete, din care 25% reprezinta comert ilicit. Ca urmare a devansarii majorarii accizelor in acest an, preturile tigaretelor au crescut cu 20% numai in perioada martie-octombrie, iar volumele legale s-au redus in medie cu 13%.

Conform Institutului National de Statistica, ponderea cheltuielilor alocate tigaretelor a crescut de la 4% la 6%. Cresterea se datoreaza insa preturilor, si nu consumului.

Vanzarile scad mai ales pe categoria produselor ale caror preturi ar trebui sa fie (dar nu mai sunt) accesibile, “value” si “base”. Cele mai afectate zone geografice sunt cele din Nord-Vest si Bucuresti. Pe granita de Nord-Vest si Vest se constata o accelerare a contrabandei cu tigarete din Ucraina si cu tigarete netimbrate, in timp ce in capitala si orasele mari continua tendinta de uptrading – bucurestenii prefera din ce in ce mai mult produse “Premium” si “Prestige”.

Cele mai dificile momente pentru business-ul JTI in 2009 au fost cele legate de majorarea preturilor, din cauza cresterii accizei. “Anul 2009 detine recordul in privinta maririlor de taxe. Estimativ, industria tutunului vireaza la stat in 2009 circa 2 miliarde euro, reprezentand acciza, taxa pe viciu, TVA, impozite pe salarii, taxe locale. De precizat ca, in medie, circa 80% din pretul unui pachet de tigarete inseamna taxe”, afirma Jilda Lazar. Cum taie costurile JTI Romania

In 2010 JTI se va axa pe cresterea inovatiei in ceea ce priveste marcile cheie din segmentele de pret Mid, Premium si Prestige.

Planuri flexibile, realiste si o productivitate comparativa cu cea europeana

Planuri flexibile, realiste si o productivitate comparativa cu cea europeanaComertul alimentar a simtit socul recesiunii in primavara acestui an, insa nu a fost afectat la fel de puternic ca alte sectoare. Chiar daca s-a inregistrat o scadere a consumului, produsele alimentare au ramas pe listele de cumparaturi ale romanilor. Impactul s-a produs incepand cu trimestrul al doilea din 2009, aratandu-si efectele in modificarea obiceiurilor de consum, prin reducerea bugetului de cumparaturi. In plus, a aparut orientarea catre produse mai economice. Criza a fost o palma buna. Oamenii o luasera razna

“La nivel general am invatat din acest prim an de criza economica ca nu suntem pregatiti pentru o astfel de recesiune, ca nu avem oameni pregatiti pentru asemenea momente, in care evaluarile trebuie facute mult mai des pentru a preintampina eventualele probleme ivite. Ca vremea antreprenoriatului de Vest salbatic a trecut si ca trebuie sa ne adresam unor specialisti care sa ne spuna:trendul este acesta, drumul pe care vi-l propunem este acesta, oamenii sunt acestia. Eu trebuie sa strang toate informatiile, sa apelez la instinctul meu, ca sa stiu ce decizii pot lua. Am invatat ca, sa fii vizionar este un mare atu”, declara Halil Bulut (foto), director general RoStar.

Semnele de redresare a economiei din a doua parte a lui 2009 nu indica o revenire in 2010 pe trendul cresterii viguroase, considera Bulut. In aceste conditii, acesta sustine ca producatorii vor tebui sa inoveze tot mai mult pentru a atrage cumparatorii.

“Consumul si cheltuielile publice nu vor putea sa sustina decat un ritm lent de crestere economica. Performanta,in termenii anului 2010, va insemna pastrarea directiei pozitive si evitarea recaderii in recesiune. Cei care vor rezista perioadei de criza sunt cei care au planuri flexibile si realiste, precum si o productivitate comparativa cu cea europeana”, explica oficialul RoStar.

In opinia sa, Romania nu isi va reveni decat dupa imbunatatirea situatiei economice din SUA, China, Rusia, urmate de Germania, Marea Britanie, Franta, Italia.

“Pentru a rezista si a-si reveni , firmele romanesti trebuie sa aiba parte de sprijinul Guvernului, sa se acorde subventii pentru export (lucru practicat in tarile vecine), pentru agricultura. Nu este normal ca un stat cu traditie in productia de carne, branza, sa ajunga sa importe aceste produse intr-o mare proportie. In functie de sectorul in care activeaza , anumite firme se vor prabusi, iar altele vor sta inca pe linia de plutire. O revenire in adevaratul sens nu se va resimti in 2010”, conchide Bulut.

Sucurile nectar, segmentul cel mai afectat de criza economica in 2010

Sucurile nectar, segmentul cel mai afectat de criza economica in 2010In 2009 activitatea Tymbark Maspex, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata bauturilor necarbonatate, a fost influentata in special de instabilitatea monedei euro, materia prima fiind achizitionata in principal din import.

Compania s-a axat in mod special pe promotiile in store, adresate atat consumatorului final, cat si distribuitorilor, transferand o parte din bugetele de marketing catre trade marketing.

“Nu putem spune ca au fost adoptate strategii speciale de eficientizare a costurilor din momentul in care situatia general economica s-a inrautatit. Masurile de siguranta ce privesc o cat mai buna monitorizare a costurilor sunt implementate in companie inca de la bun inceput. Suntem convinsi ca eficientizarea costurilor nu trebuie sa vizeze doar o anumita perioada ( pe termen scurt ), ci aceasta trebuie sa existe permanent”, afirma Krzysztof Grabowski (foto), presedinte CA Tymbark Maspex Romania.

La nivel de piata, reprezentantii Tymbark Maspex estimeaza o involutie in 2010, in special pentru segmentul de nectar, care va fi cel mai puternic afectat de recesiune. La nivel de companie, Tymbark Maspex preconizeaza o crestere a cifrei de afaceri de aproximativ 15% fata de anul 2009, cand aceasta a atins aproximativ de 240 mil. lei.

“Conditiile economice vor fi in continuare precare, repercusiunile resimtindu-se in orice sector economic”, conchide Grabowski.