Sfaturi pentru romanii care vor sa studieze in strainatate
Cele mai importante lucruri pe care trebuie se le aiba in vedere orice roman care doreste sa studieze in strainatate, indiferent daca este vorba de cursuri de licenta, de un master sau de un program MBA/ Executive MBA sunt tara in care vrea sa mearga, universitatea, criteriile de admitere, costul studiilor, costul vietii, specificul sistemului de invatamant, precum si durata studiilor. Criteriile de admitere la o forma de invatamant superior din strainatate sunt mult mai dure in cazul unui MBA sau EMBA, fata de cursuri de licenta sau de un master
“E recomandabil sa mergi la un MBA dupa ce ai acumulat suficienta experienta profesionala cat sa ai o imagine corecta despre stilul tau de munca, modul de relationare cu colegii/subordonatii/superiorii sau tipul de munca/responsabilitatile care te implinesc. Majoritatea programelor de MBA serioase solicita un minim de 2-3 ani de experienta profesionala. Iar parerea mea este ca nu poti sa fructifici la maxim oportunitatile pe care ti le ofera un astfel de program (contributiile colegilor, legaturile pe care le fac profesorii cu situatii practice) fara sa ai aceasta minima experienta de munca”, spune Alexandru Ghita (foto), presedintele Educativa, organizatorul targurilor cu oferte educationale din strainatate RIUF si RIMME.
Diferentele majore dintre criteriile de admitere la un MBA si la altfel de cursuri tinute in strainatate (master, cursuri de licenta) sunt, in principal durata, costurile si nivelul de experienta.
Un MBA dureaza, in mod obisnuit, un an in Europa si doi ani in SUA, in vreme ce durata unui master sau a unui ciclu de licenta poate ajunge la 4-5 ani.
De asemenea, in vreme ce un an de master decent in Europa costa si 1.500 de euro, un an de MBA este de cateva zeci de mii de euro. In SUA, preturile incep de la 10.000 – 15.000 de dolari pentru un master in vreme ce un MBA poate depasi ca pret 150.000 de dolari.
Nu in ultimul rand, MBA-ul presupune acumularea unui minim de 2-5 ani de experienta pe piata fortei de munca, in vreme ce printre criteriile de admitere la un master sau un ciclu de licenta in strainatate experienta acumulata in munca nu conteaza (este importanta activitatea extrascolara, cum ar fi cea din cadrul unui ONG).
De asemenea, cei care vor sa aplice la un MBA, trebuie sa tina cont de intensitatea efortului pe care o sa-l depuna in cadrul anului sau anilor de studiu.
“MBA-ul e foarte solicitant: e foarte, foarte mult de munca - mai ales la programele full-time de 1 an. Depinde si de organizarea fiecaruia. Eu am avut o medie de sub 5 ore de somn pe noapte anul trecut. Pe langa cerintele academice, e foarte intens si din punct de vedere social (cina cu colegi, petreceri, excursii etc). E o mare problema cu familia:nu ai timp pentru ei. Daca ai sot/sotie si copii e foarte dificil pentru ei. Sunt multe cazuri de cupluri care au divortat in timpul/dupa un MBA. Nu as face un MBA, daca nu mi-ar fi foarte clar de cel fac, ce o sa obtin din aceasta investitie de timp si bani. Nu e un lucru de incercat”, spune Ghita, cel ce a absolvit recent un MBA al Insead, una din cele mai prestigioase scoli de afaceri din Europa
Cat costa studiile in strainatate?
In functie de profilul facultatii si de tara in care studentul doreste sa studieze, fie ca este vorba despre programe de licenta, masterat sau doctorat - costurile de scolarizare variaza intre pragul gratuitatii - pentru cetatenii UE care vor specializari in tari ca Norvegia, Suedia sau Danemarca – si aproximativ 80 000 de euro pe an pentru studii de MBA la prestigioasele universitati americane ca Harvard, Columbia, Standford sau Georgetown.In alte tari europene, cum ar fi Olanda, romanii trebuie sa scoata din buzunar doar 1.500 de euro pentru un an de studiu.
Insa, daca in Europa, costul mediu pentru un an de studii depaseste rar pragul de 20 000 de dolari (aproape 15 000 de euro) , in SUA, in functie de profilul facultatii, costurile cursurilor de master si al vietii variaza intre 20.000 si 80.000 de dolari (14.350 – 57.400 de euro).
Cele mai scumpe mastere sunt cele oferite de universitatile de pe coasta de Est, in orase precum New York sau Washington sau in statul Florida.
In schimb, in zona centrala a SUA – Missisippi, Missouri, Alabama, Oklahoma, Tennessee sau Louisiana, masterele in stiinte sociale nu depasesc 37 000 de euro, iar cele in domenii tehnice, 45 000 de euro, inclusiv cheltuielile de intretinere, potrivit informatiilor oferite de site-urile universitatilor.
“E mai usor sa te angajezi in Europa cu o diploma din Franta, e dificil (dar nu imposibil) sa te angajezi in SUA cu o astfel de diploma. Si mai e aspectul costurilor (foarte important): costul de scolarizare pentru o diploma postuniversitara in Franta nu depaseste 1.500-2.000 de euro, pe cand in SUA discutam de programe de la 10.000 - 15.000 de dolari/an in sus”, afirma Ghita.
MBA-ul pe care l-a urmat seful educativa la Insead a avut un cost total de 90.000 de euro, din care 50.000 de euro au fost costurile propriu-zise ale programului, iar 40.000 de euro cheltuielile zilnice pentru 12 luni.
Daca taxa anuala pentru universitatile americane include si costurile de trai ale studentului, romanii care aleg alternative universitatilor din Europa, mai ieftine in ceea ce priveste contravaloarea studiilor, vor trebui sa scoata din buzunar bani pentru cazare, masa si transport.
“In Amsterdam, Rotterdam, Bruxelles, poate Berlin, costurile de trai ajung la 700 - 800 euro/luna pentru cazare, transport si asigurare”, afirma Tincuta Baltag (foto), director in cadrul Fundatiei Dinu Patriciu.
Ghita adauga pe lista celor mai ieftine tari pentru un student Grecia si Cipru, estimand ca, chiar si in orase scumpe, cum ar fi Copenhaga, un student poate trai si cu 400 – 500 de euro pe luna.
“Cred ca raspunsul trebuie contextualizat si cu oportunitate de castig din munca part-time pe perioada studiilor. Intr-un master pe 2 ani probabil ca e loc si pentru un astfel de job care sa ofere o finantare minima, pentru un MBA intens de 1 an - cu siguranta nu”, completeaza el.
Studentii care doresc ajutor pentru finantarea studiilor pot aplea la burse oferite de fundatiile Dinu Patriciu, Ion Ratiu, Comisia Fulbright (pentru State) si DAAD (burse in Germania). Fundatia Dinu Patriciu acorda anual 100 de burse in valoare de 15 000 dolari fiecare, in timp ce Comisia Fulbright finanteaza 10 – 12 burse anual, ce acopera integral toate costurile beneficiarului.
"In vreme de criza, din cate stiu eu, taxele de scolarizare nu au scazut, ba chiar in multe cazuri au crescut (sunt cazuri de universitati in America care au crescut si cu 30-50%) ca sa suplineasca reducerea veniturilor din surse guvernamentale. Iar cererea a crescut - mai ales pe programe de MBA, dar nu numai. Inclusiv pentru ca unele guverne (ex: Marea Britanie, US) au preferat sa sustina anumite categorii sociale (tineri, someri etc) sa urmeze un program de profesionalizare mai degraba decat sa ramana somer.....si in felul asta sa-si pregateasca mai bine forta de munca pentru cand isi va reveni economia”, mentioneaza Ghita.
Totodata, Baltag afirma ca in cazul burselor acordate de Fundatia Dinu Patriciu, conditia este ca romanii sa se intoarca in tara dupa terminarea studiilor si sa ramana in Romania pe o perioada egala cu perioada finantarii.
"Daca la finalul studiilor romanii aleg sa ramana in tara respectiva, trebuie sa plateasca contravaloarea bursei”, sustine Baltag. Aceleasi reguli se aplica si in cazul unei burse Fulbright.
Unde aleg romanii sa studieze?
Statistici oficiale complete in privinta numarului de tineri studenti in strainatate nu exista deocamdata. Circa 50.000 de romani studiau in strainatate la inceputul anului universitar 2009/2010, potrivit estimarilor Liga Studentilor Romani in Strainatate (LSRL), printre destinatiile externe favorite fiind Franta, Marea Britanie si Statele Unite. Potrivit unui studiu al Educativa insa, in perioada 2004-2007 peste 85 000 de romani studiau in strainatate, printre destinatiile de studiu numarandu-se cu precadere Germania, Franta, Statele Unite ale Americii, Ungaria sau Italia.
“O reactie logica din punctul meu de vedere este ca, atunci cand economia are probleme, tinerii sa investeasca in educatie pentru ca atunci cand piata muncii isi revine, sa aiba un CV mai bogat si instrumente mai bune pentru a avea acces la joburi mai bine platite. A te astepta sa ai un job mai bun si mai bine platit dupa absolvirea unui MBA este perfect rezonabil”, noteaza Baltag.
Dupa finalizarea studiilor de MBA, Ghita s-a intors in compania in care lucra inainte, obtinand beneficii direct proportionale cu nivelul productivitatii, insa sustine ca cei care au absolvit cursurile de MBA in aceeasi generatie s-au angajat pe salarii cu 30 – 50% mai consistente.
Pentru tinerii care inca nu s-au hotarat asupra universitatii la care vor sa aplice, Tincuta Baltag recomanda cercetarea ierarhiei universitatilor in functie de topul realizat de cotidianul de business Financial Times. “Va recomand sa intrati pe www.rankings.ft.com - este topul facut de Financial Times. Alegeti in functie de tara si mai ales in functie de raportul calitate/pret”, adauga aceasta.
Pentru studii universitare sau post-universitare tehnice, Baltag sugereaza orientarea catre universitatea MIT sau catre universitati din Europa - de exemplu ETH, University of Amsterdam, Delft, Imperial College London sau Federal Polytechnic School of LAUSANNE.
