-
HiSky a primit licența pentru a putea avea zboruri către Canada
-
Stocarea energiei fotovoltaice. Pentru ce soluții ar trebui să optăm?
-
Fondatorul Transavia nu vede cu ochi buni proiectul impozitării progresive
-
Panouri solare pe bloc | Situația în România și ce putem învăța de la spanioli
-
PPC semnează un acord de două miliarde de euro ce vizează și România
-
Reacția IKEA la acuzațiile Greenpeace: Suntem în dezacord complet
Energia eoliana este avantajata
“Reticenta investitorilor este direct proportionala cu numarul de certificate verzi”, spune Robert Ghelasi (foto), directorul departamentului de energie al casei de investitii Capital Partners, facand referire la avantajul pe care legea promovarii energiilor regenerabile il da producatorilor de energie eoliana. Este vorba despre Legea 220/2008, modificata prin Legea 139/2010, care inca nu se aplica pentru ca nu a primit avizul Comisiei Europene.
Oficialii de la Bruxelles inca nu s-au lamurit daca facilitatile prevazute de lege ar putea duce la supracompensarea investitorilor care au accesat fonduri europene si care ar fi dublu compensati prin sistemul de certificate verzi (documente emise de Transelectrica). Sistemul prevede ca pentru fiecare megawatt-ora (MWh) livrat, producatorul primeste, in functie de tipul de energie verde, un anumit numar de certificate verzi, tranzactionate apoi pe Operatorul Pietei de Energie Electrica din Romania (OPCOM).
Astfel, legea spune ca pentru fiecare MWh livrat se acorda, pana in 2017, doua certificate verzi pentru energia eoliana, valoarea minima a unui certificat fiind de 27 de euro, iar cea maxima de 55 de euro. Pentru energia obtinuta din surse precum biomasa, hidro, biogaz si geotermala, producatorul primeste trei certificate verzi. Cel mai mare "scor" il are energia solara, pentru care producatorul obtine sase certificate verzi.
Daca se va ajunge la concluzia supracompensarii, atunci numarul certificatelor verzi acordat pentru un MWh ar putea fi redus. De aici provine reticenta investitorilor si creditorilor, care nu pot estima un flux de lichiditati si nici recuperarea investitiei in conditiile scaderii valorii certificatelor verzi odata ce Romania isi va atinge obiectivul de pondere a energiei regenerabile in totalul consumului brut (24% pana in 2020).
“Mai devreme sau mai tarziu, legea va fi aplicata incepand cu cea de-a doua jumatate a anului acesta. Diferentele sunt foarte importante pentru ca in cazul in care se decide supracompensarea, atunci proiectele de vant sunt cele mai avantajate fata de cele solare, care depind de cat de multe certificate verzi sunt”, explica Ghelasi. In plus, bancherii ar fi preferat sistemul feed-in-tariff (preturi fixe), care confera investitorilor confortul de a sti exact cati bani vor obtine in urma productiei de electricitate si in cat timp isi vor recupera investitia.
Dupa o experienta de 17 ani in sistemul bancar, Ghelasi s-a alaturat de curand casei de investitii Capital Partners, in functia de director al nou-infiintatului departament de energie. Cel mai lung mandat al sau a fost la Alpha Bank, acolo unde din 2002 a dezvoltat, de la zero, businessul de energie, intr-un moment in care economia romaneasca era impovorata de acumularea de arierate, iar sistemul energetic era puternic afectat.
“In cei opt ani de experienta la Alpha Bank am originat, impreuna cu echipa, finantat si gestionat credite in sectorul energetic cu o suma totala de circa 400 milioane de euro, cele mai mari tranzactii fiind facute intre anii 2006 si 2008”, povesteste Robert Ghelasi intr-un interviu acordat Wall-Street.ro.
Cea mai mare tranzactie pentru care a lucrat Ghelasi a fost cea in care Alpha Bank a finantat cu 190 de milioane de dolari Electrocentrale Bucuresti in 2007. La Alpha Bank, Ghelasi a fost coleg timp cu trei dintre fondatorii Capital Partners – Andrei Diaconescu, Victor Capitanu si Vlad Busila. “Am ales sa trec de la commercial banking la investment banking pentru ca aici (la Capital Partners – n. red.) aria de activitatea este mult mai larga fata de sectorul bancar comercial”, spune Ghelasi, explicand ca in cazul casei de investitii “clientul nu pleaca fara solutii de finantare”.
Vezi in slide-ul urmator care sunt solutiile de finantare pentru un "proiect de vant".
Oficialii de la Bruxelles inca nu s-au lamurit daca facilitatile prevazute de lege ar putea duce la supracompensarea investitorilor care au accesat fonduri europene si care ar fi dublu compensati prin sistemul de certificate verzi (documente emise de Transelectrica). Sistemul prevede ca pentru fiecare megawatt-ora (MWh) livrat, producatorul primeste, in functie de tipul de energie verde, un anumit numar de certificate verzi, tranzactionate apoi pe Operatorul Pietei de Energie Electrica din Romania (OPCOM).
Astfel, legea spune ca pentru fiecare MWh livrat se acorda, pana in 2017, doua certificate verzi pentru energia eoliana, valoarea minima a unui certificat fiind de 27 de euro, iar cea maxima de 55 de euro. Pentru energia obtinuta din surse precum biomasa, hidro, biogaz si geotermala, producatorul primeste trei certificate verzi. Cel mai mare "scor" il are energia solara, pentru care producatorul obtine sase certificate verzi.
Daca se va ajunge la concluzia supracompensarii, atunci numarul certificatelor verzi acordat pentru un MWh ar putea fi redus. De aici provine reticenta investitorilor si creditorilor, care nu pot estima un flux de lichiditati si nici recuperarea investitiei in conditiile scaderii valorii certificatelor verzi odata ce Romania isi va atinge obiectivul de pondere a energiei regenerabile in totalul consumului brut (24% pana in 2020).
“Mai devreme sau mai tarziu, legea va fi aplicata incepand cu cea de-a doua jumatate a anului acesta. Diferentele sunt foarte importante pentru ca in cazul in care se decide supracompensarea, atunci proiectele de vant sunt cele mai avantajate fata de cele solare, care depind de cat de multe certificate verzi sunt”, explica Ghelasi. In plus, bancherii ar fi preferat sistemul feed-in-tariff (preturi fixe), care confera investitorilor confortul de a sti exact cati bani vor obtine in urma productiei de electricitate si in cat timp isi vor recupera investitia.
Dupa o experienta de 17 ani in sistemul bancar, Ghelasi s-a alaturat de curand casei de investitii Capital Partners, in functia de director al nou-infiintatului departament de energie. Cel mai lung mandat al sau a fost la Alpha Bank, acolo unde din 2002 a dezvoltat, de la zero, businessul de energie, intr-un moment in care economia romaneasca era impovorata de acumularea de arierate, iar sistemul energetic era puternic afectat.
“In cei opt ani de experienta la Alpha Bank am originat, impreuna cu echipa, finantat si gestionat credite in sectorul energetic cu o suma totala de circa 400 milioane de euro, cele mai mari tranzactii fiind facute intre anii 2006 si 2008”, povesteste Robert Ghelasi intr-un interviu acordat Wall-Street.ro.
Cea mai mare tranzactie pentru care a lucrat Ghelasi a fost cea in care Alpha Bank a finantat cu 190 de milioane de dolari Electrocentrale Bucuresti in 2007. La Alpha Bank, Ghelasi a fost coleg timp cu trei dintre fondatorii Capital Partners – Andrei Diaconescu, Victor Capitanu si Vlad Busila. “Am ales sa trec de la commercial banking la investment banking pentru ca aici (la Capital Partners – n. red.) aria de activitatea este mult mai larga fata de sectorul bancar comercial”, spune Ghelasi, explicand ca in cazul casei de investitii “clientul nu pleaca fara solutii de finantare”.
Vezi in slide-ul urmator care sunt solutiile de finantare pentru un "proiect de vant".