One woman show la Cotroceni
Supranumita cu ceva timp in urma “cea mai puternica femeie-manager din Romania”, Alexandra Gatej parasea in iulie 2009 functia de presedinte al Unilever South Central Europe (USCE), pe care a ocupat-o timp de 4 ani, si devenea consilierul presedintelui Traian Basescu pe mediul de afaceri intern si international, un departament nou infiintat.Noua pozitie reprezinta “o provocare”, intrucat lumea administratiei publice este complet diferita de mediul privat din care provine, spune Alexandra Gatej. Daca la Unilever avea o raspundere manageriala asupra unei structuri regionale complexe si o functie strict executiva, in prezent resursele de care dispune, echipa si modul in care decurge o zi de lucru sunt diferite.
“Nu gandesc ca lucrez la stat in ceea ce priveste programul. Nu mi-am ajustat in niciun fel obiceiurile de munca. Ca si in experienta anterioara nu muncesc mai putin de 10 ore pe zi, iar acest lucru vine ca o continuare a felului si ritmului meu de a munci dinainte. Fac mult mai multe lucruri singura, pe sistemul de «one woman show», pentru ca nu am resursele de care dispuneam in companie. Insa pot folosi resursele din economia romaneasca si prin retelele de cunostinte pe care mi le-am dezvoltat, prin faptul ca exista asociatii ale oamenilor de afaceri credibile si foarte active am acces la input-ul lor si ma folosesc de acest lucru”, explica Gatej.
Care au fost motivele care au determinat-o sa accepte functia de consilier prezidential? “Este convingerea mea ca este realmente o onoare sa lucrezi pentru presedintele tarii tale. Si desfid pe oricine neaga acest lucru. Pentru ca in definitiv sa poti sa iti aduci contributia, cat de mica, cu zona ta de expertiza, la o agenda, mi se pare foarte onorant. Eu nu sunt un om politic, nu am experienta politica, nu am venit aici sa fac politica, tot ce aduc aici este expertiza mea de business. Un al doilea considerent, ca experienta personala de manager, consider ca momentul actual in care ne aflam, care pentru mine inseamna primul ciclu economic complet, reprezinta un element important in dezvoltarea mea personala si intelegerea unor aspecte pe care pana acum le puteam vedea doar in sectorul meu de activitate. De aici am posibilitatea sa inteleg mecanisme si interconectarea lor atat cu efectele crizei mondiale, impactul asupra Europei si al Romaniei, am o expunere asupra unui fenomen economic extrem de profund. Este un atu intrucat invat foarte mult de la o inaltime care imi permite sa vad toate aceste conexiuni”, afirma Alexandra Gatej.
Spune insa ca nu s-a detasat niciodata de background-ul sau de manager si nici nu isi propune sa o faca, intrucat aceasta este zona sa de expertiza si de confort. “Sunt un manager si nu cred ca voi putea fi niciodata altcineva”, adauga Gatej.
Cititi si Leadership-ul feminin pe timp de criza
Lipsa vocii patronale si lista problemelor mediului de afaceri
Alexandra Gatej sustine ca in economia romaneasca exista un deficit al vocii patronale. Potrivit acesteia, in mod normal, intr-o economie functionala, triunghiul patronat-sindicate-autoritatea publica este un mecanism de reglare. Atata timp cat acesta exista, discutiile sunt mai putin emotionale.“Acolo unde nu exista, si mie mi se pare ca la noi vocea patronala nu exista, avem practic o tensiune continua care devine conflictuala prin natura antagonismului intre autoritatea publica si sindicate. De asta e nevoie de vocea patronala in Romania. Eu indemn patronatele din Romania si asociatiile oamenilor de afaceri sa creeze o masa critica prin care vocea patronala credibila sa isi exprime punctul de vedere”, completeaza Gatej.
In plus, ea declara ca si-ar fi dorit sa vada din partea patronatelor si asociatiilor oamenilor de afaceri o exprimare mai vizibila cu privire la primul set de masuri de austeritate anuntat in prima instanta (reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si a pensiilor cu 15% n.r.).
“Masurile de austeritate anuntate in prima instanta, din perspectiva strict economica, erau foarte dure. Acestea vizau, cu consecintele sociale dureroase, o anumita parte a economiei romanesti, pe o perioada de timp determinata si afectau mai putin intreaga economie. Din pacate, realizarea acelor masuri nu a fost pe deplin posibila si atunci masura de crestere a TVA este una care afecteaza intreaga economie romaneasca, pe o durata nedeterminata si nu rezolva problemele structurale cu care se confrunta bugetul Romaniei. Mi-as fi dorit sa vad patronatele si asociatiile oamenilor de afaceri exprimandu-se cu privire la aceste aspecte. Personal, mi-as fi dorit sa vad mai multa sustinere pentru primul set de masuri, care lasau posibilitatea economiei sa se ajusteze si sa aiba predictibilitate mai mare asupra sistemului de taxe. La fel cum nu sunt de acord acum cu critica masurilor de rang 2 luate acum”, argumenteaza consilierul prezidential.
In ceea ce priveste feed-back-ul pe care il primeste din mediul de afaceri, prima cerinta se refera la predictibilitate si stabilitate.
“Orice companie are un ciclu de planificare pe baza caruia isi obtine investitiile si produce performanta. Fara predictibilitate nu se pot face investitii, nici dezvolta oameni, nici obtine performanta”, spune Alexandra Gatej.
Pe de alta parte, aceasta considera ca “vremea stabilitatii, a lumii asa cum o stim, a trecut”. Gatej arata ca volatilitatea pe care o observam astazi in mai multe planuri, atat in schimbarea focusului de putere economica a lumii, in provocarile in plan climatic ce incep sa devina materiale pentru multe tari, in provocarile de natura financiara ale statelor, in componenta globalizarii, reprezinta elemente de schimbare fundamentala. In consecinta, ii indeamna pe oamenii de afaceri sa inceapa sa factorizeze in planurile de investitii si strategice si elementul de volatilitate.
“Este greu sa ne mai imaginam ca lumea va mai fi asa cum am stiut-o din punct de vedere al predictibilitatii si stabilitatii. In loc sa mai facem planuri anuale, sa incepem sa gestionam ziua, saptamana, luna si anul. Si tot asa. Este dificil, si eu am trait asemenea momente si nu este deloc confortabil. Pe de alta parte, sunt perioade, cum sunt cele de profunda presiune economica, cand nu sunt prea multe solutii. Este greu sa ceri unui Guvern, oricarui guvern din Europa, sa iti ofere stabilitate si predictibilitate. Poti sa o faci, insa e greu sa primesti garantia ca le vei. Insa sunt doua puncte de vedere, ori ne ingrijoram si facem febra, ori ne ingrijoram si luam masuri. Am venit aici intrucat nu cred ca in mediul de afaceri exista doar probleme, ci exista si solutii. Si convingerea mea este ca orice element de progres pleaca de la dialog si comunicare", declara Gatej.
Un sfat pentru oamenii de afaceri? "Celor din companiile mari sa aiba o prezenta publica mai vizibila, pentru ca de la ei vin solutiile. Cifrele si discutiile economice nu pot fi stire, nu pot fi dezbatute ca pareri, opinii de toata lumea, tot timpul. Economia nu este o treaba subiectiva, este o stiinta. Trebuie sa vorbeasca despre ea cei care se pricep si care au rezultate in spate. Oamenii de afaceri pot dubla discursurile macroeconomistilor cu problemele lor reale. Stiu si am convingerea ca organizatiile mari sunt in Romania pentru termen mediu si lung si ma bucura faptul sa vad ca nicio companie mare nu a plecat din Romania si nici o banca mare nu a dat faliment ca urmare a crizei economice", spune Alexandra Gatej.
Totodata, acesta nu contest criticile referitoare la faptul ca in sectorul IMM-urilor nu s-au luat suficiente masuri, intreprinderile mici si mijlocii fiind cele mai afectate de actualul context economic. "Cred ca atentia catre acest sector ar trebui sa fie mult mai mare. Admir curajul oamenilor de afaceri care pur si simplu se infing bine cu picioarele in pamant si stau in bataia vantului", conchide Gatej.
Despre impozitare si cota unica
Nu este in favoarea impozitarii progresive, intrucat, ca si manager, a trait momentul introducerii cotei unice. “Fara sa am o experienta fiscala sau de administratie publica, ci doar manageriala, ca lider al unei organizatii, am vazut in aceasta cota unica elementul principal al dezvoltarii clasei de mijloc in Romania. Am vazut cum oamenii din organizatia mea au putut, si ca urmare a acestei masuri si a cresterii economice, sa isi creasca bunastarea, sa realizeze investitii, sa inceapa sa viseze, sa isi realizeze din obiectivele pe care orice familie tanara sau manager la inceput de drum le are. Am vazut efectele reale ale unei astfel de masuri”, argumenteaza Alexandra Gatej.Aceasta considera ca orice masura atinge, in general, un grad de saturatie la un moment dat, deciziile trebuind privite si in functie de durata lor de viata.
Pe de alta parte, Gatej sustine ca o schimbare a modelului economic ar trebui sa fie o prioritate. “Este clar ca un model economic bazat pe consum si pe sectoare care infloresc in timpuri de crestere economica dar care nu sunt sustenabile in momente de recesiune, cum este zona de real-estate, trebuie sa treaca gradual catre unul bazat pe cresterea productivitatii muncii, adica pe stimularea muncii, productiei de bunuri si servicii si a exporturilor”, spune Alexandra Gatej.
In opinia sa, o impozitare progresiva ar mentine un stat social si i-ar afecta tot pe cei care “creeaza plus valoare”. “Mi-am construit urmatoarea explicatie: cred ca spre deosebire de alte crize economice, fluxul de bani pe hartie generat in lume prin instrumente financiare si cresterea foarte rapida a gradului lor de complexitate este mult mai mare decat fluxul de bunuri si servicii produs de oameni. Acest dezechilibru ne-a aratat ca e nevoie clar de reintoarcere la munca. Si cred ca pentru Romania acest lucru nu este foarte bine inteles si foarte usor de acceptat de catre multa lume”, crede Gatej.
Cresterea taxelor in perioada de recesiune nu face altceva decat sa creeze spirale – pe de o parte se reduc cheltuielile bugetare si pe de alta parte creste presiunea asupra companiilor si consumatorilor. Astfel, momentul reluarii cresterii economice este impins intr-un orizont indepartat.
“In acelasi timp nu este de dorit nici o schimbare a echilibrului fiscal. Daca discutam de scaderea cotei unice trebuie gasite alte surse de finantare. Trebuie adusi mai multi bani la suprafata din diferite sectoare ale evaziunii si as pune in primul rand evaziunea muncii. Si ar mai fi impozitarea veniturilor care nu sunt in prezent impozitate. Nimeni nu are luxul sa ofere masuri de relaxare fiscala fara sa puna in loc ceva. Noi nu avem o experienta diferita in colectarea veniturilor la buget nici cand am avut cota unica si nici cand am avut impozitare progresiva. Mai mult de 30% in buget nu am colectat”, sustine Gatej, care subliniaza faptul ca raspunsul pentru o mai buna colectare nu se afla in cresterea fiscalitatii, ci in eficienta si combaterea evaziunii.
Despre proiectele in lucru si planuri pe termen lung
Industria alimentara. E trivial sa discutam despre ce nevoi sunt in aceasta industrie. Una din provocarile mele este legata de modul in care putem crea acea retea de depozite regionale prin care sa nu se mai piarda atata bogatie (legume si fructe) pe marginea drumului sau prin intermediari din cauza carora o rosie ajunge de la 1 leu la 6 lei in piata. Degeaba vorbim de potentialul productiei agricole daca nu cream o structura de depozite regionale, depozite logistice, in care producatorii sa isi depuna marfa si sa isi primeasca banii. Si in interior sa aiba loc sortarea, etichetarea si pe urma livrarea catre pietele externe, productia industriala sau retaileri.Absorbtia fondurilor europene. Trebuie sa ne gandim la fondurile europene ca la o sursa de capital, mai ales in perioada aceasta de recesiune economica. Sunt o sursa de finantare pe care nu avem voie sa o ratam. Rata de absorbtie este lamentabila. Efortul pe care trebuie sa-l facem este urias, ar trebui sa atragem sume imense intr-un ritm galopant. Cred ca banii stau in prea multe locuri, procesul de atragere a fondurilor este faramitat. Exista mult prea multe institutii si niveluri de comanda care fac ca procesul in sine sa nu fie eficient. Avem nevoie de o organizare mai eficienta, de o prioretizare a activitatilor.
Doua intrebari-fulger:
Ce va lipseste din vremea multinationalei? Spiritul de echipa. Intr-o multinationala esti invatat ca trebuie sa lucrezi intr-o echipa pentru ca altfel nu ai cum sa ai rezultate. Din pacate. eu cred ca, noi ca popor, nu avem aceasta mentalitate. Trebuie sa fim onesti cu noi insine. Cred ca in mediul public aceasta constiinta nu este formata si nu exista nici procese care sa o stabileasca. Mediul public reflecta natura natiunii intr-un fel. Romanii nu sunt oameni de echipa, sunt individualisti. Ideea de a munci impreuna nu este una formata.
Ce urmeaza dupa Cotroceni? Nu am discutat o perioada de timp pentru functia de consilier. Provin din mediul privat, sunt un manager, si apartin acelei lumi. Mai devreme sau mai tarziu acolo ma intorc, asta e clar. Nu in aceeasi zona pe care am activat pana acum. Un om trebuie sa evolueze in viata sa, am petrecut 15 ani intr-o multinationala, experienta de acum nu face altceva decat sa adauge valoare la tot ce am facut pana acum. Intotdeauna am cochetat cu ideea de antreprenoriat, insa mai sunt si alte domenii care sunt interesante pentru mine, precum fondurile de investitii. Sunt domenii pe care as vrea sa le privesc mai indeaproape. Insa nu mi-am facut niciun orizont de timp. Nu cred ca mi-am terminat treaba aici.
Sursa foto: Agerpres
