Bugetarii nu au loc decat partial in sectorul IMM
Diminuarea cu un sfert a bugetului de salarii se poate traduce atat prin scaderea remuneratiilor angajatilor, cat si prin disponibilizari colective, prin desfiintarea posturilor. Astfel intrebarea care a stat pe buzele bugetarilor, dar si ale oamenilor de resurse umane din mediul privat a fost ”Au loc bugetarii intr-un sistem privat care abia isi revine din criza?”.In opinia lui Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), absorbtia bugetarilor de catre sectorul IMM este putin probabila a se realiza imediat, in conditiile in care doar 20% dintre intreprinderi inregistreaza cresteri. “Cred totusi ca abordarea presedintelui este una de bun simt pentru ca reducerile bugetelor salariale vor fi urmate de o sustinere a sectorului IMM. Chiar daca productia industriala a crescut cu 5% si avem si alte semne de stabilizare, avem totusi nevoie de sustinere si subventii”, a explicat Nicolescu.
In ultimele sase luni ale anului trecut aproape 40.000 de IMM-uri au fost radiate, cifra in crestere cu 58% fata de prima parte a anului 2008. Comparativ, rata de inmatriculari in aceeasi perioada a cunoscut un declin de 20%, in timp ce cifra de afaceri medie a scazut cu 13% fata de cel de-al doilea semestru al anului 2008.
In acest context, Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriilor Textile, Confectiei si Pielariei (FEPAIUS), considera ca masura reducerii fondului de salarii cu 25% nu se bazeaza pe niciun principiu de management, iar mediul privat nu se va inghesui sa ofere locuri de munca pentru bugetari.
“Omul de afaceri nu se gandeste cum sa angajeze, ci cum sa restructureze, cum sa se protejeze sau cum sa iasa din piata. Ne vom trezi cu o noua clasa de someri”, declara Grapini. Potrivit acestuia, bugetarii care isi vor cauta un loc de munca in mediul privat vor trebui sa fie cu “adevarat buni” si sa “accepte salarii la nivelul din mediul privat”.
Tinerii si specialistii, singurii avantajati in mediul privat
Specialistii in resurse umane nu se asteapta la un exod al angajatilor din institutiile publice spre zona privata. Pe langa deficitul de oferte de pe piata, bugetarii in cautarea unui job vor mai avea de infruntat si concurenta pentru posturile din mediul privat, unde angajarile se bazeaza pe experienta in domeniu, adaptare la cultura organizationala a companiei si disponibilitatea pentru a munci peste program, calitati neesentiale pentru sectorul public, potrivit recruiterilor."Cred ca in sistemul privat se pot adapta mult mai bine angajatii din mediul public a caror varsta este mai mica de 35 de ani, decat cei care sunt angajati de foarte mult timp la stat. De asemenea, salariatii din sistemul public care au o specializare clara in domenii ca IT sau contabilitate isi pot gasi mai usor de lucru in cadrul companiilor private, fata de cei care au doar joburi administrative, de exemplu", spune Dragos Gheban, business development manager la compania de consultanta in resurse umane Catalyst, organizatorul targului Angajatori de Top, care a pus la bataie 1.600 de joburi pentru tineri cu pana la 7 ani de experienta pe piata fortei de munca.
Potrivit lui Ovidiu Vilceanu, general manager al companiei de resurse umane Sales Consulting, doar 1 din 2 bugetari reuseste sa obtina o slujba in mediul privat, chiar si inainte de inceperea crizei. In 2010 doar tinerii, vorbitorii de limbi straine si functionarii cu experienta pot bate cu incredere la usile companiilor.
De asemenea, posturile vacante pot fi ocupate de bugetarii angajati pe pozitii nisate, cum ar fi consultantii pentru proiectele cu finantare europeana, compatibile cu unele functii din mediul privat.
“Bugetarii trebuie sa inteleaga ca mediul privat isi bazeaza evaluarile pe performanta si ROI (marja de profitabilitate) cat mai rapid. Daca nu esti performant, nu ai ce sa cauti intr-o companie, mai ales acum cand organizatiile nu isi permit sa investeasca in traininguri pentru specializare”, explica Vilceanu.
Profesorii: O sa predau geografie la privat
Potrivit celor mai recente statistici, mediul de stat inglobeaza 1,2 milioane de salariati, dintre care 383.000 de angajati in sanatate si cadre sociale, aproape 400.000 in invatamant si alti 220.000 in administratie publica si aparare. Prin natura activitatilor desfasurate de angajatii din aceste trei sectoare sunt cel mai greu de recalificat profesional, sustin recruiterii.“Ce o sa fac daca mi se micsoreaza leafa? Unde sa ma duc sa ma angajez? Ma duc sa predau geografie in companii?”, spune Mihai Aghinita, profesor de geografie la o scoala de stat in Capitala.
“Astept ca saptamana viitoare sa primesc niste explicatii in ceea ce priveste declaratiile presedintelui. Am avut impresia ca presedintele a facut aceste declaratii fara a avea acordul Guvernului. Cred ca s-a pripit cand a tinut acel discurs si mai cred ca va fi foarte greu sa impuna astfel de masuri”, spune Gheorghe Rosca (foto), rectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, unul din cei mai importanti furnizori de absolventi de pe piata locala a fortei de munca.
In opina sa, reducerea salariilor profesorilor universitari nu va genera economii la nivelul bugetului total, ci doar economii in bugetele institutiilor de invatamant superior.
“ASE-ul nu primeste bani de salarii, ci subventii pentru fiecare student scolarizat. Astfel, daca ar trebui sa reduc salariile profesorilor de la Academie, banii nu s-ar intoarce la buget, ci ar ramane in bugetul institutiei de invatamant”, mentioneaza Rosca.
O reducere a salariilor din invatamant va face ca tinerii sa nu mai fie interesati sa lucreze in domeniu, iar cei care lucreaza deja vor fi tentati sa-si caute un nou job. Castigul salarial mediu net din invatamant se ridica la 1.644 de lei (397 de euro), potrivit datelor INS, fiind de peste 11 ori mai mic decat venitul lunar al anumitor rectori locali, care ajung sa depaseasca si 4.500 de euro.
“Cu siguranta ca tinerii vor pleca. Ce sa faca un amarat de asistent in invatamant cu un salariu mai mic cu 25% , in conditiile in care si asa salariul e foarte mic? Lectorii si doctorii s-ar putea descurca, insa tinerii, in niciun caz”, mai spune Rosca.
Intr-o situatie similara se afla si cadrele medicale care au sanse minime de absorbtie complete in sistemul unitatilor sanitare private.
Singura solutie pentru angajatii de stat refuzati de companii din pricina lipsei de experienta este reconversia profesionala, acordata gratuit doar de Agentiile Judetene de Ocupare a Fortei de Munca si de companiile de resurse umane care au obtinut finantare europeana prin programul POSDRU.
Majoritatea cursurilor de recalificare vor fi platite din propriul buzunar, intrucat contractele de munca cu Statul nu prevad acordarea unei sume pentru recalificare, in cazul concedierii.
