Balbaielile legislative seamana samanta discordiei
Recenta incaierare dintre satenii din Cogealac si cei care construiesc un parc eolian acolo arata unde se poate ajunge atunci cand itele birocratice sunt prea incurcate de interesele autoritatilor implicate. Scandalul din comuna constanteana Cogealac, in care sase persoane au fost impuscate cu gloante de cauciuc, a pornit de la autorizatia de constructie pe care CEZ, compania care vrea sa construiasca acolo un parc eolian. Problema pleaca de la statutul juridic al terenurilor, altfel spus de la ambiguitatile legislatiei.CEZ detinea o autorizatie de constructie de la primaria Constanta, insa nu si de la cea a comunei, motiv pentru care circa 100 de persoane au pornit un adevarat asediu asupra parcului eolian. Scandalul a fost disecat in presa si la televizor si, dincolo de violenta cu care partile implicate au actionat, ridica semne de intrebare asupra modului in care sectorul se va dezvolta in conditiile unei legislatii neclare si pe alocuri contradictorii, necorelata cu directivele europene.
Chiar si asa, investitiile in energia eoliana sunt pe val. O arata chiar cehii de la CEZ, care investesc 1,1 miliarde de euro intr-un parc eolian de 600 MW in localitatile Cogealac si Fantanele, dar si alti “temerari” in domeniu, precum spaniolii de la Iberdrola, italienii de la Alerion sau austriecii de la Verbund. Curajul lor este cu atat mai mare cu cat in tarile lor de origine demersurile necesare constructiei la un parc eolian dureaza cel mult sase luni.
In Germania sau Spania, liderii europeni in atragerea de investitii de profil, tot procesul de obtinere a autorizatiilor dureaza intre trei si sase luni, si asta pentru ca acolo investitorul se duce la un ghiseu unic care se ocupa special de astfel de proiecte, autoritatile fiind practic cele care obtin toate autorizatiile necesare.
“In Germania, investitorul are acces la datele cu privire la zonele favorabile construirii de centrale eoliene si dupa ce are autorizatia conform careia proiectul este unul viabil, depune toate actele necesare la ghiseul unic, care in termen de 3-6 luni se ocupa de obtinerea tuturor avizelor. Este vorba despre o abordare integrata, care usureaza cu mult munca investitorului”, spune Lavinia Andrei, reprezentanta asociatiei Alma-Ro si coautoare a unui studiu publicat recent cu privire la coruptibilitatea legislatiei din domeniu.
In Bulgaria, care deja are campuri intregi de campuri eoliene de-a lungul litoralului, tocmai s-a infiintat un ghiseu similar ce va dinamiza si mai mult ritmul investitiilor in acest sector. Romania are un potential eolian cel putin la fel de mare ca cel bulgaresc, dar lungul drum birocratic nu incurajeaza decat marile companii care au rabdarea de a astepta doi ani pentru a obtine toate cele 85 de avize (obligatorii si consultative) de care au nevoie.
In tara vecina, pentru a porni o investitie intr-un parc eolian, ai nevoie de trei avize – de constructie, de mediu si de racordare la reteaua nationala de transport al energiei electrice. In teorie, si in Romania ar trebui sa se aplice aceleasi reguli, insa aici nu exista un ghiseu unic unde sa fie depuse toate documentele necesare implementarii proiectului, astfel incat investitorul este nevoit sa se ocupe de obtinerea fiecarei autorizatii in parte, iar de multe ori sa se intoarca din drum pentru ca nu exista nicio coordonare la nivel de autoritati implicate.
Potrivit studiului asociatiei Alma-Ro, majoritatea actelor legislative prevad termene concrete pentru aplicare, ceea ce insa nu impiedica institutiile abilitate sa tergiverseze raspunsurile. “Cele mai multe intarzieri au fost inregistrate in mod special la nivelul consiliilor judetene care urmau sa elibereze certificatele de urbanism”, sustine studiul. Unele consilii intarzie aceasta etapa chiar si cu un an, iar in cateva cazuri firmele au rezolvat situatia prin chemarea in judecata a institutiilor publice. Intarzieri foarte mari se inregistreaza si la obtinerea autorizatiilor de constructie.
“Orice intarziere in dezvoltarea proiectului poate conduce la pierderea dreptului de racordare la retea, deoarece Transelectrica a anuntat ca exista un disponibil de potential de 3.000 de MW in vreme ce studiile sunt realizate pentru 18.000 de MW, generand o lupta acerba intre firme” – este concluzia la care au ajuns specialistii Alma-Ro.
Care este miza? Legea 220/2008, care promoveaza energia eoliana, promulgata in noua forma de presedintele Traian Basescu la inceputul lunii iulie sub forma Legii 139/2010, aduce modificari importante fata de varianta initiala, cele mai importante fiind alocarile de certificate verzi (CV). Astfel, pentru fiecare MWh livrat se acorda 6 CV pentru energia eoliana, 2 pentru energia eoliana (pana in 2017 in loc de 2015), valoarea minima a unui certificat fiind de 27 de euro, iar cea maxima de 55 de euro.
Legea detaliaza modul in care sunt oferite certificate verzi producatorilor de energie din surse regenerabile de energie, creste numarul de certificate verzi acordate producatorilor de energie solara si eoliana si corealeaza legislatia romaneasca cu Pachetul de Clima si Energie al UE din 2008, insa inca nu au fost puse la punct normele de aplicare. Certificatele verzi sunt tranzactionate pe “bursa pietei de profil” - Operatorul Pietei de Energie Electrica din Romania (OPCOM).
Vezi in slide-ul urmator ce avize sunt necesare constructiei unui parc eolian.
Cum arata lungul drum al vantului?
Prima etapa pentru demararea unei investitii in vant inseamna identificarea terenului, apoi studiul geotehnic, precum si unul de prefezabilitate. Urmatorul pas este obtinerea dreptului de proprietate sau de utilizare a terenului (contracte vanzare-cumparare, superficie, concesiune) si inscrierea in cartea funciara, ca mai apoi sa fie demarata, daca este cazul, procedura de expropriere. Etapa urmatoare este studiul de fezabilitate (rata de rentabilitate, amortizarea investitiei), ca mai apoi sa fie realizat studiul de solutie pentru partea electrica (alegerea amplasamentului statiei de racordare la retea – investie ce va ramane in proprietatea investitorului sau trece in proprietate publica).
Urmeaza proiectarea parcului eolian (elaborarea planului de construire) si autorizarea proiectului, care presupune:
• certificat de urbanism
• autorizatia de constructie
• raportul de mediu (multiple sesiuni de consultare publica: analiza vecinatatilor, aviz privind migratia pasarilor – in Dobrogea in special)
• aviz din partea aviatiei civile
• aviz privind telecomunicatiile (autorizatie de infiintare si licente de producator care se emit catre Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei Electrice - ANRE, proiect de aplicatie, raport tehnnic, plan de afaceri)
• conectarea la reteaua de interes public (studiu de solutie de racordare, avizul de amplasament, permisul tehnic de racordare la retea, contract de vanzare-cumparare cu societatea care se ocupa cu distribuirea si furnizarea de electricitate)
• achizitie de echipamente (executia constructiei, montaj)
Etapa urmatoare din “lungul drum al vantului” presupune alte demersuri birocratice: incheierea contractului pentru energia produsa si a acordului de service, racordarea la reteaua nationala de electricitate, punerea in functiune, calificarea energiei electrice si obtinerea garantiilor de origine si a certificatelor verzi.
Iar lista ramane deschisa si asta pentru ca legislatia in vigoare este interpretabila, deoarece aceasta prevede " [...] si orice alte documente considerate necesare pentru a lua o decizie”. Altfel spus, legea permite oricarui functionar sa solicite orice documente sau "n" documente, pentru ca legislatia nu este clara si nici restrictiva.
In plus, in afara de cei doi ani necesari avizelor, investitorul trebuie sa prevada si un an in care sunt facute calculele de vant – studiul potentialului energiei eoliene din acea zona. “Legea 139/2010 a fost initiativa unor deputati, nu a Guvernului. Daca energia eoliana este o prioritate, de ce nu exista o legislatie permisiva, clara, de ce este nevoie de 85 de avize si autorizatii si de ce nu exista un ghid de bune practici in domeniu?”, se intreaba Adrian Badila, presedintele asociatiei.
Acesta este de parere ca incidentul de la Cogealac este doar varful aisbergului si “un efect al potentialului de coruptie din domeniu”, care ameninta sa se extinda tot mai mult. “Intr-o comuna precum Cogealac, sunt multi locuitori care au deja contracte incheiate cu o firma (dezvoltator de parcuri eoliene – n. red.), dar mai apoi apare o alta, si asa oamenii ajung sa-si dea in cap”, spune Badila.
Din cauza dificultatilor birocratice, multe firme mai mici au ajuns sa-si vanda proiectele in favoarea marilor companii care sunt incurajate astfel sa creeze un adevarat monopol, sustine Badila.
Vezi in slide-ul urmator cine sunt investitorii straini care construiesc sau vor construi parcuri eoliene in Romania.
Cine s-a incumetat sa faca bani din vant in Romania?
Prima turbina eoliana de mare putere a aparut in Romania in 2003, la Ploiesti, si a devenit functionala in 2004, avand o capacitate de 660 kW. Urmatoarea centrala eoliana a fost amplasata in apropiere de Bistrita-Nasaud, aceasta fiind functionala incepand cu 2007. In martie 2006, la Baia, in judetul Tulcea, a fost instalata o a treia centrala eoliana, cu o putere de 550 kW, acesta fiind de fapt punctul de plecare al investitiilor in zona Dobrogea. Potrivit unei cercetari efectuate de grupul Erste si citat de studiul asociatiei Alma-Ro, zona Dobrogei, inclusiv judetele Constanta si Tulcea, claseaza Romania pe locul al doilea in topul european al celor mai bune locatii pentru constructia de ferme eoliene.
Cehii la CEZ, distribuitor de energie electrica, sunt campionii investitiilor in energia eoliana din Romania. CEZ construieste, in comunele constantene Cogealac si Fantanele, un parc eolian cu o capacitate instalata de 600 de MW, echivalenta cu cea a unui reactor de la centrala nucleara Cernavoda, investitia totala ridicandu-se la 1,1 miliarde de euro. Prima faza a proiectului inseamna instalarea a 139 de turbine eoliene in parcul de la Fantanele, altele 101 urmand a fi ridicate in apropiere, la Cogealac.
Proiectul, dezvoltat si administrat de americanii de la Continental Wind Partners, va reduce dependenta Romaniei de energia produsa de carbune. Cand va fi complet operational, parcul eolian va reprezenta aproape 30% din energia regenerabila din Romania, incluzand-o pe cea hidro. Potrivit unor declaratii recente ale celor de la CWP, proiectul de la Cogealac urmeaza a fi finalizat in urmatoarele 24 de luni. In prezent, productia parcului eolian este asigurata de cinci turbine eoliene, din totalul de 114 deja instalate.
O alta investitie-gigant este cea a spaniolilor de la Iberdrola. Compania Iberdrola Renovables a primit de la transportatorul national de electricitate Transelectrica drepturile de a dezvolta proiecte de productie energie electrica din surse eoliene de 1.500 MW, in Dobrogea, compania intentionand sa dezvolte 50 de ferme eoliene intre 2011 si 2017.
"Productia planificata va permite gigantului spaniol sa genereze in Romania suficienta energie cat sa aprovizioneze aproximativ un milion de gospodarii, precum si sa reduca emisiile anuale de dioxid de carbon cu 2,6 milioane tone", se preciza in comunicatul de presa din luna aprilie, cand proiectul a fost anuntat.
Compania Eoliana SA, filiala locala a Alerion Clean Power S.p.A din Italia, a primit autorizatia de a construi in judetul Bihor o ferma eoliana cu o capacitate de 64,8 MW, investitia cifrandu-se la 85 de milioane de euro. Cele 36 de turbine eoliene vor fi instalate in localitatile Auseu si Borod din judetul Bihor si vor genera o productie anuala de 155 GWh, potrivit unui comunicat recent emis de compania italiana. Investitia de 85 de milioane de euro va fi acoperita in intregime din resursele financiare ale italienilor.
Si austriecii de la Verbund au planuri investitionale pentru vantul din Romania. Firmele romanesti Alpha Wind si CAS Regenerabile, care au ca actionar comun compania austriaca Verbund-Austrian Renewable Power, vor dezvolta un parc eolian de 201 MW in judetul Tulcea, constructia urmand a fi demarata in iunie 2011. Lucrarile de constructie la parcul eolian vor fi demarate in iunie 2011, iar exploatarea va incepe in ianuarie 2012, conform formularului de descriere a proiectului.
Sursa grafice:Studiul Alma-ro, care citeaza EWEA, EPIA, ESTELA, EI-OEA si Platts Powervision.
Sursa foto: www.ewea.org.
