Mostenirea intelectuala a lui Murray Rothbard
Murray Rothbard a scris la numai 36 de ani “Man, Economy, and State”, o monografie a economiei de piata libera. “Am aproape aceeasi varsta cu cea la care Rothbard a scris aceasta lucrare. A scris-o simultan cu pregatirea tezei de doctorat. El putea sa abordeze in acelasi timp mai multe activitati. Sa fie activist militant, sa fie implicat in politica si sa scrie carti”, a spus Bogdan Glavan, 33 de ani, profesor universitar de economie, in deschiderea conferintei Banii, Securitatea si Educatia, Mostenirea intelectuala a lui Murray Rothbard fata in fata cu problemele socio-economice actuale. Think-tank-urile prezente la eveniment si reprezentante de mai multi economisti (majoritatea si profesori universitari) au fost Centrul Rothbard, Institutul Mises, Centrul pentru Economie si Libertate, Centrul Independent pentru Studii in Economie si Drept, Societatea pentru Libertate Individuala.
In opinia lui Bogdan Glavan, daca Rothbard a trait intr-o epoca in care libertarienii erau o comunitate redusa, astazi numarul acestora este mai mare decat pe vremea celui numit “Mr. Libertarian” si “cel mai mare inamic in viata al Statului”. “Sunt lucruri pe care le aud despre libertarieni si nu le inteleg. In primul rand, se spune despre un libertarian ca ar fi promotorul unui fanatism de piata. Nici vorba. Daca citim Man, Economy, and State, vom intelege acest lucru. (…) Nu putem spune ca libertarienii sunt extremisti. Din contra, ei promov
eaza o filosofie extrem de consecventa, pasnica si nu pot fi tratati ca fundamentalisti. In esenta, fundamentalismul inseamna urmarirea unei solutii prin orice mijloc”, explica Bogdan Glavan.In al doilea rand, libertarianismul nu este extremist, spune Bogdan Glavan. "Rothbard ar spune, ce-i drept, ca exista o unica solutie de acumulare sustenabila a avutiei in beneficiul tuturor: economia libera ingradita doar de drepturile de proprietate privata. Dar extremismul nu rezulta din promovarea unei unice solutii, asa cum gresit crede multa lume. Extremismul provine din promovarea unei unice solutii prin orice mijloace. Aceasta face diferenta dintre marxisti si fascisti pe de o parte si liberali, pe de cealalta parte. Liberalii nu-i obliga pe ceilalti sa cunoasca legile economiei si, in general, nu agreseaza pe nimeni".
Paralel cu acest eveniment - gazduit de Universitatea Romano-Americana -, Societatea pentru Libertate Individuala (SOLIB) a organizat o expozitie de pastise care a vrut sa transmita un indemn vizual la lectura. (VEZI GALERIE FOTO).
Ce au facut libertarienii cu aptitudinile mele
Statul, prin constructia sa institutionala, incalca libertatea cetatenilor de a-si folosi abilitatile, a spus Amalia Fugaru, consilier BNR. Ea a avut o prelegere cu titlul “Ce au facut libertarienii cu aptitudinile mele?”, o parafraza la cartea celebra a economistului Rothbard “Ce le-a facut Statul banilor nostri”. “La finele lui 1975, Rothbard a scris un scurt articol despre dorintele lui de la Noul An. Dorinta sa nu facea referire la a nu se mai vorbi atat de mult despre libertarianism, ci la ce anume trebuie sa faca economistii pentru ca populatia sa devina libertariana. Ce facem noi pentru a avea o societate mai libertariana? In general, nimic, insa singurul lucru pe care il putem face tine de educatie”, a precizat Amalia Fugaru, in debutul expozeului sau.
Ea a adaugat ca oamenii au anumite abilitati, iar libertatea lor consta in a le folosi, descriind apoi patru moduri in care Statul incalca libertatea de a-si folosi abilitatile.
Primul mod - prin educatie: “Cu totii suntem la un moment dat in viata inscrisi intr-un proces de educatie in care statul ne dicteaza ce trebuie sa facem, ce materii si cursuri sa studiem (..) Chiar si in facultate e la fel. Ce am simtit eu in studentie a fost un fel de inchisoare intelectuala”.
Al doilea mod in care, potrivit Amaliei Fugaru, Statul limiteaza libertatea de a folosi abilitatile este libertatea de miscare. “Marile crize economice din secolul XIX au fost rezolvate si prin faptul ca forta de munca a fost libera sa se miste. Exista la un moment dat o libertate de miscare a fortei de munca, lucru despre care in prezent ne este foarte greu sa vorbim, daca nu imposibil. Cei care reusesc cu adevarat sa lucreze in alte tari sunt cei care risca”.
Al treilea mod - asigurarile. “Probabil ca acesta a fost cel mai pervers mod in care statul a ajuns sa ma tina prizonier. La un moment dat, Statul a considerat ca ma poate feri de somaj daca raman aici, unde sa platesc impozite. (...) Nici in ziua de astazi nu avem in Uniunea Europeana portabilitatea pensiilor, desi se arata cum capitalul circula liber, insa nu este asa: pensia mea nu poate fi portata in alt stat din Europa”. Al patrulea - Sindicatele, care reprezinta un monopol. Practic, Statului, care reprezinta un monopol, i s-a opus un altul, format din sindicate, adica si drepturile de a negocia contracte colective. Este o ingradire a libertatatii foarte mare. Dreptul meu de proprietate ar trebui sa fie asupra abilitatii mele, adica ceea ce stiu sa fac, nicidecum asupra locului de munca.
“Ce putem face?”, se intreaba economista. Dintre cele patru moduri, ultimele trei sunt imposibil de atacat atata timp cat “vrem sa traim intr-un Stat”. “Insa avem posibilitatea sa schimbam educatia. Fiecare dintre noi trebuie sa isi recastige libertatea citind”, incheie Amalia Fugaru.
Sursa foto: Miser.org
Imposibilitatea FMI de a rezolva criza din Romania
In opinia lui Cristian Paun, director executiv Societatea Romana de Economie (SOREC), Fondul Monetar International (FMI) nu are capacitatea de a rezolva criza din Romania. El si-a inceput prezentarea in cadrul conferintei cu ideea ca ca FMI este o „relicva vie” a Sistemului de la Bretton Woods (1945) creat sa administreze pana in 1971 etalonul “aur - dolar” ca alternativa la modelul interbelic “etalon aur - devize”.„Consultanta pe care a oferit-o FMI s-a facut intotdeauna din perspectiva unui creditor interesat strict in stabilitatea monetara a tarii imprumutate si in crearea premizelor pe termen scurt de recuperare a fondurilor imprumutate. Prin prezenta FMI in tarile asistate s-a obtinut temporar o stabilizare monetara in dauna echilibrului de pe piata libera si din mediul de afaceri”, a spus economistul Cristian Paun.
In opinia sa, FMI a esuat in exercitarea tuturor functiilor pentru care a fost creat. Astfel, fondul temporar oferit tarilor membre nu rezolva problema de balanta de plati externe, creand un puternic hazard moral la nivelul tarilor membre sa nu actioneze sau sa reformeze economia in sensul sporirii capacitatii de export viitoare a acesteia.
Cristian Paun considera ca, odata cu caderea inevitabila a Sistemului de la Bretton Woods din 1971, FMI a devenit o institutie inutila care concentra importante sume de bani de hartie (in mare parte in moneda fiecarei tari participante). “Aceasta institutie creata de state a incercat de nenumarate ori sa isi reformeze activitatea, sa isi gaseasca un nou drum in economia globala, fara a reusi sa faca mare lucru in acest sens. Aceasta institutie lipsita de sens economic lupta pentru a deveni credibila prin tot felul de mijloace politice, in conditiile in care ii lipsesc mijloacele economice (sau argumentele economice) ale interventiei sale”, a concluzionat Paun.
