Pregatirea profesionala trebuie completata cu trainingul in companie
Numultumirea angajatorilor in privinta nivelului de experienta si expertiza al tinerilor nu este o noutate – dezbaterea este in voga inca din anii efervescenti economic 2006-2008, cand pretentiile salariale si mobilitatea tinerilor pe piata fortei de munca dezechilibrau bugetele de resurse umane ale companiilor. Companiile cheltuiesc in medie 125 de euro anual pentru instruirea fiecarui angajat, potrivit studiului Romanian HR Profile, realizat de catre Business Edu in colaborare cu compania de training Corporate Dynamics. Considerand numarul total de aproape 4 milioane de salariati in sectorul privat, cheltuiala se ridica la peste 300 de milioane de euro.
Totodata, un studiu realizat de Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii si centrul Educatia 200+ releva ca jumatate dintre absolventii facultatilor de drept si inginerie sustin ca nu au obtinut in facultate abilitatile si competentele cerute la locul de munca, in timp ce specialistii in IT se plang de vechimea sistemelor de operare predate in universitatile de profil.
Solutia ar putea rezida intr-un parteneriat intre companiile private sau agentiile de stat si universitati, pe baza caruia companiile sa finanteze o parte a instruirii studentilor.
“Exista cerere din partea mediului privat pentru a oferi studentilor posibilitatea de practica in cadrul companiilor, pe perioada studiilor. Am vorbit cu ambasadori care expuneau intentiile investitorilor in Romania de a realiza parteneriate cu universitatile”, sustine Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu.
Pe de alta parte, profesorii sustin ca universitatile nu pot livra absolventi care sa se poata integra din prima incercare la locul de munca, pentru ca, cel putin in sectoarele tehnologiei si IT, informatiile se actualizeaza extreme de rapid.
“Pregatirea profesionala trebuie completata cu trainingul oferit de companie. Eu inteleg ca o companie de IT ar vrea un tanar angajat care sa fie in stare sa produca sau sa inteleaga din prima anumite sisteme, insa acest lucru nu este posibil. Universitatea trebuie sa te invete sa iti dai seama de sistem si sa ai capacitatea de a invata rapid comenzile”, a spus un profesor al Politehnica, prezent la Forumul Educatiei, eveniment organizat de Educativa, Fundatia Dinu Patriciu si Liga Studentilor Romani in Strainatate.
4.000 de romani au plecat la studii in Franta in 2009
“Pentru anul universitar 2009 - 2010 au plecat sa studieze in Franta aproximativ 4.000 de tineri. Jumatate dintre acestia vor urma cursuri de masterat”, spune Diana Buciumas, responsabil al Espace Campus France, in cadrul Institutului Francez din Bucuresti.Sistemul educational francez permite studentilor sa efectueze stagii de practica de cateva luni in cadrul anilor 3-5 de studii. Sesiunile constau in deplasarea si activitatea in cadrul unor companii care au acorduri cu universitatile.
Si ministrul Funeriu a participat la astfel de stagii pe vremea cand parcurgea cursurile unei universitati franceze. “In primul an efectuam un stagiu de practica restrans, apoi in anul doi s-a intensificat, in anul trei aproape jumatate din timpul petrecut la studii se traducea in practica. Prin acest sistem capeti experienta, asa incat sa iti fie mult mai usor la inverviul de ngajare”, a precizat Funeriu.
Dintre tinerii plecati in 2009 la studii in Franta majoritatea s-au indreptat catre facultati cu profil ingineresc si economic.
“In Franta sunt universitati finantate in proportie de 50% de catre parteneri economici. Daca intra intr-o facultate de telecomunicatii, ultimii doi ani fac stagii intensive de practica. In Franta nu termini o universitate fara a avea experienta, pe care sa o poti prezenta unui angajator”, afirma Diana Buciumas.
Ea considera ca solutia pentru decizia de adoptarea unui sistem similar cu cel francez sta in mana politicienilor, care ar trebui sa reduca fiscalitatea pentru companiile care realizeaza astfel de parteneriate cu universitatile. “Daca o companie ofera stagii de practica pentru 50 de student, atunci statul poate propune o deducere a unor cheltuieli asa incat sa incurajeze aceste practice”, conchide ea.
Situatia tinerilor neangajati in cifre
Somajul in randul tinerilor este aproape dublu fata de media somajului la nivel national, ridicandu-se in vara anului trecut la 18,8%, potrivit datelor Eurostat."Somajul pentru tineri era mare si inainte de criza, cam 20% dintre ei nu isi gaseau locuri de munca. Va exista o anumita rigiditate a pietei muncii pe zone nerestructurate, persoanele respective nu vor avea calificarile specifice necesare pentru alte domenii. In plus, exista un nivel ridicat al somajului de lunga durata, in care sunt aproximativ 50% dintre someri", spune Catalin Pauna, economistul Bancii Mondiale la sfarsitul anului trecut.
Aproximativ 62% dintre tinerii someri cu varste intre 15 si 25 de ani isi cauta un loc de munca de jumatate de an, in timp ce alti 32% figureaza ca neangajati de peste sase luni, potrivit unei cercetari realizate luna trecuta de institutul Data Media, la solicitarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
Peste jumatate dintre respondenti sustin ca nu au mai lucrat niciodata, in timp ce 24% au fost angajati in sectorul servicii, 8% in constructii si alti 9,6% in industrie si agricultura.
Pentru acestia singura rampa de lansare o reprezinta internship-urile, sustin specialistii in resurse umane. “Anual avem aproximativ 30-40 de programe de internship, de care beneficiaza in medie 400 de studenti. Este putin comparativ cu numarul total al studentilor, insa este un inceput”, spune Cristian Hossu, business development manager al companiei de resurse umane Catalyst Solutions.
