Mai atractiva, dar nu suficient?
“Inca nu avem in derulare niciun proiect de producere de energie solara in Romania, desi conform studiilor potentialul este unul foarte bun, chiar mai bun decat al Cehiei, de exemplu, unde piata a explodat in ultimul an”, spune David Nicholl (foto), country president al Schneider Electric Romania, furnizor de solutii pentru managementul energiei.Cehia a ajuns in prezent la o capacitate totala de energie solara instalata de 465 MW, dintre care 411 MW ca urmare a investitiilor facute anul trecut. Astfel, in numai trei ani Cehia a ajuns una dintre cele mai explozive piete din lume, potrivit unui studiu la nivel international. Campioana Europei ramane, de departe, Germania, care pana acum are instalatii solare cu o capacitate de aproape 10 GW, o treime fiind instalati anul trecut. Lista este continuata cu alte state europene care au atins la sfarsitul anului trecut capacitati instalate de 3.595 MW (Spania) 1.158 MW (Italia) sau 465 MW (Franta).
Ce i-a tinut pe investitorii din Romania departe de energia solara, in conditiile in care in ultimii doi ani s-a investit masiv in energia eoliana? Nicholl spune ca este vorba, in primul rand, despre “siguranta recuperarii investitiei” – mai exact, despre prevederile legislative care, pana la inceputul lunii acesteia, nu au fost prea clare in privinta sectorului energiei solare. Astfel, prin noua forma adoptata a Legii 220/2008, devenita 139/2010, pentru fiecare pentru fiecare MWh livrat se acorda 6 certificate verzi in cazul energiei solare, respectiv 2 certificate pentru cea eoliana, valoarea minima a unui certificat fiind de 27 de euro, iar cea maxima de 55 de euro.
Din perspectiva acestei modificari, piata de energie solara deveni mai atractiva pentru investitori, dar nu da siguranta pe care alte state, ca Cehia, o ofera. Cehia foloseste sistemul preturilor fixe pentru o anumita perioada de timp (feed-in-tariff), ceea ce confera investitorilor confortul de a sti exact cati bani vor obtine in urma productiei de electricitate si in cat timp isi vor recupera investitia.
“In Romania, s-a clarificat numarul de certificate primite pentru energia solara, iar cand le multiplici cu pretul maxim (55 de euro – n. red), respectiv cu cel minim (27 de euro – n. red.), rezultatul face diferenta intre recuperarea investitiei in zece sau 20 de ani, deci problema este ca aici profitul investitorului depinde de evolutia pietei certificatelor verzi”, explica seful Schneider Electric.
Concret, in Cehia investitorul are un pret garantat pentru fiecare MWh de energie solara, pe cand in Romania acesta obtine mai putin. “Cu siguranta piata devine mai atractiva, insa sunt necesare cateva imbunatatiri pentru ca piata sa ia avant”, adauga David Nicholl.
Afla din slide-ul urmator cat costa constructie unei ferme de productie de energie solara.
Cat costa energia soarelui?
O alta “piedica” in calea posibililor investitori este si accesul la finantare in conditiile in care constructia si echiparea unei ferme solare poate ajunge la un cost total de 10 milioane de euro. “Nu multi investitori au asemenea lichiditati, deci trebuie sa ia bani de la banci sau din alta parte, iar institutia financiara vrea credibilitate, vrea sa afle care este background-ul investitorului in productia de energie, care este experienta lui in domeniu. Atunci ei se pot asocia cu noi pentru ca noi avem expertiza”, spune Nicholl. Practic, in parteneriat cu investitorul, Schneider Electric se ocupa de constructia fermei solare de la zero, asigura sistemele de securitate si informatizare necesare (investitorul poate urmari, pe calculatorul de acasa, fluxul productiei de energie zilnica), precum si de serviciile de mentenanta pentru urmatorii 10-20 de ani, perioada in care aceasta va functiona.
“Cred ca multi investitori au cumparat pamant, iar apoi a venit criza si s-au intrebat ce altceva pot face in acel loc. S-au gandit la fermele solare si s-au dus sa ceara bani de la banci, dar fara sa aiba credibilitate”, remarca managerul.
In acest context, ar putea piata energiei solare urma calea celei eoliene care a cunoscut o adevarata explozie odata cu investitii private-gigant, precum cea a CEZ din zona Dobrogei? Cehii de la CEZ investesc 1,1 miliarde de euro intr-un parc eolian din Dobrogea, care la finalizare va avea o capacitate instalata de 600 MW, echivalentul unui reactor de la centrala nucleara Cernavoda.
“CEZ este unul dintre cei mai mari investitori in energia solara din Cehia. Este o decizie bazata pe cat poate castiga din energia eoliana si cat din cea solara - probabil ca vantul le-a dat siguranta profitului. Acum, ca si situatia energiei solare este clarificata, poate se vor gandi sa investeasca si in aceasta zona”, considera David Nicholl.
Managerul povesteste cum anul acesta a inceput discutiile cu un producator important din industria alimentara pentru instalarea de panouri solare pe acoperisul fabricilor sale, dar ca proiectul s-a blocat din lipsa de fonduri necesare. “Jumatate din fonduri veneau de la UE, iar restul de la compania-mama, care a decis insa ca nu poate sa sustina o astfel de investitie”, explica seful Schneider Electric Romania.
Dincolo de gasirea banilor pentru o astfel de investitie de anvergura, un alt impediment este localizarea unui amplasament potrivit pentru ferma: este necesara o suprafata mare de pamant cu o buna expunere la soare. Romania are, in medie, 210 de zile cu soare pe an, zonele litoralului si Olteniei avand cea mai buna “acoperire”, motiv pentru care atentia investitorilor este indreptata catre aceasta regiune.
Problema tine insa de marea fragmentare a proprietatilor – fermierii romani detin suprafete relativ mici de pamant, ceea ce inseamna ca investitorul trebuie mai intai sa achizitioneze terenurile, o etapa care ar putea dura ani buni.
Citeste in slide-ul urmator ce solutii au companiile pentru a economisi din consumul de energie.
Companiile investesc pentru a-si reduce facturile la energie
In conditiile in care soarele nu pare sa suscite interes prea mare din partea investitorilor din Romania, atentia Schneider se indreapta catre un segment care merge ca uns pe perioada crizei: furnizarea de instalatii si echipamente necesare reducerii consumului de energie. “In ultima perioada am primit foarte multe solicitari pentru eficientizare energetica. De exemplu, am avut un client care platea un milion de euro pe energia electrica, iar noi am furnizat echipamente care au redus consumul cu 30%”, spune Nicholl. Intr-adevar, costul echipamentelor depasea “economia” de 300.000 de euro, dar mai apoi “recuperarea investitiei vine in maximum 1-3 ani”, adauga Nicholl.
Interesul tot mai mare al companiilor – mai ales al celor consumatoare de multa energie – se explica nu numai prin prisma nevoii de a reduce costurile, dar si prin cea a cerintelor UE – principiul 20/20/20 (reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 20% fata de nivelul din 1990, un consumul energetic mai mic cu 20% si 20% din energie sa fie produsa din surse regenerabile pana in 2020).
“Unele produse folosite la eficientizarea energetica si-au dublat vanzarile in primele sapte luni ale anului, iar in urmatorii trei ani planul la nivel de grup este ca segmentul acestor echipamente sa insemne 30% din total venituri”, a punctat David Nicholl, care se afla la carma Schneider Electric Romania din 2006.
In primul trimestru al anului curent, compania franceza Schneider a inregistrat vanzari la nivel global de 3,9 miliarde de euro, in crestere cu 2,3% fata de perioada similara din 2009. In 2008, afacerile companiei s-au cifrat la circa 53 de milioane de euro potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.
In slide-ul urmator: solutii pentru reducerea pierderilor din sistemul energetic national.
Sistemul energetic romanesc sau Jurassic Park
Cu o eficienta medie de 30%, sistemul energetic romanesc sufera tot mai mult din pricina pierderilor pe care le inregistreaza pe fondul insuficientelor investitii facute in actualizarea unitatilor de productie. David Nicholl aseamana reteaua nationala de energie cu Jurassic Park, argumentand ca este un sistem vechi, care inregistreaza multe pierderi, dar care ar putea fi imbunatatit cu noi tehologii si automatizari.“Este ca atunci cand vrei sa faci un hotel la munte: toata lumea vrea sa ajunga acolo, insa pentru asta ai nevoie de o sosea. Acelasi lucru se intampla si cu eficienta energetica. Fluxul de energie ar trebui sa fie mai bine controlat. Ar trebui sa mi se permita sa stiu ca o anumita cantitate provine din energia hidro, ca alta din surse verzi, iar asta inseamna automatizare”, explica managerul.
Ministerul Economiei a luat anul trecut decizia de a infiinta doi giganti nationali ai energiei – Electra si Hidroenergetica – companii care ar urma sa comaseze principalii producatori de energie si de extractie a carbunelui. In momentul de fata, formarea celor doi giganti este suspendata pana cel putin in septembrie, ca urmare a contestatiilor depuse de firme, persoane fizice si sindicate la Registrul Comertului. Prin unirea companiilor producatoare de energie la nivel national se doreste scaderea costurilor si eficientizarea operatiunilor.
Din Electra vor face parte Complexurile energetice Turceni si Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Ramnicu Valcea, Sibiu, Targu Jiu si Hidroserv Ramnicu Valcea.
Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, sucursalele Termoelectrica Paroseni si Termoserv Paroseni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina.
In Hidroenergetica vor fi integrate si filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistrita, Hidroserv Slatina, Hidroserv Portile de Fier, Hidroserv Curtea de Arges, Hidroserv Sebes, Hidroserv Hateg si Hidroserv Cluj SA, precum si o parte din Compania Nationala a Huilei, care va fi restructurata.
Sursa foto: www.eturceni.ro.
